2,918 matches
-
trup și s-a sălășluit între noi“ (Ioan 1, 14), „ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea“ (Galateni 4, 6). „Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască prin El“ (Ioan 3, 17). Motivul venirii lui Hristos este mântuirea noastră. Nici un eveniment nu ne privește așa de direct ca Nașterea Domnului. Ne bucurăm de acest eveniment minunat, care este Crăciunul, dar mai cu seamă de motivul pentru care
Agenda2005-52-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284538_a_285867]
-
credință tare că, împărtășindu-ne (cuminecându-ne), îl primim pe Iisus cu adevărat, ne unim cu El; cu Acela care acum 2000 de ani a cutreierat drumurile „țării sfinte“, cu Cel ce a vindecat orbii, muții; cu Cel ce a mântuit pe cei demonizați și a înviat morții. Iisus este acesta, și nu mort, ci viu; nu neputincios, ci cu omenescul, cu dumnezeirea, cu atotputernicia Lui. Dacă s-ar arăta în toată mărirea Lui, nu am îndrăzni să-L privim, să
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
de vacanță, scăpând de grijile de la școală sau serviciu. Egoismul a pus stăpânire până și pe cea mai mare sărbătoare din an, în care Dumnezeu ne-a făcut cadou pe unicul său Fiu, care să moară pe cruce ca să ne mântuiască. Zăpada, colindele, prăjiturile de Crăciun - toate sunt minunate, însă nu acestea sunt lucrurile cu adevărat importante ale celebrării Crăciunului. Aceasta este ziua în care s-a născut Iisus și a început mântuirea noastră. Trebuie să ne împodobim casele ca să celebrăm
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de Crăciun oferite vreodată... Este semnificativ faptul că Dumnezeu a vestit Nașterea Mântuitorului atât unor păstori simpli, iudei, cât și unor magi învățați, evident de pe alte meleaguri și de alte credințe. Aceasta înseamnă că Dumnezeu și-a trimis Fiul să mântuiască întreaga omenire. C. C. Frântură dintr-un ritual străvechi: „Busuioc, să-mi aduci noroc” În satele bănățene se mai păstrează și astăzi obiceiul ca în Ajunul Crăciunului (în noaptea de 24 spre 25 decembrie) să se facă diferite ritualuri pentru aflarea
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
asta doar dacă nu vine între timp doamna Stanciu la Curtea Constituțională, dar ea o să fie incompatibilă, pentru că nu are cum să dea o decizie împotriva a ceea ce a hotărât. Milostenia fără smerenie e zero, smerenia fără milostenie se poate mântui. Vreau să devin mai smerit, v-am pupat. Ce s-a întâmplat e posibil să fie bine pentru viața mea, pentru sufletul meu, pentru viața mea de apoi, dar pentru aici inima mea e frântă. La revedere", a completat Becali
Becali s-a întors în țară supărat pe justiție și presă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39328_a_40653]
-
fără hotare, de nimic zăgăzuită: „Crâncena îndrăzneală a renunțării de o clipă/ Pe care o viață chibzuită n-o va mai putea lua înapoi/ Prin asta și numai prin asta, am ființat!” (Tărâmul pustiit, p. 173). Doar conștiința pare să mântuie, în poem, orașul impur, râul presărat cu „sticle goale, hârtii de la pachete,/ Batiste de mătase, cutii de carton sau mucuri de țigară” (p. 157), așa cum, mai târziu, în Burnt Norton, ochiul poetic va repera, într-o senină coexistență, „safire și
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
și Alexandru, din Germania, care îi semăna, sângele iute. Nărăvaș și cu sângele iute. Cum a dat de prima fustă, a-ngenunchiat ca mielușelul, s-a predat, și și-a găsit beleaua: s-a dus după "comoară", jidovcuța pistruiată l-a mântuit. N-a scăpat nici ea, și l-a tras și pe el în lagăr. Numai Toma, cu relațiile lui, mai putea să-l scoată, dar unde era Toma să-l roage să intervină? Dacă o lăsa și-o îndemna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
