506 matches
-
lui Ion Creangă, și al lui Eugen Labiș, învățători. Începe școala primară în satul natal. Războiul obligă familia să se refugieze în sudul țării, în părțile Muscelului, unde copilul urmează clasa a III-a la Văcarea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui L. a fost marcată de două experiențe, una fericită și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
la Iași, la Consfătuirea Tinerilor Scriitori din Moldova, iar în decembrie i se publică în revista „Iașul nou” prima poezie, Fii dârz și luptă, Nicolae! În continuare, îi apar în același periodic și alte versuri, unele semnate cu pseudonimul N. Mălin. În 1951 se transferă la Școala Medie nr. 1 (azi Liceul Național din Iași), unde va absolvi clasa a X-a. Este distins cu premiul I la Concursul Național de Limba și Literatura Română. Trimite o poezie, Gazeta de stradă
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și pseudonimul S. Florea, Iosif E. Naghiu. Se reiau câteva poeme de Aron Cotruș (Horia, Căpetenia,), se înscriu în sumar versuri de Al. Popescu-Negură (prezent constant în 1940 și 1941), Ovidiu Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
Popescu-Negură (prezent constant în 1940 și 1941), Ovidiu Hulea, Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
cum sunt Radu Cosașu („Telecinema”) și Romulus Rusan („Flashback”), la rubrica „Muzică” Radu Stan, George Bălan, Alfred Hofmann, Iosif Sava, la „Plastică” vor fi prezenți Virgil Mocanu, Radu Ionescu, Tudor Octavian, Pavel Șușară, iar rubrica „Radio” este susținută de Ioana Mălin (Antoaneta Tănăsescu). Note și informații variate mai cuprind secțiunile „Meridiane”, „Prezențe românești” (despre cultura română în lume), „Revista revistelor”. Deși a îndurat înainte de 1989 „sufocanta apăsare a directivelor și a cenzurii comuniste”, R.l. a năzuit să fie „un far uneori
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
școlilor, care să completeze și să lărgească cunoștințele obținute pe băncile școlii [...]. Vom lucra cu deosebit interes în domeniul literar, publicând atât lucrări originale, cât și reflexii, caracterizări etc.” Rubrici: „Jocuri”, „Bloc-notes”. Poezie scriu, marcând astfel câteva debuturi semnificative, Milu Mălin, Dominic Stanca, Petre Bucșa, Teodor Boșca, Ionel Manițiu, Francisc Păcurariu. Se publică și proză, dar fără valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică literară, unde se remarcă apariția unor studii pertinente: Realitățile sufletești și poezia pură de
LUCEAFARUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
, Gheorghe (24.VIII.1877, Tohanu Vechi, azi Zărnești - 20.III.1959, Mălin, j. Bistrița-Năsăud), prozator și memorialist. Dintr-o familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
în favoarea personajului - care a făcut atâta rău oamenilor și țării, - la 27 mai 1993, în ziarul Monitorul se publica Declarația acestuia care cerea domnilor Murărașu și Manole Corcaci - care se ocupaseră de volum -„să confirme neapartenența lui la acest text” ( Mălin Vestitorul revoluției , p. 61, de Ion N. Oprea, Editura PIM, 2009). Ceea ce înseamnă că și pe această latură securitatea nu a vegetat! Despre Alexandru Tacu sunt și alte reflecții în cartea lui C. Hușanu. Trimis de textele lui, notez și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
cel de-al XIV-lea Congres ca Ceaușescu să nu mai fie reales: „Doina Cornea, Dan Petrescu, scriitorii Mariana Marin, Alexandru Tacu, Liviu Antonesei, precum și Gina și Dan Sâmpălean, Eugen Amarandei, Gabriela Iavorschi, Flip Răduț și, ulterior, Luca Pițu” ( În Mălin vestitorul revoluției, p.170). Despre aceeași scrisoare aflăm din „În zodia Nopții”(p. 154) de Paul Munteanu, Editura Universitatis XXI, Iași, 2012, că era semnată de: Dan Petrescu, Doina Cornea, Liviu Antonesei, Luca Pițu, Filip Răduți, Tereza Petrescu, Gabriela Iavorschi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
ministrul..., după La steaua... lui Mihai Eminescu, dedicată împreună cu o epigramă lui Istrate Micescu, și articolul Rezolvarea chestiunii feminine și a funcționarismului, de susținere a drepturilor femeilor, epuizează materialul citabil din cele patru numere apărute. Alți colaboratori: Șt. Marinescu-Bolintin, Victor Mălin (Lucrețiu Pătrășcanu). R. P.
