1,411 matches
-
uscată de nu creștea nici chirul, a mai nesuferită buruiană. Țin minte că tata, bunică-tu, muncea la Pană pe moșie, cât era ziua de mare și fierbinte de ardea cămașa în spate, pentru un pumn de mălai pe zi, mălai pe care mama, bunică-ta, îl fierbea seara imediat, cu puțină sare și atât, noi stăteam pe lângă ea ca puii de rândunică în cuib, cu ciocurile căscate... Tot satul gemea numai Tache râdea cu hohote în căruța lui, de parcă nu
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
cuib, cu ciocurile căscate... Tot satul gemea numai Tache râdea cu hohote în căruța lui, de parcă nu-i păsa de nimic. Tata avea doi boi care arătau ca doi pisoi jigăriți, numai coaste, era în stare să le dea lor mălaiul, zicea el că o gospodărie fără boi se topește ca zăpada primăvara, tata era negru la față, nu l-am văzut niciodată cu noi la masă în vara aia, cred că ne lăsa nouă totul, mama era mai tot timpul
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Cu tichii de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că știi iarna ce pățim./ N-am avea cu ce trăi,/ Cu mălai din bănicioară,/ Cu pește din unicioară./ Spicilii s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cortegiul funerar. Ele mergeau pe la case, ducând Caloianul cu lumânări aprinse și bocind: „Caloiene, Iene,/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboade ploile,/ Să curgă și grânele,/ Zilele și nopțile,/ Ca să crească grânele.” Fetele primeau faină, mălai, fasole, unt, etc. pentru pomana Caloianului. În final îl duceau la râu, dându-i drumul pe apă. PAPARUDELE Paparudele se făceau cam în același timp cu Caloianul. Ca și acesta, jocul paparudelor este o invocare a ploilor, mai ales în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
și bat din palme, pleznind din degete și repetând: „Ha! Ha!”. În acest timp gospodina ia o găleată de apă și le stropește. Paparudele se prefac că fug, dar până la urmă, tot se lăsă udate. Erau răsplătite cu bani, faină, mălai, ouă, fasole. Mai recent, acest joc a fost preluat de tinere țigănci, care dansează despuiate, doar cu cingătoare de frunze care la acopere goliciunea. Cântecul Paparudelor este tot mai rar, aproape uitat: „Paparudă rudă,/ Vino de ne udă,/ Cu găleata
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai fuge încurcat, îndemnând către ușa grajdului. Muica Lina îl vede. Nu-i zice ni’ca, lăsându-l în treaba lui. Iar când dau față-n față, o țintuiește cu ochii straniu de galbeni. Parc-ar vrea să-i spună oarece
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
față-n față, o țintuiește cu ochii straniu de galbeni. Parc-ar vrea să-i spună oarece. Și într-o dimineață, când biata curăța grajdul, năvăli și el fâșâind și dând ocol unei lădițe în care femeia punea la fereală mălaiul. Capacul și preajma cutiei aveau urme de mămăligă uscată. Arătarea sâsâi ca de obicei, legănându-și corpul subțiratic până femeia prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
subțiratic până femeia prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește către ladă, atingând-o ușurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să-ntindă cât mai mult din puținul mălai. Spre uimirea bătrânei, lada nu răsună a gol! Nu! Lina se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a șirei, trase în sus de capac și...?! Ce văzu nu i se păru tomite adevărat. Își scuipă în sân, își făcu larg
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
cântă, fiindcă în anul 1975 a trăit un adevărta coșmar: tatălui său, Tudor Zamfir, i s-au pus cătușele la mâini de către doi milițieni (în curtea casei) și a fost ridicat pe motivul că și-ar fi făcut rezerve de mălai sau de grâu din vechea băcănie, (dar au găsit numai un sac de grâu!) Prin melodia acestei doine de adâncă trăire sufletească, artistul lasă naiul să cuvânte: „Taică bun, rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona pregăti terenul cu sacrificiul unui telefon
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
tu șmen, Nici pe blat n-am mers pe tren, Alintat ... nu sunt de loc C-aș fi bou sau dobitoc, Nici măcar ... mai știu și eu, Să mă calce pe bombeu; Nu-s oprit de polițai Să mă-ntrebe de mălai, Șpagă, n-am dat nimănui, (Nu primesc ... ai dracului!) Nu tu ceartă, nu scandal, Ori cafteală la vreun bal, N-am primit de mult, v-o jur, Din senin un șut în cur, Nici măcar un bobârnac, Nu știu ce să mă mai
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_amicii_din_t_valeriu_cercel_1371925075.html [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
memoria colectivă “, de Ionuț Țene.(Cluj-Napoca ). 2-“Vâlcea de ieri și azi în imagini comentate “, de petre Petria( Rm.Vâlcea). 3-“ Mânăstiri și schituri din județul Vâlcea“, de Eugen Petrescu.(Rm.Vâlcea ). 4-“O viață pe șantierele luminii “, de Marius Mălai.( Cluj-Napoca ). 5-“ Ada Umbră“ de Nicu Vintilă.(Craiova ). 6-“Șapte anis pre un Tibet “, de Mariana Vicki Vârtosu.(Focșani ). 7-“Umorul Domnișanului “, de Ion C.Hiru.( Domnești-Argeș). Teatru 1-“Teatru”, de Ion Constantinescu. (Cluj-Napoca ). 2-“Raiul, prima pe dreapta “, de
