5,605 matches
-
Ed. RAO, 295 000 lei); Umberto Eco - Pliculețul Minervei (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Plutarh - Oamenii iluștri ai Romei antice (Ed. Cartier, 171 000 lei); Emil Nicolae - Victor Brauner: la izvoarele operei (Ed. Hasefer, 327 000 lei); Mircea A. Tămaș - Mânia zeilor: ezoterism și ocultism în lumea modernă (Ed. Aion, 155 000 lei); John Fowles - Colecționarul (Ed. Polirom, 179 000 lei); Romano Guardini - Sfârșitul modernității (Ed. Humanitas, 120 000 lei); Martin Cruz Smith - Gorki Park (Ed. Orizonturi, 230 000 lei); Ion
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
I. Caragiale, Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă, tatăl evreu) crește cu unu numărul autorilor ruși, refugiați în spații americane, care privesc în urmă cu mânie, chiar proletară, europenește. El este departe, la mare distanță de un Soljenițân sau Nabokov în a biciui și, ca atare, a încrimina regimul carceral impus de regimul totalitar și într-o regiune a Mării Baltice, cum este Estonia. Circuitul timpului identifică
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
la adevărate declarații de dragoste: "Împărtășesc cu Cioran până și prostul gust". Livius Ciocârlie suferă (sau, ca și Cioran, se preface că suferă) de o lipsă de nebunie: "Quand l^habitude de regarder leș choses en face tourne à la mânie, on pleure le fou qu^on a été et qu^on n^est plus". În acest caz apare tehnică omisiunii: autorul nu mai poate spune lucruri decât indirect și nu răspunde în nici un fel la somațiile realului. Există într-un
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
în mod afectuos și fă-o fără întîrziere". Îl îndeamnă de asemenea la un anume regim umoral, într-o formulare prin care transpare clar raportul de dependență: "Dragul meu, să-ți dau acum un sfat. Să nu te lași pradă mîniei. Pune tot răul în față și pentru anul acesta la țară. Amînă-ti supărarea pînă cînd voi fi lîngă tine". Dornică de-a vinde părți din proprietate pe care le socotește inutile, își afirmă dorința cu o decizie pe care o
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
fără adnotare. Autoportretul moral al memorialistului iese neștirbit din trăsături lirice: "Hotărârea mea de a părăsi liceul militar a căzut ca un trăznet asupra tatălui meu. A rămas în fața mea fără cuvinte, cu ochii ațintiți asupra mea, fără ură, fără mânie. Stupefiat. Chipul i-a devenit palid. Golit de sânge. Precum capul tăiat al sfântului Ioan Botezătorul, a cărui decapitare o celebrăm astăzi." Un asemenea puls de emotivitate auctorială poate pune sub semnul îndoielii unele scene din Memorii. Într-un pasaj
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
în piept, fără repulsie și refuz, tablourile din Infern, în care era imposibil să nu se recunoască. Un infern populat de rude și apropiați. Un infern pe mai departe primitor. Un cu mult mai modest infern, cel caragialesc, a stârnit mânie în cercurile liberale ale epocii. Nu doar că scriitorul a fost exclus de la premiile Academiei, dar a mai fost, de la înălțimea autorității, moralizat. Edificat, I.L.Caragiale a părăsit țara. Unanim recunoscut ca geniu creator, pentru el nu s-a găsit
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
Și unde nu trebuie să mergi mult, ca să dai de mizerie. Că Horia-Roman Patapievici a fost respins din acea instituție care trebuie să controleze aplicarea Legii dosarelor Securității, nu e câtuși de puțin de mirare. El repetase, cu nerv și mânie, tema lui Eminescu și era fatal să fie pedepsit pe loc de noua oligarhie, a cărei hidoșenie - repet, și fizică - o remarcase. Dulcea armonie dintre deputații Opoziției și acei deputați ai Puterii care li s-au alăturat - votul a fost
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
nostru, bravură cutezătoare, densitate și rupturi; aștepți crispat momentele de liniște interioară în care Dan Grigore își îngăduie sieși să cânte în demitente atât de frumos cum știe. Un refuz categoric al calofiliei? Un Chopin nevrotic, pustiit de disperări, de mânie? Oricum, în urmă rămâne o stare de neliniște. Alături de recitalurile "grele", pe afiș a apărut și un tânăr pianist polonez Marek Ruszczynski - încă student - laureat la mai multe concursuri dintre care cel ce poartă numele lui "Chopin", de la Varșovia, ceea ce
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
