596 matches
-
atent să nu calce pe cîțiva soldați muribunzi care zac prin cameră, dar ecranul nu arată decît purici și nici o imagine. CÎnd aude un ciocănit În ușă și sare să deschidă, camera e plină de cadavre ca un frigider de măcelărie. E Îngrozitor de frig. Wakefield deschide ușa. Dinții Îi clănțăne, dar se relaxează cînd vede fața băiatului de la recepție. Cum ia sticla de Stolichnaya din mîinile lui, temperatura camerei revine la normal. În mod ciudat, băiatul Îl urmează În cameră, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În adâncurile ei subterane - și tot ceea ce se vede e doar un ultim episod al unei povești stratificate și inaccesibile. Ce mult Îmi iubesc orașul - simplu și secret, profanat și integru. Și tu ai vrea să-l transformi Într-o măcelărie. Ai vrea să mi-l iei. Dar eu n-am să plec niciodată. Pentru a se calma, răsfoi La Repubblica, ziarul tipului aceluia răzbunător. Trei pagini cu anunțuri cu locuri de muncă: se căutau funcționari comerciali, agenți, directori tehnici, experți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cuburilor de gheață. Tâmpitul de Poncet (era vorba de tânărul chirurg plin de elan care, În urmă cu douăzeci de ani, fusese la originea ruinei sale), tâmpitul de Poncet nu vrea să investească În lungirea pulelor. Zice că asta-i măcelărie și nu crede că va prinde pe piața masculină din Europa. Tâmpitul. La fel de tâmpit ca mine la aceeași vârstă. Dacă azi aș avea treizeci de ani, ei bine, eu m-aș lansa În lungirea pulelor!” Odată mesajul transmis, de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
era simplă și aroma rezultată ștergea gustul amar-dulceag al vieții de provincie. mergeam pe stradă și fredonam, În rochia mea de pânză de sac prevăzută cu o sfoară de doi metri, la al cărei capăt se afla un cârlig de măcelărie cu care agățam băieți - la propriu. Îi agățam, le spuneam poezii, iar pe unii Îi sărutam. Poezia mă făcea fericită ca o hârtie de napolitană care zboară nestingherită pe străzile Bucureștiului, ca perechile de adidași rupți agățați de firele de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu frică și cu dezgust. Trăiam Într-un tablou de Bosch. Îmi pierdusem treptat orice chef de hârjoneală. Trecute pe veci erau acum vremurile când umblam pe străzile Galațiului În rochie de pânză de sac, prevăzută cu un cârlig de măcelărie pentru agățat băieții, ca să-i sărut și să le spun poezii. Trecute erau vremurile când lumea putea fi iubită, Îmblânzită, modelată ca o plastilină. Decăzusem acum, de bunăvoie, la stadiul de muri- tor de rând. Fișă de observație nr. 1
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
era simplă și aroma rezultată ștergea gustul amar-dulceag al vieții de provincie. Mergeam pe stradă și fredonam, în rochia mea de pânză de sac prevăzută cu o sfoară de doi metri, la al cărei capăt se afla un cârlig de măcelărie cu care agățam băieți - la propriu. Îi agățam, le spuneam poezii, iar pe unii îi sărutam. Poezia mă făcea fericită ca o hârtie de napolitană care zboară nestingherită pe străzile Bucureștiului, ca perechile de adidași rupți agățați de firele de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu frică și cu dezgust. Trăiam într-un tablou de Bosch. Îmi pierdusem treptat orice chef de hârjoneală. Trecute pe veci erau acum vremurile când umblam pe străzile Galațiului în rochie de pânză de sac, prevăzută cu un cârlig de măcelărie pentru agățat băieții, ca să-i sărut și să le spun poezii. Trecute erau vremurile când lumea putea fi iubită, îmblânzită, modelată ca o plastilină. Decăzusem acum, de bunăvoie, la stadiul de muritor de rând. Fișă de observație nr. 1 Azi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
din nou în pat și așteaptă să se trezească de-a binelea. nu se gîndește la nimic. așteaptă doar ascultînd tăcerea. să fie trecut de șapte ? La ora șapte fără cinci camionul frigorific ar fi trebuit să se oprească în fața măcelăriei. La ora șapte fix proprietăreasa ar fi trebuit să iasă la plimbare cu cîinele. La ora șapte și trei minute ar fi trebuit să treacă gunoierii. „spuneai că nu te gîndești la nimic.” nu înțeleg. „nici nu e nimic de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aceasta trebuie să fie pamponul roșu al lui Pexy, canișul doamnei Bordaz... Ceva mai încolo X recunoaște niște patine cu rotile (sunt ale lui Paul, nepoțelul domnului Busbib) precum și walkman-ul domnișoarei matilde. nimeni în brutăria domnului masek, nimeni în măcelăria domnului Bruno, nimeni la florărie, nimeni la minimarket, nimeni în fața chioșcului de ziare (ceea ce nu-l împiedică pe X să-și extragă ziarul care-l interesează dintr-un teanc încă neatins și să lase trei mici monede identice deasupra). nimeni
