1,061 matches
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
trebuie să mă păstreze într-un anume fel în istorie, ca să mă cunoască și copiii și copiii copiilor tăi, peste veacuri. Înțelegi, tu?” Înțelegeam eu, doar că lumea va crede tot ceea ce a auzit, nu ce a scris el cu mânuța lui despre sine. Oricum, eram încântat că limba mea poate fi pusă pe hârtie, restul nu mai conta. De ce am vrut să plec și dacă m-am întors... În 1903, după doisprezece ani petrecuți în casa lui Tippu Tip, timp
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
scandinav intră în scoală cu nivelul la care copilul român absolvă școala elementară. Se pune în Scandinava stringent problema rugăciunii copilului către îngerul său păzitor. De îndată ce bebelușul a dobândit un vocabular corespunzător este îndrumat ca seară de seară să împreuneze mânuțele a rugăciune și să mulțumească îngerului său păzitor pentru „îndrumările” date, aproximativ: „Am ajutat pe mămica la treburile casei la îndemnurile tale pentru care mulțumesc. Voi fi harnic și pe mai departe. Așa să fie (adică amin)!”. Copilul trebuie să
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1457606010.html [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
inima și i-a călcat toate sentimentele în picioare După ce-și vărsase veninul, Nicolae plecă, tot înjurând printre dinți, descărcându-și năduful pe biata poartă. Laura se dezmetici abia când auzi poarta trântindu-se, zguduind casa până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul bălai în palme și începu să-i sărute frenetic fiecare părticică, păr, ochi, obrăjori, mânuțe, era puiul ei
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
până în temelii. Simți mânuțele lui Ionuț cum o înconjoară, îi simți tremurul și îi văzu ochișorii unde lacrimile stăteau gata - gata să izbucnească. Îi luă căpșorul bălai în palme și începu să-i sărute frenetic fiecare părticică, păr, ochi, obrăjori, mânuțe, era puiul ei, odorul ei, sufletul și viața ei. Va pleca, îl va lua și nu se va mai întoarce aici sub nici o formă, niciodată. Ionuț se agăță de gâtul ei fericit și o strângea tare, tare de tot, era
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
etc, sau diverse mâncăruri fără carne miercurea și vinerea. Ei, acum să nu spuneți că poetesele nu gătesc, că ele se hrănesc doar cu poezie! Eu fac parte din categoria acelor persoane cărora le place să mănânce mâncare pregătită de mânuțele lor, nu că mi-ar fi teamă că mă otrăvește cineva, dar sunt persoana căreia nu-i place mâncarea gătită de oricine. Ce este drept, nu am o siluetă de invidiat și nici cure de slăbire nu am făcut ca
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1453573117.html [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
în ghena cu deșeuri, Ca ultimii uitați păgâni. Le clocotește laptele în sfârcuri, Lacrimi le joacă în priviri, Că puii și i-au sfărtecat cu vrere, De frica unor șușotiri, Amare suflete de mame, Ce pruncii și-i îngroapă vii, Mânuțe-ntinse spre salvare, Mame sărace și pustii. Tristeți de mame, purtate pe viață, Și lacrimi nestinse nicicând, Plânsul din cer le îngheață, Crima o poartă în gând. Fulgi mai trimit câteodată, Din aripile de îngeraș, E semn pentru mama iertată
NU MĂ OMORÂ MAMĂ! de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1396478014.html [Corola-blog/BlogPost/347389_a_348718]
-
de la Geneză s-a izvodit cea mai tulburătoare dragoste a lumii, dragostea de fii. În această dragoste se sting oricare dintre griji și oricare necaz. Nimic nu e mai dulce-nfiorător ca primul sărut pe inelul unei mirese și pe mânuța unui copil! O simfonie de râsete, spirite, gingășie și superbitate luăm din inima copiilor dacă le dăruim dragoste, iar dragostea o reprim cu îngeri în ea! Cei mai mulți artiști au izbucnit incendii de spectacole cu fiii mirării și voioșiei, copiii talentați
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428032402.html [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
să derulăm un parteneriat care să surprindă tocmai acest lucru determinant în evoluția unui copil de vârstă școlară mică. După ce elevii școlii gazdă și-au întâmpinat colegii cu flori, coșulețe cu însemne pascale și semne de carte, daruri confecționate de mânuțele lor în orele de abilități practice, a urmat un moment de împărtășire a unor impresii între viitorii prieteni. Lumea poveștilor este una vastă, iar micuții au dovedit că pătrund adesea în interiorul ei prin intermediul personajelor ce-i surprind pe parcursul întâmplărilor citite