înșel - încerc totuși de a identifica pe Ch. Séverin, autorul, unui român apărut anul trecut la Paris și intitulat L^Agonie sans mort, cu N.I. Herescu. Românul acesta, în care personajul principal e un scriitor român, e o expresie de mînie a noastră, a rătăcitorilor, împotriva rătăcirii în care ne tîraște, tîrîndu-se pe șine, istoria imediată." Pe urma acestei afirmații de acum 38 de ani, grupul de cercetători de la Jurnalul literar au dezgropat din uitare românul, l-au studiat și au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
pur, trivializîndu-se, intrînd în horă concretului deșucheat: "de cînd nu te-am mai invocat, pan Diablo,/ mi-am aniversat centenarul/ ani au trecut pe sub geamuri încarcați în căruțe,/ în dricuri,/ în vehicule celeste de război. chintale/ zvîrlite în groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
vrea să-și exercite puterea. Supușii trebuie să învețe limba maghiară, să se supună noii discipline, mai severe decât cea instaurata de vechiul regim. Dar sunt și unii care trăiesc frenezia subordonării: "Mulți erau deci cuprinși de un fel de mânie a maghiarismului, si pe când eu trecusem la Timișoara că să-nvăt nemțește, nu numai șvabi, sârbi și evrei, ci și mulți dintre bănățenii noștri au trecut la Arad, la Sighidin ori la Nagy-Köros, unde mai curând și mai usor puteau să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
în funcții pe neo-comunistii și neo-securistii afirmați pe vremea lui Iliescu! Amândoi au avut de pierdut de pe urma acestui calcul prostesc: Iliescu a fost trădat, la alegerile din 1996, tocmai de cei pe care-i protejase, într-o primă fază, de mânia populară, pentru a încerca, în a doua, să și-i subordoneze total; că o ironie a sorții, oamenii care în 1996 lucraseră, pentru scurt timp, în favoarea lui Emil Constantinescu au încercat, în ianuarie 1999, să-i administreze tratamentul de șoc
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
N-aș bagă mîna în foc că dumnealor, "norocoșii", sînt prea veseli, exuberanți, pe deplin fericiți. Dar iată-i că vor, cu tot dinadinsul, să privească viitorul direct în ochi. Atîta tineret care ne pleacă, poate privind peste umăr cu mînie reținută, căci există oameni, adulți în toată firea, care poartă greaua povară a răspunderii pentru această hemoragie nesănătoasă, abundență. Într-o perspectivă mai apropiată ori mai îndepărtată, drumeția tinerilor va însemna o familie fracturata, un ocean de trecut, fie și
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
detaliile de care ne-a fost năpădita viața în ultimele decenii. Pas de-i explică unui cititor străin, fie el și dintr-o țară vecină ex-socialistă, ce vrea să fie aia "Tovarășa" (cu majuscula), sau "rația lunară de alimente", sau mânia românilor de-a stă zi și noapte în fața televizorului (după ce avuseseră parte doar de câte două ore, propagandistice, în ultimii ani de dictatură), sau ce înseamnă "se dă apă caldă", "se dă căldură", sau care-o fi fost treaba cu
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
rămîne fără consecințe asupra replicilor, violente, uneori, și ele. Tonul l-au dat parlamentarii din comisiile de cultură, care au cerut interzicerea sau chiar arderea manualului pentru clasa a XII-a. Presa scrisă și nescrisa a preluat această ștafeta a mîniei national-comuniste. Am văzut la televizor adevărate interogatorii ale autorilor. Am citit în ziare că ei "se cred români", că dau dovadă de "nesimțire" și că, una peste alta, făcînd apel la înși "de țeapă lor", "penibili" și "antinaționali", MEN este
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
să fugă, să își găsească alt sălaș, să vagabondeze trupește, ca să folosesc expresia Ieromonahului Gabriel Bunge, ars pe dinăuntru de un demon al schimbării și nestatorniciei. Pentru avva Evagrie Ponticul, akedia este unul dintre cele opt gînduri păcătoase, alături de desfrînare, mînie, lăcomie, întristare, slavă deșarta, mîndrie și pofta pîntecului. Mai tîrziu avea să dispară de pe listă, cum aflăm din comentariul lui Cristian Bădilită la Tratatul practic al lui Evagrie Ponticul, apărut la Editură Polirom în 1997. Pornind de la comentariile lui Origen
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
tovarășii săi de altădată și că se află cu ei în „criminală cîrdășie” (aluzie la extrema dreaptă), vorbește despre „Virgilică de la Paris” (aluzie la Virgil Ierunca), îi numește pe toți „javre, pleavă, fasciști, legionari cărora le-au sfîrîit picioarele de mînia poporului”. Zaharia Stancu este cel care enunță la un moment dat, în paginile revistei, legea cea mai importantă a funcționării regimului, dovadă că îi înțelesese perfect mecanismul: „Nu am confundat, nu confund și nu voi confunda niciodată pe unul dintre
