259 matches
-
traista de cerșetor în spate, / Azi iar colindă Dumnezeu prin tine”. În această lume-ocnă („Porneau în lanțuri spre ocnă, convoi după convoi”), poetul revoltat propune soluția mistică a apocatastazei reconstituind situația inițială a prezenței divinității în univers prin întoarcerea „sfinților mântuiți” din ceruri pe pământ: „Aici sus nu ne putem bucura ca zbiri, / Dacă Tu nu Te-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
a acestora. Într-un fel sau altul, presiunea istoriei și disfuncțiile vremurilor au acționat asupra conștiinței lui Florin Mitroi ca semnal cert al unei agresiuni ontice, ca sursă a unui rău profund care trebuie, în același timp, identificat, sancționat și mîntuit.
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
geniul și idiotul sunt egali, daca nu cumva idiotul este mai iubit, în virtutea legii compensației, reflex al principiului analogiei inverse... Dar, cum nu se teme de contraziceri, autorul Oceanografiei susține, alteori, altceva, anume că geniul, ca și sfanțul, este un mântuit încă din această lume, în ambii manifestându-se "paradoxul ruperii de nivel" din "orice act religios", cănd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect... transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul... geniul cu nongeniul, cu mediocrul
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit cel care se spălase în modul acesta. Atunci el a zis soldatului Pudens: Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În același timp
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dominație, lucruri ce au transformat această invenție a omului într-un idol modern. În zilele noastre, există o piață de oferte religioase, tot felul de surogate spirituale ademenitoare, care iți promit că, odată ce ai trecut la ele, ești ca și mântuit. Doar cei naivi și neștiutori în profunzimea Adevărului absolut, revelat, pot accepta așa ceva. Mântuirea este darul lui Dumnezeu și nu al omului, deși adevărat este că Dumnezeu nu te mântuiește dacă tu nu îți dorești și nu lucrezi pentru asta
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
și cu vrerea lui Aizic - am hotărât... Da’ mai spune și tu Dumitre, că mie mi s-o uscat gâtlejul de atâta vorbă. Spunând acestea, Pâcu a și pus mâna pe țoiul cu rachiu și în minuta următoare treaba era mântuită... Apoi cu tine, Pâcule, oamenii iștia mor de foame și de sete, așteptând să afle cine va fi ajutorul lui Hliboceanu. Lasă că nici cu tine nu mi-i rușine. Vorbești ca cu gura mortului. Ca să nu fie cu supărare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
doi tineri, englezul cu haine gri și cal pag, În timp ce italianul avea să-i facă seama tânărului În haine maro care călărea pe șarg. Fără focuri de pistol, fiindcă totul trebuia să se desfășoare cu discreția suficientă pentru ca, odată treaba mântuită, ei să scotocească prin bagaje, să găsească documentele și, bineînțeles, să-i ușureze pe răposați de banii pe care Îi aveau asupra lor. Dacă făceau prea mult zgomot și apărea lume, se ducea totul dracului. Pe deasupra, Casa cu Șapte Hornuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din degetele cui scapără îndoita vibrație? Că el ne omoară e nimic pe lângă marea lui milă, pe lîngă-ndurarea copleșitoare ce-a izvorât din inima lui când ne-a lăsat să trăim. Trăind, l-am cunoscut. Fiind, ne-am mântuit, și mântuiți vom fi în veac, chiar sfâșiați în bucăți, chiar zdrobiți oscior cu oscior. Nimeni, deschizând ochii, nu vede altceva decât pe tine, Doamne! Nimeni, muncit în chinuri, nu urlă decât numele tău. Iar cel care, trăind, strigă "Dumnezeu a murit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vor exista nicicând în această lume, așa cum într-o carte nu poate exista un miriapod sau un erou sau un zâmbet dacă autorul n-a scris: "miriapod", "erou", "zîmbet", și, de fapt, voi, știind, deja existați și, existând, sînteți deja mântuiți, fie și numai de mîntuială), de frica fără limite de-a nu rămâne mereu în acest limb. Îmi imaginez urletele de groază ale tuturor nenăscuților; neființa trebuie să fie numai groază și oroare de sine, numai răcnete de infern. De
