596 matches
-
ceață în deșertul uscat? - Nu vezi? mai zise o dată sclavul și-i arătă soldatului măgurile de nisip, adineauri nemișcate, ale căror vârfuri acum fumegau, ca munții înalți din Atlantida. De pe vârfurile măgurilor de nisip se ridica fumul tremurător, până când aceste măguri, irosite de vântul care creștea, se mutară de pe pământ în cer. Norii de nisip întunecară soarele. - Hai în cort! spuse Auta cu gura plină de nisip. Scoase dintr-o legătură un smoc de câlți și-l dădu soldatului: - Pune-ți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
desfășoară întinderile și reliefurile vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă la ordinele sale, de spirite ignee, acvatice, telurice, aeriene, nocturne și diurne, bune, malițios și fără vină rele, „silfii din măguri, râuri, bălți și crânguri“, nimfe care se joacă pe nisipurile țărmului cu marea, alergând după valurile ei, când se retrag, și fugind după ele când se întorc cu fluxul, zâne care dănțuiesc în hore, lăsând urmele verzi și circulare ale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
desfășoară întinderile și reliefurile vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă la ordinele sale, de spirite ignee, acvatice, telurice, aeriene, nocturne și diurne, bune, malițios și fără vină rele, „silfii din măguri, râuri, bălți și crânguri“, nimfe care se joacă pe nisipurile țărmului cu marea, alergând după valurile ei, când se retrag, și fugind după ele când se întorc cu fluxul, zâne care dănțuiesc în hore, lăsând urmele verzi și circulare ale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a însemna totuși „ceva“, anume de a indica pe „cineva“, un indi vid uman concret. Din punctul acesta de vedere, unele 16 nume de locuri sunt încă legate de motivarea semantică inițială, fiind înțelese și ca apelative (Dealul - dealul, Măgura - măgura etc.), în timp ce altele și-au pierdut, pentru vorbitorul comun, sensul inițial, pe care nu-l pot descoperi decît specialiștii, prin investigații etimologice speciale (Brașov, Craiova, Prahova, Parîng etc.). Neavînd sens propriu-zis, ca numele comune, ci numai func ție de individualizare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
determine minimalizarea faptului că multe nume de locuri au fost, la origine, apelative și că fac parte din sistemul limbii, alături de acestea, fiind organizate după reguli parțial comune, că sunt nume de locuri care funcționează încă și ca apelative (Măgura - măgura) și că în foarte multe contexte numele de locuri apar însoțite de apelative care denumesc generic locul individualizat de numele propriu (orașul Cluj, rîul Mureș, munții Bucegi). Nu trebuie uitat nici faptul că sunt nume de locuri care, prin deonimizare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și, apoi, să le detectăm în limba română. Ce cuvinte avem de la daci Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi în română, fiind moștenite din latină (bășică, fecior, plăcintă, a pleca) sau împrumuturi vechi cum sunt cele din substratul traco-dac (măgură, moașă), satisfacția lor este și mai mare, pentru că au certitudinea că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și francezii au sentimente similare când constată că multe cuvinte din limba lor există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că „numărul elementelor vechi germane din limba română, în afară de numele proprii, este de cel puțin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sat”, se arată în documentul din 14 aprilie 1411, „să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la Măgura Moșului, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la Măgura Moșului, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până la vârful
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 69 footnote>. În documentul din 14 aprilie 1411, dat de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
documentul din 14 aprilie 1411, dat de Alexandru cel Bun, cu toate că este un fals, conține toponimia cea mai veche a moșiei Vama dată mănăstirii Moldovița: Vadul Moldovei care este mai jos de Câmpulung, gura pârâului Geredzea, Măgura Moșului, la Spărturi, Măgura Plopului, Fântâna Sărată, Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la Mihail Racoviță, se referă la următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și ajunge
