8,611 matches
-
către Romani, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1849 de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
din iubire: în afară de aceasta, altă cauză a Întrupării nu există<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia V la Evrei, I, P.G., LXIII, col. 47. footnote>. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos: în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
determinat acest act, care a fost atât unul de restaurare cât și unul de dragoste. Ceea ce uimește cel mai mult este nemărginita dragoste a lui Dumnezeu față de om, căci Dumnezeu L-a dat pe Unul Născut Fiu al Său, pentru mântuirea neamului omenesc. Deci, nu păcatul omului a determinat pe Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, ci iubirea Lui nemărginită pentru om, căci dacă Întruparea ar fi fost determinată de cădere, ar fi însemnat că Satana a determinat acest act, care
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
S-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni, cartea I, 8, 4, col. PSB., vol. 4, p. 75); Întruparea Mântuitorului s-a făcut cu scopul mântuirii lumii, eliberării neamului omenesc și purtării noastre de grijă. (Asterie al Amasiei, Cuvânt de laudă la Sfântul Ștefan cel dintâi mucenic, P.G., XL, col. 340B); Cuvântul (...) S-a pogorât, S-a întrupat, S-a făcut om, a pătimit toate acestea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote>. Așadar, Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit pentru mântuirea noastră, răscumpărarea neamului omenesc din robia păcatului, pentru împăcarea și comuniunea lui iarăși în iubire cu Dumnezeu prin aducerea Sa ca jertfă Tatălui (I Cor., 15, 3). Prin jertfa Sa, Hristos va întemeia și Noul Legământ, prin sângele jertfei Sale
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte (...) și care arată orice fel de iubire: cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
zbuciumul unei lumi corupte, nepierzându-și prețioasele clipe ale vieții în tulburi și trecătoare preocupări. Demni sânt aceia ce își închină darul vieții Celui Prea Înalt, slujind Lui și semenilor contribuind astfel, călăuziți de Duhul Sfînt, la marea operă de mântuire. Cât de măreață și plină de sens este veșnicia comparativ cu limita unei vieți pământești numărată pe parcursul câtorva ani buni, decenii-trăind mereu cu speranțe; ani parcurși alături de bucurii ori completați de dureri fizice sau de ordin sufletesc. Înțelepții lumii grăiesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
Cerescului Părinte se lasă așteptată în inima noastră văzându-ne zgârcenia cu care ne dedicăm Lui, uitînd adevărată menire și identitate (de creștin) în preocupări fără de sens. Egoism, indiferență, uitare? Poate la un loc toate acestea ne umbresc idealul propriei mântuiri peste care tronează eu-l personal, orbitor și nimicitor. Cât mai avem în preajmă ,,luminători” să-i purtăm pe brațele inimii noastre făcând loc mesajului lor aducător de veșnicie. Mărturia acestora ne obligă mereu. „Luminători””la marginea unui veac prăbușit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
scoțându-ne din ispita și păcatul triumfalismului și al autosuficienței, iar în al doilea rând pentru că ne dă atâtea prilejuri de cultivare și chiar de înmulțire a conștiinței apologetice în vederea (re)activării laturii mărturisitoare și misionare, toate cu scopul dobândirii mântuirii noastre în Împărăția cea veșnică a Cerurilor, dimpreună cu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh!... Așadar, să dea Dumnezeu - Cel în Treime slăvit și lăudat, să putem să le primim pe toate cu bucurie, cu folos duhovnicesc și cu smerenie și
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
interviul... jurnalistului Eminescu sunt concentrate pe probleme din proxima actualitate: problema „maidanezilor”, CFR-ul, modificarea Constituției, libertatea presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
Patimilor (ziua patimilor și răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru. Vinerea Mare este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că este ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Această zi este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Este ultima zi din Postul Paștilor și se mai numește și Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru, adică nu se mănâncă
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
Înaintașii noștri vedeau mîntuirea neamului, „a Patriei cinstire” în unirea românilor de pretutindeni, iar acest act, după cum afirma Mihail Kogălniceanu, nu era conceput fără „realisația dorinții ca românii să aibă o limbă și o literatură pentru toți”. În marea lor majoritate oameni înstăriți, ei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