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ne gândi la femei... fie aceea până și fata mea... Tu zici că el e aproape de nebunie... Beția și jocul... desfrînăciunea! Da, acestea-l înnebunesc pe om... Dar nu e vorba de-asta, el trebui scăpat... scăpat pentru că Moldova trebuie mântuită. Cu-ncetul începem a fi slugile leșilor... măduva se usucă în puiul de leu și mintea se turbură în creierii săi... A intrat veninul necrezărei în inima lui și a mușcat-o, încît trebuie să turbe de nu vom arde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
postul, spovedania, rugăciunea, Rugăciunea lui Iisus în inimă. Dar câți oameni o practică?! Câți oameni au auzit măcar de Rugăciunea lui Iisus în inimă?! Faptul că te naști sau că ești botezat într-o religie nu înseamnă că ești și mântuit, ci că ai o șansă în plus. Ortodoxia se practică, și atunci când practici apar și acele haruri pe care unii le numesc calități paranormale, virtuți cu care sunt dăruiți sfinții: palmă tămăduitoare, levitație, înțelepciune... Dumnezeu unește, iar preoții se folosesc
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ca, începînd de la 1 ianuariu anul viitor, să-i facă un mic ajutor lui Șerban de 60 franci // pe lună. Acest ajutor se-nțelege că acum e de prisos. Pentru anul acesta, suma prevăzută în buget pentru asemenea scopuri fiind mântuită, n-a putut să-i ajute la moment. Întrebarea principală este dacă puteți să faceți și această cheltuială, cea din urmă după cum vedeți, pentru un fiu nefericit, care desigur au greșit mai mult printr-o înnescută slăbiciune de caracter, căruia
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Constantin Tichus, bătut într-o ciocnire de rivalul său, fu ținut locului împresurat în cetatea Stenimachos și căpătă de la împărătescul său socru ajutor, de scăpă de învingere deplină și de prinsoare; curând însă norocul armelor și-ntoarse foaia, căci Constantin, mântuit, veni deasupra în mod hotărâtor și goni c-o vitejească năvală pe Mytzes, adversarul său. Acesta se refugie cu ai săi la Mesembria, oraș maritim întărit pe țărmul de sud al Traciei, ceru de la-mpăratul să-i dea voie să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care a împins cultul ospitalității până la a-l primi în casa lui în momentele de doliu. Zeul naturii și al vitalității exuberante nu salvează însă făptura terestră a reginei, ci doar umbra ei, atribuindu-i gloria nemuririi : Din Doamna voastră mântuit-am umbra/ Pe care singuri zeii o mai au/ Nemuritoare (III, p. 244). Pan îi recomandă lui Admetos să-i adreseze Persephoneei rugi fierbinți pentru ca ea s-o așeze-n slava/ Esențelor (III, p. 244). În concepția influențată de platonism
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aveau nume delicate și poetice: „Floarea Neculeasă“ (poezie), „Terra Incognita“ (mi s-a părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul „eu am ceea ce am dăruit”. Belbo fu evaziv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai sălbatic, înghețîndu-i sângele. Și în vreme ce groaza îl tortura, mintea lui căuta să o alunge cu "inexorabilitatea morții", cu "dezgustul" de viața aceasta pe care el însuși, conștiința lui împăcată, a azvîrlit-o, cu credința în viața de dincolo, unde sufletul mântuit se va uni cu Dumnezeu... Dar toate închipuirile minții se prăbușeau pe rând, ca niște castele de cărți de joc, numai groaza rămânea sfidătoare, stăpânitoare, șoptindu-i în suflet un singur cuvânt, în fața căruia se sfarmă tot: moartea... Îi venea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se