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ocazie ca să închidă și toate ușile și toate ferestrele. X stochează toate gunoaiele în stradă. Continuă cu restul imobilelor de pe strada sa. Cînd se înserează, X se oprește și contemplă cu satisfacție muntele de gunoaie. a doua zi X atacă măcelăria întrucît e limpede că de acolo se împute toată strada. adună și zarzavaturile care au putrezit pe taraba din fața băcăniei. în sfîrșit, se poate respira... X continuă, în zilele următoare, cu obiectele abandonate. adună valizele, gențile, umbrelele, pălăriile... Le selectează
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
străzi, adună pubelele, le grupează la intersecții, le răstoarnă, stropește gunoaiele cu benzină și le dă foc. operațiunea îi ia patru luni. are mari probleme cu tonele de zarzavat care se alterează în piețe și în supermarketuri. La fel, cu măcelăriile, cu patiseriile, cu lăptăriile, cu florăriile și cu depozitele de alimente. încearcă să folosească metoda cea mai rapidă : incinerarea cu aruncătorul de flăcări. Intră din măcelărie în măcelărie cu masca de gaze pe față și protejat de un costum termic
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
tonele de zarzavat care se alterează în piețe și în supermarketuri. La fel, cu măcelăriile, cu patiseriile, cu lăptăriile, cu florăriile și cu depozitele de alimente. încearcă să folosească metoda cea mai rapidă : incinerarea cu aruncătorul de flăcări. Intră din măcelărie în măcelărie cu masca de gaze pe față și protejat de un costum termic împrumutat de la cazarma pompierilor. îndreaptă jetul de flăcări spre cărnurile și mezelurile expuse în rafturi. arde totul, iar la sfîrșit dezinfectează cu extinctorul. operațiunea îi ia
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
zarzavat care se alterează în piețe și în supermarketuri. La fel, cu măcelăriile, cu patiseriile, cu lăptăriile, cu florăriile și cu depozitele de alimente. încearcă să folosească metoda cea mai rapidă : incinerarea cu aruncătorul de flăcări. Intră din măcelărie în măcelărie cu masca de gaze pe față și protejat de un costum termic împrumutat de la cazarma pompierilor. îndreaptă jetul de flăcări spre cărnurile și mezelurile expuse în rafturi. arde totul, iar la sfîrșit dezinfectează cu extinctorul. operațiunea îi ia șase luni
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
urmau să-și citească unii altora, ochi în ochi, de la egal la egal, fără comentarii critice, tot ceea ce le fusese revelat, mai de preț, în ultimul timp. Eu și prietena mea așteptam camuflați după niște spaliere, în cârligele ca de măcelărie în care fuseseră suspendate vrafuri de materiale propagandistice. Planșe cărămizii, ce te somau să făurești politica din agricultură a Partidului ori să lupți pentru pace, panouri dreptunghiulare al căror unic mesaj subtil părea acela de-a ne înștiința cât de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cădea o bură. Câinii scoteau urlete lungi și se avântau spre drumul Chitilei. Nunta se desfășura înverșunat. Se întorceau beliți, chiori, șchiopătând. Nu se mai arătau multă vreme. Trăgeau să moară. Nu le mai priau nici oasele, nici măruntaiele de la măcelării. În iunie, cățelele gâfâiau la umbră și așteptau să nască. Când fătau, muierile le înecau plozii în zoaie. Câte șase făceau, pestriți, orbi și grași. Dacă mai scăpa câte unu-ldoi, s-apucau să sugă țâțele roșii și 213 pline. Atunci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