deferent și în general pozitiv, Zevedei Barbu vede în lipsa de sistem a lui Nae Ionescu o „deficiență constructivă“, consideră abordarea cunoașterii mistice drept o opțiune personală foarte arbitrară și îl contrazice într-un punct important, afirmând că metafizica te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și logic) - dacă întruparea a luat sfârșit sau nu, din punct de vedere liturgic și istoric. Liturgic, întruparea nu încetează niciodată. Dar din punct de vedere istoric? Dacă actul întrupării nu a luat sfârșit istoricește, înseamnă că omul se poate mântui și după trup. Înseamnă deci că „creștinismul statutează unitatea indisolubilă, valoarea în sine a celor două elemente constitutive ale omului, duh și trup“. Când însă vrem să evaluăm semnificația metafizică a celor două în actul întrupării, apare o dificultate de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mi Doamne oameni buni cu pâine și cu sare și cu Darurile Sfinției Tale ! Doamne Ție îți încredințez boala și fricile toate și te rog APĂRĂ-MĂ! Îți mulțumesc DOAMNE Că m ai ascultat! Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Mântuiește-mă pe mine păcătosul (păcătoasa) Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu Mântuiește-mă pe mine păcătosul (păcătoasa) (rugăciunea inimii) Această rugăciune se spune după rugăciunea Sf.Ciprian, seara, când te culci, și se extinde la plural - dacă te rogi și pentru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Darurile Sfinției Tale ! Doamne Ție îți încredințez boala și fricile toate și te rog APĂRĂ-MĂ! Îți mulțumesc DOAMNE Că m ai ascultat! Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Mântuiește-mă pe mine păcătosul (păcătoasa) Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu Mântuiește-mă pe mine păcătosul (păcătoasa) (rugăciunea inimii) Această rugăciune se spune după rugăciunea Sf.Ciprian, seara, când te culci, și se extinde la plural - dacă te rogi și pentru ceilalți membri ai familiei sau pentru alte persoane. În timpul anului sunt
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
sentimente dureroase, covârșitoare, un poet-mistagog care poartă însemnele timpului și sacrificiului creștinătății: Când vei auzi creanga trosnind, ia seama spun: e osul lui, al revizorului nostru școlar... Minți, școlare, minți, am răcnit, Eminescu a fost răstignit. (Revizorul nostru) Și ne mântuiește de cel rău, În numele Tatălui, al Fiului, Al Neamului tău. (Ipotești) Mai puțin realizată este poezia Ecourile, care se alcătuiește prin dezvoltarea retorică a versului "Eminescu se credea Eminescu", dar alunecă în prețiozitate, emfază: O patimă grozavă, o patimă neînduplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Voia Ta! Precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi! Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne lăsa pe noi în ispită ci ne mântuiește de cel viclean! Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii, vecilor amin! Am, ascultat și am spus în același timp „Tatăl nostru”, dar după aceea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
aceea am întrebat: - Dar nu trebuie să încep cu „Împărate Ceresc, mângâietorule, duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, vistierul bunătăților și dătătorule de viață vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește Bunule sufletele noastre”? Călugărul mi-a răspuns: - Poți să-l spui și pe acesta după „Tatăl nostru”. De ce tot acest vis-realitate, am să vă explic imediat: După cum vă spuneam altă dată, eu am citit vreme îndelungată acatistele lui Iisus, al Maicii
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pentru foc". Adresându-se nopții, aducătoare de alinare a zbuciumului omenesc: "O, noapte, o, dulce timp, în pacea ta sfârșește fapta noastră, ne înalți din abis spre cer, întrerupi orice mizerie a inimii și sufletului, faci să sece lacrimile și mântuiești celui drept mânia și dezgustul". Iar în epigrama pentru Noaptea din complexul sculptural al mormântului familiei Medici, stă scris: Mi-e drag să dorm și mai mult, să fiu piatră, În timp ce rău-i peste tot și chinul. Să nu văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
metafizică. Focul și eterul mistuire și renaștere ca spirit pur sunt realitățile eliberatoare ultime care constituie cheia de boltă în gândirea poetică a lui Bruno. Iată alte texte în acest sens din opera amintită: "Nobilul foc mă nalță și mă mântuie de natura inferioară... Mereu voi fi asemenea Phoenixului... Prin lumina intelectuală sufletul meu suie iluminând și arzând prin dumnezeiască iradiere... Cu focul împreună mă mistui și înapoi în eter mă întorc.... Pentru a ajunge dincolo de stele și de empireul ceresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