ȘCOALA ALTFEL ÎN LUMEA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1461262237.html [Corola-blog/BlogPost/354477_a_355806]
-
nu mi-am luat niciodată concediu medical cum făceau cei deștepți? De ce mă implicam trup și suflet și nu pospăiam numai adunatul ca să treacă timpul? De ce îi chinuiam pe copii, îi puneam să muncească ore în șir pe câmp cu mânuțele înghețate, flămânzi majoritatea din ei? De ce? Pentru că vedeam în aceste activități un prilej de educație prin muncă, deși săracii copii munceau acasă pe rupte. Vedeam ... Citește mai mult Când era la vârsta șmecheriei fiul meu, Mihai, m-a întrebat zâmbind
SAVETA VĂRĂREANU by http://confluente.ro/articole/saveta_v%C4%83r%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/343017_a_344346]
-
nu mi-am luat niciodată concediu medical cum făceau cei deștepți? De ce mă implicam trup și suflet și nu pospăiam numai adunatul ca să treacă timpul? De ce îi chinuiam pe copii, îi puneam să muncească ore în șir pe câmp cu mânuțele înghețate, flămânzi majoritatea din ei? De ce? Pentru că vedeam în aceste activități un prilej de educație prin muncă, deși săracii copii munceau acasă pe rupte. Vedeam ...
SAVETA VĂRĂREANU by http://confluente.ro/articole/saveta_v%C4%83r%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/343017_a_344346]
-
îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . Iar când zâmbești, mă prăpădesc, Nu știu nici ce-i cu mine, Alină mică, te iubesc, Sunt fericit cu tine . . . Când te adorm, cu mine-n gând, Uit tot, e-o desfătare Mânuțele să-ți văd mișcând, Privirea-ncântătoare. Odor ce-aduci în viața mea, imensă bucurie, Dar, dăruit de Dumnezeu, când vremea o să vie, O clipă gândul să-l alungi, pân-la bunicul tău, Rostind frumos și teatral: ,,Bunicule, nu-s glume, Actriță
DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1437970904.html [Corola-blog/BlogPost/369781_a_371110]
-
îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . Iar când zâmbești, mă prăpădesc, Nu știu nici ce-i cu mine, Alină mică, te iubesc, Sunt fericit cu tine . . . Când te adorm, cu mine-n gând, Uit tot, e-o desfătare Mânuțele să-ți văd mișcând, Privirea-ncântătoare. Odor ce-aduci în viața mea, imensă bucurie, Dar, dăruit de Dumnezeu, când vremea o să vie, O clipă gândul să-l alungi, pân-la bunicul tău, Rostind frumos și teatral: ,,Bunicule, nu-s glume, Actriță
DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Dar_daruit_de_dumnezeu_ionel_davidiuc_1339525960.html [Corola-blog/BlogPost/358297_a_359626]
-
-o fără apărare în voia morții. Candoarea copilăriei împietrise pe chipul senin un surâs resemnat dar încrezător, sporindu-i frumusețea. Inimile părinților se frânseră la unison și durerea îi îngenunche la căpătâiul fiicei muribunde! Lacrimile curseră libere și nestăpânite pe mânuțele inerte, ce strângeau fiecare între degetele lacome. Le sărutară cu evlavie, le adorară și le mângâiară inconștient, de parcă ai fi fost ancorele de care depindea viața și viitorul lor. Într-o mare măsură, chiar erau. Aparatele pompau ritmic aerul în
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
cât mai datorez, la dijma, marelui flamand, boier? oare, sus, acolo, printre stele, care mi-i aleasă? cine ne cunună, cât va ține nuntă de poveste? care dintre-arhangheli ne va da, în zori, de veste? vine îngerașul să răstoarne, cu mânuța-i casă? oare, sus, acolo, printre stele, codrii de iluzii-i voi străbate? m-oi, trezi, pe ziua, cu desaga plină cu-alte griji mai mari? pe la prânz, vreo ploaie, mă va prinde-n brazda, pe hotar? în amurg, uita
ELOGIU CELOR NELUCRATE de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_celor_nelucrate.html [Corola-blog/BlogPost/356260_a_357589]
-
funcționari ai poștei etc.) pe care abia acum îi vede stând cuminți și așteptându-l pe el. Acesta se uită la ei cu un dispreț pe care numai Toma Caragiu putea să-l exprime în așa grad, ia ligheanul cu mânuțele lui curate (că doar se spălase, nu?) și aruncă lăturile peste fețele înmărmurite care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un
Noul Revizor by George Radu [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