„Sunt conștient de natură mesianica a Credinței ortodoxe și vreau să slujesc acestei Credințe în mod desăvârșit până la moartea mea. Îi iubesc pe oameni și, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sf. Valeriu Gafencu) Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creștini din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România să intre în rândul lumii civilizate. Conectându-ne la lanțul energetic spiritual al planetei. Târziu, foarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” (Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal de Nicolae Șt. Noica). Acum proiectul postdecembrist al Catedralei Mântuirii Neamului capătă tot mai mult contur, și sper ca România să intre în rândul lumii civilizate. Conectându-ne la lanțul energetic spiritual al planetei. Târziu, foarte târziu ! Poate așa ne eliberăm de acest blestem ancestral ! Descris atât de bine de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
dau toată viața pentru asta, pentru mine; și, apoi, nu știu dacă voi avea liniștea și lipsa de lene necesare. în orice caz, dacă totuși mă consacru acestui scop mărunt, însemnează că am pierdut definitiv orice sens al dragostei, al mîntuirii, al realizării spirituale. Nu mai simt, nu mai știu ce înseamnă mîntuirea. Și, ne mai știind, nu mai pot să vreau mîntuirea. Și cu cît voi îmbătrîni (și va fi atît de repede!) în această literatură și indiferență spirituală, cu
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
voi avea liniștea și lipsa de lene necesare. în orice caz, dacă totuși mă consacru acestui scop mărunt, însemnează că am pierdut definitiv orice sens al dragostei, al mîntuirii, al realizării spirituale. Nu mai simt, nu mai știu ce înseamnă mîntuirea. Și, ne mai știind, nu mai pot să vreau mîntuirea. Și cu cît voi îmbătrîni (și va fi atît de repede!) în această literatură și indiferență spirituală, cu atît mai greu îmi va fi să parvin a înțelege ceva. Imposibil
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
caz, dacă totuși mă consacru acestui scop mărunt, însemnează că am pierdut definitiv orice sens al dragostei, al mîntuirii, al realizării spirituale. Nu mai simt, nu mai știu ce înseamnă mîntuirea. Și, ne mai știind, nu mai pot să vreau mîntuirea. Și cu cît voi îmbătrîni (și va fi atît de repede!) în această literatură și indiferență spirituală, cu atît mai greu îmi va fi să parvin a înțelege ceva. Imposibil, va fi. Hotărăsc să fac, totuși, toate eforturile să rămîn
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și de crăpelniță. Ieșiți din tunel, prea repede am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă de gheară, fiii tăi sunt încă mahmuri de libertate. Știu, simulăm mântuirea, încă vâslim în puroaie, patrie, încă nu ne primi. După Revoluție în orașul nostru a apărut o trăsură cu doi cai, e neagră, are clacson, portiere, stopuri care impun respect, Numărl ei de înmatriculare e UNU, are și radio are
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
vine vremea coptului Și-n toate freamătă O uitată hărnicie: A scorțișoarei Să împodobească Aerul, A mierii, Să încurce ițele Mirosului, A nucilor să-și jelească Surghiunul din grădină, Cu lacrimi de bocitoare Plătită. Gustul primei turte Vestind lumii O mîntuire dulce.
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
Și literatura este un blestem, precum acela al regelui Midas, ca tot ceea ce simți și iubești să se transforme în literatură. Aceasta este o literatură de care nu poți să te îndoiești, pentru că face parte din blestemul tău, nu din mântuirea ta. Peste aproape un deceniu, de astă dată la un "Festival Bacovia" (lumea era, pe atunci, plină de festivaluri!), când devenisem deja membru al Uniunii Scriitorilor dar eram cercetat (chinuit) de Securitate, despărțit de copii și soție și obligat să
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
cei ce vor să-și fie din nou trup, Ce printr-o simplă mângâiere Ies din oseminte și devin mângâiere. * Deodată un nor zăvorăște întreaga viziune. Din el crește crinul sie însuși boltă. Încă îmi ești nevăzută, minune, Virginitate, a mântuirii escortă. Te pleci peste lume încătușată De gândul ce pentru spirit s-a născut. - Curăță de pe sunet, de pe cuvânt orice pată, Fii alb ca divinul din scut - Îmi spune iubita pe când mă adoarme Cu obscurul în lumina ei. Prin prosternare
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
știință decât de religie, atunci tehnicile ei ar putea fi judecate autonom în raport cu rigorile instaurate începând cu Renașterea. În Alchimia asiatică, M. Eliade studiază alchimiile chineză și indiană, de la primele atestări documentare până spre formele „degradate” de prechimie. În vederea obținerii mântuirii sau a nemuririi, chinezii aveau nevoie de aurul alchimic, mult mai valoros decât aurul ca metal. Transmutarea metalelor din inferioare în aur, operație mistică, se făcea prin eliminarea porțiunii yin și augmentând elementul yang. Această tehnică, și mai ales ritualurile
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]