moarte dintre cele mai crunte. Oasele ei se frâng și vizigota nu țipă, nu scoate o vorbă. Lacrimi de mulțumire și de durere. Durere și mulțumire. Spaimă. Speranța că, după atâta durere, ATÂT de multă durere, sufletul ei va fi mântuit. Va urca la ceruri eliberat de nestemata păcătoasă care nu-i mai sclipește pe deget, pentru că s-a înfipt deja de mult în carnea obrazului, sfâșiată până aproape de os. Sânge mult, până aproape de bolțile sufletului. Când Baha moare, răpusă de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Iar mă duceam „să văd“. Îmi inspectam comorile râncede, echipat cu o jalnică trusă de scule. Mai strângeam un șurub, mai constatam o scurgere de proveniență incertă. Nimic major. Cel mai adesea plantam o farfurie sub țeava lăcrimoasă și mă mântuiam. Urcam solemn și anunțam (exact ca la ultima inspecție) că „la un moment dat va trebui înlocuită toată instalația“. Sentința era, invariabil, primită cu teroare. Supușii mei cădeau pradă calculelor financiare și groazei lor legendare de „tevatură“. O vreme, proiectul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Și ce-i frumos îi place și lui Dumnezeu. Eu însă de alta am venit să vă supăr în pragul dimineții. V-așteaptă cărțile pe masă? Știu, știu, nu stau mult. Nu vreau să vă supăr cu nimic. Plec de îndată ce mântuiesc cele pentru care am venit. Contele se mai relaxă și începu chiar, ca dovadă, să se legene iar în șezlong, gata să asculte pentru ce venise Anna, care acum îi era mai dragă ca niciodată. — Așadar, de când m-ați aruncat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care nu putea să o exprime, turbarea mută pe care o simțea și În preajma Violetei, În preajma tuturor celor pe care cuvintele lui nu Îi puteau atinge. , spusese deja În locul lui un tip care se chinuia, undeva În occident, să se mântuiască prin cuvânt. Când i-a povestit Întâmplarea, prietenul Cristian Siboiu, de la Liceul Eminescu, liceu cu profil filologic, a părut de-a dreptul consternat. — Cum, te Înjură când trece pe lângă tine? Interesant. Și cum arată Căreală ăsta? — E scund, un metru
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu tine să nu ne amestecăm cenușile / bine bine dar cenușa mea strălucește mai tare spui / ce ipocrit ești uite un animal costeliv / oase virtuale de cyborg" (oameni cenușă. efect de lasou ). Artificiul: o tentativă a ființei de-a se mîntui prin productele sale ca printr-o transcendență demoniacă. În concordanță cu o asemenea perspectivă crepusculară, Cartea n-ar putea semnifica altceva decît, la rîndul ei, un surogat al existențialului. Scriindu-se singură, depozitară unică a adevărului, rivală a realului, echivalentă
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază au luat și ele locul bisericilor locale și al soborului parohial. Iar pentru că Iisus a mîntuit lumea prin jertfă și prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au găsit că e mai profitabil să o izbăvească, din nou, prin sîngele altora. Al milioanelor de supuși care nu se arătau prea tari în credință și suficient de zeloși
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
mandat de arestare, era urmărit de poliție, învinuit de dezertare. Un martor din confreria literaților narează ceremonia funerară, fără pompă. Se stinsese din viață un scriitor pierdut la 53 de ani. Înregistrasem faptul că Malraux nu l-a mai putut mântui de izbeliște în tumultul în care trăia Parisul, eliberat de sub ocupație. Semne de erezie Cercetez opera lui Malraux prin prisma unei derogări de la un canon în vigoare. Nimic nu-l irita mai mult decât încorsetarea, voia să perpetueze ipostaza de
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
ar fi alături de mine. * Am fost inspirat când la Galeria cu viță salbatică am pus motto-ul: " Răstriștea treacă, s-o numim vis... Cheile sună... tot s-a deschis." (I. Heliade Radulescu - Sonet. La anul 1830) Sinuciderea lui Chiril ne mântuiește pe toți, puși într-o lumină tragică. Iluminarea e a omului indestructibil. Referindu-mă tot la scrisul meu, alt motto pe care îl consider interesant este: "Candor e pingis igneo." Cugetarea Sfântului Ambrosio, care a trăit de la anul 340 la
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
taie-n os cuțitul sfere/ de cuvinte și tăcere/ am uitat un om iubit/ într-o rană și-a murit" șDe iubireț), ermetism ce se destinde la un moment dat într-o grațioasă incantație: "nins pămîntu-i/ în culori/ cer îmi mîntui/ uneori// cer de sfîntă/ fără voie/ pînă zvîntă/ apa Noe// sus pe brazde/ jos pe stea/ să te las de/ lume grea// să mă naști în/ Carul Mare/ la fecioare/ lîngă sîn// nu-s picioare/ ca la Floare/ așa albe
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]