poa. — Nu? Deci prima, ultima și penultima. Îngrozit, Molinari i-a dat ascultare. Apoi a privit jur-Împrejur. — Ei bine, acum că ți-ai scos din minte fanteziile, du-te la jurnal. Și nu-ți mai face sânge rău. Mut, mântuit, zăpăcit, Molinari a ieșit din penitenciar. Afară Îl aștepta celălalt. II După o săptămână, Molinari a acceptat că nu mai putea amâna a doua vizită la Penitenciar. Dar nu-i convenea să dea din nou ochii cu Parodi, care aflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răzbunare de care eram în stare împotriva unui destin ironic care, după ce nu-mi dăduse nimic, mă silise să fiu conștient de asta! Insul mediocru care nu știe că e mediocru sau nu-i pasă de asta e pe jumătate mântuit; pactul său cu viața nu amenință să se rupă; el trece prin viață liniștit, se însoară, se duce la serviciu, își urăște colegii mai buni și îi vorbește de rău, ia cuvântul în întruniri, de preferință primul, negând azi ceea ce
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
hainele noastre înșine; numai fă-ne să-ți purtăm numele, și ia ocara de peste noi!" 2. În vremea aceea, odrasla Domnului va fi plină de măreție și slavă, și rodul țării va fi plin de strălucire și frumusețe pentru cei mîntuiți ai lui Israel. 3. Și cel rămas în Sion, cel lăsat în Ierusalim, se va numi "sfînt", oricine va fi scris printre cei vii, la Ierusalim. 4. După ce va spăla Domnul murdăriile fiicelor Sionului, și va curăți Ierusalimul de vinovăția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mic expozeu de astronomie, un fel de preludiu la partea a treia a cărții. Din secțiunea a doua, „Parabolele sau poemele lui Enoh”, am ales doar câteva capitole. Tema recurentă este aceea a Judecății, a împărțirii sufletelor în două categorii (mântuite și condamnate, după cum au neglijat sau urmat preceptele Comunității aleșilor, așadar a esenienilor). În capitolul XLVI intră în scenă Fiul Omului (figură preluată din Cartea lui Daniel 7,9): „El va dezlega legăturile celor puternici și va măcina (sic!) dinții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se îndreaptă către poarta strâmtă, chipul i se luminează și el se reașază pe tron „râzând de bucurie”. „Poarta strâmtă este a drepților; ea duce la viață și cei care trec printr-însa merg în rai” (cap. XI). Proporția între mântuiți și condamnați este de unu la șapte mii. Etapa următoare: locul judecății, aflat imediat după intrarea pe drumul cel larg. Aici se află iarăși un tron, „înfricoșător la vedere (phoberos en eidei), din cristal strălucind ca focul”. Deasupra stă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
AȘTEPTĂ SĂ TERMINE. SECUNDELE TRECEAU ȘI DEODATĂ ÎL SURPRINSE VEDEREA ZECILOR DE OAMENI CARE ȘEDEAU APLECAȚI ÎNAINTE, ÎNCORDAȚI LA MAXIMUM, CU OCHII AȚINTIȚI ASUPRA LUI. ÎI AȘTEPTAU REACȚIA. DECI TOTUL SE SFÎRȘISE. ACEASTA ERA ACUZAȚIA. APOI, O CLIPĂ, SE SIMȚI MÎNTUIT. PĂI, DAR ERA RIDICOL! VISUL CEDA ÎNSĂ ÎN FAȚA REALITĂȚII PREZENȚEI CELOR TREIZECI DE CONSILIERI. N-AR FI FOST EI ACOLO, ÎMBRĂCAȚI ÎN ȚINUTA OFICIALĂ DE JUDECĂTORI, DACĂ N-AR FI FOST AMENINȚATĂ VREO LATURĂ FUNDAMENTALĂ A APĂRĂRII ARSENALELOR. TEHNICA DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
poiene; Cornul drept, Cornul stâng... Iarna coarnele se frâng Melc nătâng, Melc nătîng!" JOC SECUND (1930) ... ne fût-ce que pour vous en donner l'idée.1 Stéphane Mallarmé (Villiers) * * * Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lucrurile fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,/ Intrară prin oglindă în mântuit azur,/ Tăind pe înecarea cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joc secund, mai pur.// Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi./ Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea./ Meduzele când plimbă sub clopotele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]