frică de singurătate și rămâi cu ele dintr-o sete egală acelei frici. Căci mai mult decât în orice, în iubire ești putred de tine însuți. Sexualitatea-i o operație în care ești, rând pe rând, chirurg și poet. O măcelărie extatică, un grohăit de aștri. - Nu știu de ce în iubire am senzații de fost-sfînt.... Iubirea ne arată până unde putem fi bolnavi în cadrul sănătății. Starea amoroasă nu-i o intoxicare organică, ci metafizică. Orice s-ar spune despre sinucidere, nimeni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a textelor lui Francis Ponge, să analizăm un fragment din poemul intitulat Cele trei prăvălii: Lângă piața Maubert, în locul în care în fiecare dimineață devreme aștept autobuzul, se învecinează trei prăvălii: o Bijuterie, un depozit de Lemne și Cărbuni, o Măcelărie. Contemplându-le pe rând, observ comportările diferite în ochii mei ale metalului, ale pietrei prețioase, ale cărbunelui, ale bușteanului, ale bucății de carne. Contemplarea lemnului și a cărbunelui este un izvor de bucurii pe cât de la îndemână pe atât de sobre
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai găsi unul ca mine... îndrăzni Petrache. — În ziua de azi, se aplecă iarăși dom’ Stănică peste tejghea, de-ăștia ca tine, care-și numără mărunțișul în palmă, sunt mulți, numai că nu prea vin la mine. Se duc la măcelăria din piață și cumpără ciozvârte cu zece lei kilu’... Tu vii, că te-ai obișnuit, de când te aducea maică-ta de mână. Ia-l, ți-l dau pe datorie. Nu iau pe datorie, dom’ Stănică... Mâine ce fac ? Dă- mi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca un vârf de baionetă, și îi săltă capul, să nu-și poată feri privirile. — Latră de foame, șuieră. Putem să te lăsăm acolo, între ei. Și, ca să fie totul clar, o să-ți mânjim turul pantalonilor cu niște sânge de la măcelărie. Sau mai bine îți crestăm palmele și obrajii. Ce zici, te prinzi la o alergare cu câinii, care ajunge primul ? Adică, ai înțeles, care ajunge primul la tine, măcar că fiecare are de patru ori mai multe picioare... De dinții din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse. Se spune: fără această monedă, cizmarul ar fi vândut o pereche de pantofi în minus, prin urmare, el ar fi cumpărat mai puțină carne de la măcelărie; măcelarul s-ar fi dus mai rar la băcan; băcanul s-ar fi dus mai rar la medic; medicul la avocat și așa mai departe. Acest lucru îmi pare incontestabil. A sosit momentul să analizăm adevărata funcție a numerarului, făcând
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
recunoscător lebărvurștului, pentru mersul afacerilor și, din motivul ăsta, a scăzut prețul pe viață, la lebărvurșt. E ca un soi de jurământ la Wottila, așa m-a lămurit el pe mine. Dacă vreodată în viață o să ajungă să aibă o măcelărie, atunci s-a jurat, că un an întreg o să țină prețul la lebăr jos de tot. Și așa a ajuns el de-adevăratelea să dea peste o măcelărie, și acum stau oamenii la coadă, că să ajungă la prețul de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el pe mine. Dacă vreodată în viață o să ajungă să aibă o măcelărie, atunci s-a jurat, că un an întreg o să țină prețul la lebăr jos de tot. Și așa a ajuns el de-adevăratelea să dea peste o măcelărie, și acum stau oamenii la coadă, că să ajungă la prețul de nimic al lebărvurștului. Și când te gândești că Wottila ăsta a avut o viață cât se poate de interesanta, că s-a născut tocmai în Polonia, așa mi-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prin ea. GRETE: Hei, Erna, acu' nu trebuie să crezi și tu tot ce spune Wottila ăsta. ERNA: Da' Wottila are o experiență de ani de zile. E un hobby de-al lui, să studieze fizionomiile la toți clienții din măcelărie. Odată mi-a spus că sunt o femeie bună, dar duc o viață nefericită, și s-a potrivit întocmai. MARIEDL: Nu trebuie niciodată să părăsești oamenii. Trebuie să rămâi mereu între oameni și să încerci cu multă prudență și atenție
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
șuncă afumată și castraveciori pe care i-a cumpărat-o Wottila. Wottila tocmai s-a dus până la tejghea și a mirosit chiflele cu șuncă afumată și a zis, asta nu-i șuncă afumată veritabilă, așa cum vinde el, la el în măcelărie. Dar e mai bine decât nimic, zice el, și omul nu trebuie să fie prea mofturos. Lui Erna îi place pentru că e așa de frumos aranjat, și Wottila arată pe dinăuntru așa de uman, ba chiar mai zice că ar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o apucă pe Erna de un cot și o întreabă dacă poate s-o invite. Apoi mai adaugă că el nu-i tocmai un bun dansator, pentru că este un om cu frica lui Dumnezeu, care a ajuns să aibă propria măcelărie și d-aia n-are timp să se omoare cu dansatul. Ș-acu' chiar apucă să râdă un picuț, Wottila ăsta, că dacă cineva vrea să ajungă să facă ceva, zice el, atunci ăla trebuie să știe să facă economie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]