susținut simularea evaluării naționale la limba română, de la Bacul 2016. Sunt cei ce au trecut din vechea „epocă a partidelor” în cea nouă a „tehnocraților”, despre care a luat cunoștință și englezul nostru. Un elev „modern” scrie cu propria lui mânuță: „Eu nu utilizez internetul pentru cărți, eu vorbesc cu prietenii pe facebook, stau la chat cu ei, îmi caut prieteni noi, mai dau câte un like din când în când când văd că câte un scriitor care postează ceva pe
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
și 6 luni. Mama izbucnește în plâns și merge țintă către puștiul ei, se apleacă până ajunge perfect egală cu înălțimea lui, și-i șoptește cu inima: "R.! Vaaaai, ce mare ai crescut! O mai știi pe mama? Dă-mi mânuțele, să ți le pupe mama!". Fostul soț al femeii își bruschează fiul și-l trage tare, mai aproape de el, urlând spre clienta mea să plece de unde a venit, ca ei doi, băieții, se descurcă singuri. Se ridică tonul, copilul începe
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
vede pe puști, magistratul coboară de pe podium, parcurge sală până aproape de ușă, se apropie de micuț și-i spune, făcând un gest larg cu mâna: „Vezi, R., am pantofi albaștri! Tu ai pantofiori albaștri? Uite, am și pelerina! Dă-mi mânuța și hai cu mine, să-ți arăt cât de maaare e castelul asta!". Copilul, cu ochii mari, negri, și extrem de triști, se uită când la doamna, când la taica-su, de care stătea lipit, până ce acesta îi dă ok-ul să
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
cu copilul, îi spune să coboare atent de pe podium, să nu se lovească, și-l trimite la mami sau la tați, unde vrea el. Băiețelul trece pe langă mama sa, care hohotea de plâns în prima bancă, isi trece ușor mânuța peste piciorul ei drept, că din întâmplare, după care fuge către tata și-i caută acestuia privirea, să nu cumva să-l fi supărat că s-a dezlipit de lângă el. Se dispune, din nou, evacuarea minorului din sală. Oră 11
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
înșine, dar și celor din jur, că se poate". Mi-aduc aminte cum, în copilărie, stăteam în seara de Ajun, cu surorile și cu fratele meu, lângă brăduțul care mirosea a cetină și a ceară de la lumânări, și ne împreunam mânuțele în semn de rugă. Ne rugam, la îndemnul mamei, pentru sănătatea celor apropiați și pentru ca Dumnezeu să ne dea puterea să înfruntăm greutățile, dar după ce scăpam de "impuse" ne lăsam imaginația să zburde și ne rugam ca Moșul să ne
Gabriela Firea, destăinuire de suflet: Am rămas cu percepția... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103295_a_104587]
-
rezolvat toate pentru ei, călcând cu nepăsare pe sufletul meu! Ce să mai zic, dacă mămuca nu-și mai aduce aminte nici cum mă chema acasă din America spunându-mi la telefon: ,,Vino, măi băiete, că mă vei găsi cu mânuțele pe piept! Vino și fă ordine că toate se distrug pe lângă casă!”. Și iată că am venit și în loc să mergem într-o stațiune, să ne odihnim după atâta muncă peste ocean, repede ne-am apucat să construim, să se bucure
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
noi, o ființă omenească se droga și ea? Da! Numai că visele cele roz, el le căuta în punga generoasă de aurolac. Pentru că Timpul fusese zgârcit și răutăcios cu acest nefericit tânăr. De ce nu i-a dăruit și lui o mânuță de vise din acel Viitor întunecat? De ce l-a persecutat, că avea de unde? Îmi spuneți că nu este de vină Timpul? Să fie de vină chiar tânărul, care a preferat visele din pungă, celor sclipitoare de pe cer? Sau vinovați sunt
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420214064.html [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
Culcați pe iarbă aproape umedă, cap lângă cap, cu nările și ochii larg deschiși adulmecau miresmele pământului și cercetau zarea. Parcă erau una cu cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil . Așa era legământul : Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară. Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
Culcați pe iarbă aproape umedă, cap lângă cap, cu nările și ochii larg deschiși adulmecau miresmele pământului și cercetau zarea. Parcă erau una cu cerul și pământul, într-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mână lui aspră și muncita o mânuța albă și mică, caldă și moale de copil .Așa era legământul :Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pământului și aburul de primăvară.Să se țină de mână ca să primească unul de la altul, prin legătură palmelor, darul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]