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
destinațiile cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și fânațe, cuprinse între 900 și 1050 m altitudine. În felul acesta putem interpreta formula din finalul actelor de danie: ”iar hotarul acelui sat să fie pe unde au umblat (au stăpânit) din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul Câmpulung, cu poiana, drept la gura pârâului Geredzea, și în sus pe pârâu, până la obârșie, și de acolo la spărturi și la Măgura Plopului, și de acolo la Fântâna Sărată, și de acolo, pe dealul Frăsinelul, drept la Strâmtura pârâului la vale pe Suha, unde cade în Moldova, și de acolo, peste Moldova la pârâul Cetățel în sus pe pârâul Cetățelul până în vârful
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu o poezie intitulată „Bacoviana” și semnată Nică Măgură, anagrama de la Iancu Grama. Apropierea s-a făcut de la o lună la alta, de la un an la altul și primul debut l am avut în „Ateneu”, în decembrie 1976, când, culmea, deși era Bălăiță redactor șef și dorința mea ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu o poezie intitulată „Bacoviana” și semnată Nică Măgură, anagrama de la Iancu Grama. Apropierea s-a făcut de la o lună la alta, de la un an la altul și primul debut l am avut în „Ateneu”, în decembrie 1976, când, culmea, deși era Bălăiță redactor șef și dorința mea ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
apropiați, de la cine nu te aștepți, de la cei care ar trebui să te slujească și astfel se confirmă cuvintele Scripturii, care ne Îndeamnă să nu ne punem Încrederea În oameni, ci În Dumnezeu. Așa cum Hristos, Mielul cel nevinovat, merge În măgura Golgotei să moară pentru ca noi să fim mântuiți obiectiv prin jertfa supremă de pe cruce, care devine altarul Învățătorului Ceresc, la fel și Constantin Brâncoveanu merge În pribegie la Edicule spre a primi botezul muceniciei și a-i Întări În credință
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs de afirmare, precum I. L. Caragiale (Kir Ianulea), B. Delavrancea (Stăpânea odată...), C. Sandu-Aldea (Ape mari, Ion Măgură, Umbra), Artur Gorovei (amintiri), Radu Rosetti (Povestea țigăncii, O vizită la Cuhnia), Ion Paul (Florică ceterașul), Romulus Cioflec (Domnul Ghiță, Copaci bătrâni), N. N. Beldiceanu (Puiul, Barcagiul, La o manevră, Fetița doctorului), I. C. Vissarion (O întâmplare veche, Isprăvi drăcești, Satul lui
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Mureș. 273. Iliu Iustin Victor, născut la 3 ianuarie 1964 în localitatea Cisnădie, județul Sibiu, România, fiul lui Iliu Vasile și Stefani Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 70736 Fellbach, Meissnerstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cisnădie, str. Măguri nr. 13, județul Sibiu. 274. Meininger Adrian, născut la 30 iunie 1967 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiul lui Ciofiac Ioan și Lucreția, cu domiciliul actual în Germania, 90762 Furth, Gebhardtstr. 45, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
județul Sibiu. 546. Lipan Liviu, născut la 14 iulie 1952 în localitatea Rodna, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Lipan Emil și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 99974 Muhlausen, Kurse Jakobistr. 2A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Rodna, Str. Măgurii nr. 189, județul Bistrița-Năsăud. 547. Bening Ana, născută la 5 iulie 1965 în localitatea Ocna Sibiului, județul Sibiu, România, fiica lui Voina George și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 89077 Ulm, Wagnerstr. 114, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
412. Peia Ramona Cristina, născută la 14 mai 1979 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Peia Doru și Gagesch Mariana , cu domiciliul actual în Germania, 86159 Augsburg, Salomon Idlerstr. 24 b, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Codlea, Str. Măgurii nr. 57, județul Brașov. 413. Svoboda Giinther, născut la 8 iunie 1979 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Svoboda Anfon și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 78713 Schramberg, Schillerstr. 65, cu ultimul domiciliu din România, comuna Cărpiniș, sătul
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]