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Nominalizarile_pentru_premiile_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
rupă de la suflet, căci prea s-a uitat de sus când ai lui l-au cadorisit cu ouăle alea proaspete de găină, de-a fost nevoit, numai ca să nu-i refuze, să le ceară și-o trăistuță cu făină ori mălai, pentru a fi protejate la drum. Parcă ar fi fost ouă de aur, așa privise Aurel. L-a iertat însă, atunci când, ajuns acasă, s-a înfruptat dintr-o omletă cu mărar cum demult nu mai gustase. Nu se cădea, față de
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
atât făcea, nu mai mult... - Las-o baltă, cu asta! Nu-i place lui și gata! Da’ nici mie nu-mi place... Îl vreau inginer, băi, nu ajutor de șef de post, ca să... - Ca să..., ce? Crezi că un inginer are mălai mai bun decât un milițian de la țară? S-o crezi mata, bă, nea Vasile... Milițianu’ se descurcă, băi...! Ia, mai pune un păhărel! Vă credeam mai copți la minte, da’ dacă așa i-o fi scris în frunte, s-o
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
atunci când le este foame să se uite prin ele, pentru a uita că trebuie să mănânce! !!! Sfaturi tehnice; Mâncați multe supe de plante de câmp; ștevie, dragavei, lobode etc.! Dacă vă permiteți? Cumpărați un pește proaspăt și o pungă de mălai. Curățați peștele de solzi, îl agățați în bucătărie, iar după ce ați făcut mămăliga atingeți cu mici bucățele peștele și savurați fiecare înghițitură. Voi reveni și cu alte informații asemănătoare... PS. Daca aveți, puteți adăuga alte rețete... Referință Bibliografică: Alimentația în
ALIMENTAŢIA ÎN VREME DE CRIZĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alimentatia_in_vreme_de_cri_mihai_leonte_1365095489.html [Corola-blog/BlogPost/346050_a_347379]
-
atâta timp cât PSD va fi la putere, el nu va promova îmbunătățirea sistemului de educație, pentru că analfabeții (250.000 în România de azi) și cei cu puțină școală sunt o masă de manevră ușor de folosit electoral: „cu o pungă cu mălai, fasole și ulei ori cu 50 lei, ei sunt cel mai ușor de cumpărat să voteze așa cum li se cere”. Nu știu dacă este așa, dar la alegerile parlamentare un sondaj a arătat că cei cu 10 clase și mai
„Fă-te micro-mogul de presă” și alte 3 soluții prin care poți apăra democrația de minciună, manipulare, propagandă by https://republica.ro/zfa-te-micro-mogul-de-presa-si-alte-3-solutii-prin-care-poti-apara-democratia-de-minciuna-manipulare-propaganda [Corola-blog/BlogPost/338363_a_339692]
-
ce-aude la alții și ce-i trece prin cap. - Eu am pân cap doar grijile zilei de mâine ... - Dar, tale-ai auzit de extratereștri ? - Zi-mi ș mie, mai pe limba noastră, că văzui extra, doar pe punga dă mălai ... - Se zice, că în cosmos, în afara pământului, prin stele, trăiesc pitic verzi, cu capul mare și isteți foc ... - Zice, zice, da'cine zice, ăla nu-i citov la minte. Dac-ar hi, pân stele, cu ce să vie, dân lumina
ĂI DIN STELE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_din_stele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355720_a_357049]
-
învață pe mama cum să prepare unele bucate rusești, care mie îmi plăceau tare mult, si acum îmi prepar singur borș rusesc cu sfecla roșie, din borș făcut de mine dintr-o mâna de tarate de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VRABIA MĂLAI VISEAZĂ... Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpada a umplut câmpul, Tot mai tare bate vântul, Pe o creangă înghețată, O vrabie îngrijorată, După ce dădu ocolul, Ciripi s-adune stolul: -Suratelor
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
fi surată, Dar vezi să nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura pe crenguță. Bâtrâna vrabie înțeleaptă Ciripi înfrigurată: -Vezi de treaba ta surată, Nu vezi că e nemâncată! Ce să facă? Epatează! Vrabia mălai visează... Referință Bibliografică: Vrabia mălai visează... / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura pe crenguță. Bâtrâna vrabie înțeleaptă Ciripi înfrigurată: -Vezi de treaba ta surată, Nu vezi că e nemâncată! Ce să facă? Epatează! Vrabia mălai visează... Referință Bibliografică: Vrabia mălai visează... / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca în adolescență, Verdi, interpreta cu pasiune: Că decît s-o dai la alții P-un kil de mălai Mai bine te duc la groapă Și îți fac halai ... 18 august 2001. Acestea au fost știrile expres. Se mai zice că vor fi mărite pensiile cu patru virgulă cinci la sută, sau cu patru virgulă unu la sută - după
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_13_14_ioan_lila_1326793537.html [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
nu le pasă! Fiindcă și ele au o căsuță unde au un pat și o masă, sobă cu plită, deci iarna nu prinde nici o furnicuță nepregătită. Cămara e plină, vă spun, cu de toate, boabe de grâu, fructe confiate, au mălai, făină, cârnați și slănină, lapte la pet și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Ce_fac_furnicutele_iarna_valeria_iacob_tamas_1337754955.html [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]