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
cu o „povestire onirică, intitulată Ploi calde pe umerii noștri” (pe care ia... 400 de lei), grație prietenului Valeriu Pantazi (o figură literară uitată azi). Debutul în roman va veni, totuși, mult mai târziu, în ’79, când îi apare Ziua mâniei la Cartea Românească. De altfel, evocarea lui Marin Preda - directorul CR - începe cu întâlnirea și masa la Capșa pe care i-o plătește acestuia, în ’79, ca semn de mulțumire pentru apariția cărții. Trebuie să spun că sunt întru totul
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
ca pe niște beculețe de Crăciun/ Cineva ne face și ne desface ca pe-un zid la grădina nimănui/ Cineva mă scrie de la un capăt la altul/ cu greșeli cu litere lipsă” (p. 63). Sau: „Urcă pământul în mine ca mânia în creier/ Se spune - dar eu nu cred - că stelele sună în cer ca sarea în lacrimi” (p. 64). Sub aceste auspicii, nu mai surprinde faptul că nu există aici piese pasabile, nici inegalități. (Deși structura compactă a cărții ar
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
cu alba-neagra”, lucrurile s-au schimbat brusc. Lui AMP nu i-a plăcut ce-am scris despre ea și, în loc să mă contrazică cu argumente raționale, a ales metoda pumnului în gură, metodă pe care la alții o repudiază cu multă mânie. Mai precis, AMP a ieșit la B1TV, TVR și pe site-ul său ”romaniacurata” cu următoarele: ”Cum e cu putință, simbolic vorbind, ca într-un ziar al puterii (Evenimentul zilei - n.r.)să înceapă atacul contra mea, invocînd apărarea familiei Băsescu
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului. a fost în stare să arunce fierul înroșit eminesciene are întinse și pilduitoare Diplomatul George Apostoiu cu mâinile nude. Mânia lui Ahile este conexiuni cu alți contemporani ai prezintă furia lui Alexandru Lahovari un ive rsa lă , aș i j de rea aceea Poetului - Titu Maiorescu și I. L. după ce a citit în ziarul „Timpul” eminesciană”. (apud. G.A.) Caragiale, Ion
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
metalice. Eșec total. Nebun de furie, strecur unul dintre cuțitele de pe raft în geanta-i întredeschisă. Și mat! Emoționat la culme, îmi rotesc ochii ieșiți din orbite și, șchiopătând mai mult ca oricând, mă izbesc de mânerul unei oale. Imediat mânia cerului se abate asupră-mi cu un bubuit de tunet. Ea se întoarce și fuge - umbră de pasăre moartă... Drum bun și cale bătută! Strâng tot ce s-a răsturnat, furculițe, cuțite, polonice, tigăi, cratițe, oale, suporturi, sunt o fotografie
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
către Dumnezeu. SFÂNTĂ MARIA. Dumnezeu ne părăsește uneori; sfinții nu sunt ascultați, dar iubirea de mama întoarce asprimea Dreptății lui Dumnezeu din nou în iubire. Exod 32: Moise se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu: încetează Doamne urgia Ta și potolește-Ți mânia și socotește cu blândețe greșala poporului Tău. Adă-ți aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac și Iacov... - Nu ! a răspuns Dumnezeu. Lasă-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie M-am maniat asupra lor și vreau să-i prăpădesc ! - Dacă
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
de oroare." Autorul s-a specializat în ultima vreme în scrierea unor astfel de texte menite să-i scandalizeze pe cititori. A făcut, după cum se știe, până și din patrie eroina unui imaginar film porno, atrăgând asupra sa fulgerele de mânie ale opiniei publice. Recent, un ofițer de poliție a vrut chiar să-l pună sub urmărire penală, dar lumea literară a reacționat cu promptitudine, luând apărarea poetului teribilist. Poliția, într-adevăr, nu are dreptul să se amestece în asemenea probleme
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
pe acei intelectuali care erau "compagnons de route". După 10 ani de la evenimentele din '89 și în special pentru tinerele generații, cum vi se pare cenzura dacă ați adopta o privire retrospectivă? Dacă aș arunca o privire în urmă fără mînie, cu detașare și umor, ar trebui să recunosc că cenzura a fost pentru mine ultima picătură ce a umplut paharul răbdării și al suportabilității. Interzicerea de către cenzură a publicării romanului Al doilea mesager m-a determinat să iau hotărîrea de
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]