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
lucrări didactice colective, a întreținut o prodigioasă corespondență. În 1998, după o tăcere de cincizeci și cinci de ani, poetului i se publică volumul antologic Alborada. A mai semnat cu numele real ori cu pseudonimele Ear, E. Arabescu, B. Bănulescu, Mălin Bucur, Dem. Codrescu, E. Frăsinel, Firu Magdalin, Radu Vochița. Fixată în tipare clasice, poezia lui Z. izbește, la debut, printr-o senzualitate debordantă. Aproape toate cele șaisprezece piese ale ciclului Trandafirii negri din placheta Rostiri tari poetizează situații erotice, cu
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. A ținut cronica cinematografică în „Contemporanul” (1961-1972) și în „România literară” cronica radio-tv (rubrica „Tele-glose”, 1972), apoi, vreme de douăzeci și cinci de ani, cronica radio, semnată până în 1990 cu pseudonimul Ioana Mălin. În volumul de debut T. cerceteză și interpretează viața și opera lui Aurel Baranga, cel mai aplaudat autor de comedii din deceniile al șaselea-al optulea din secolul trecut. Într-o interesantă investigație se relevă tentativa de trucare a autobiografiei
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
și schițe: Povestea caporalului Filip (1970), Ruinele castelului (1972), Povestiri din veac în veac (1984), Teorema celor trei perpendiculare (1989), Povestea coifului tracic (1991); romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
suferă însă de concesiile făcute ideologiei vremii. SCRIERI: Figurine, Ploiești, 1935; Strămoșii, Ploiești, 1936; Primăvară târzie, pref. Demostene Botez, București, 1968; Povestea caporalului Filip, București, 1970; Ruinele castelului, București, 1972; Ursuleții lui Rădună, București, 1973; Fiica lui Zoltes, București, 1975; Mălin, feciorul codrului, București, 1975; Zăpezile, București, 1978; Burebista, București, 1982; Povestiri din veac în veac, București, 1984; Teorema celor trei perpendiculare, București, 1989; Povestea coifului tracic, București, 1991; Iepurele cel isteț. Vitejii, București, 1993; Firul de păr alb, pref. Ioan
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
expune opiniile nu o dată excesive. Semnătura lui mai poate fi întâlnită în ,,Arhiva”, ,,Alecsandri”, ,,Frăția românească”, ,,Flacăra”, „Foaia noastră” , ,,Evenimentul”, ,,Revista «Liga Culturală»”, ,,Drum drept”, ,,Cuvântul moldovenesc”, ,,Viața literară”, ,,Apărarea națională”, ,,Solia” ș.a. A utilizat și pseudonimele Horia Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc în atenție atitudinea intransigentă a poetului R. față de realitatea socială, poziție datorată atât temperamentului, cât și apropierii de ideile lui N. Iorga. Câteva satire, cuprinse în
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
colectiviști, Îi Învață cum să ducă această muncă și luptă și Învață În permanență de la ei cum să-și Îmbunătățească Îndrumarea lui. Organizatorul de partid lipsește din Temelia cu totul și această lipsă se resimte În activitatea de partid a Mălinilor. În loc să fie În fruntea evenimentelor, organizația de partid se târăște În coada lor, este absentă ca forță conducătoare și evenimente importante ale romanului sunt rezolvate de autor cu ajutorul altor forțe, În mod cu totul nefiresc, nerealist. (Ă). Tot În coada
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
târăște În coada lor, este absentă ca forță conducătoare și evenimente importante ale romanului sunt rezolvate de autor cu ajutorul altor forțe, În mod cu totul nefiresc, nerealist. (Ă). Tot În coada evenimentelor este pusă de romancier organizația de partid a Mălinilor În momentul când colectiviștii Își propun să construiască grajdul și hambarul gospodăriei colective. (Ă). Noi nu vedem În Temelia forța uriașă care a făcut ca 35.000 familii să se rupă de lanțurile sclaviei capitaliste și să pășească pe drumul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
propun să construiască grajdul și hambarul gospodăriei colective. (Ă). Noi nu vedem În Temelia forța uriașă care a făcut ca 35.000 familii să se rupă de lanțurile sclaviei capitaliste și să pășească pe drumul socialismului. Organizația de partid a Mălinilor, adică tocmai forța locală determinată În procesul de construire a Gospodăriei Agricole Horia nu există decât ca o ficțiune. Secretarul organizației de partid, Ion Butnaru, este unul din personajele slab realizate ale cărții. Ce ar fi trebuit să realizeze Camilar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al realității imediate, al realității revoluționare, Camilar ne arată În Temelia și realizarea visului: Începutul vieții noi În gospodăria colectivă. Într-adevăr, În Temelia, visul pe care cu atâta freamăt Îl visau eroii Nopților din Iunie prinde ființă. (Ă). Satul Mălini pe care ni-l Înfățișează romancierul trăiește Înfrigurarea, frământările ce preced Întemeierea unei gospodării colective. (Ă). Această Înfrigurare se desprinde din paginile - foarte multe - Închinate ședinței furtunoase cu care Începe cartea, când trimisul C.C. Iordache, rostind cuvântul partidului, le arată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întemeierea gospodăriilor colective și În care s-au călit cadrele necesare pentru acest lucru, Camilar a lipsit cartea lui de o serie de fapte esențiale, sărăcind În același timp materia epică, ce i-ar fi dat densitate. (Ă). În satul Mălini, organizația de partid e personificată de Ion Butnaru, secretarul organizației. Acesta e departe Însă de a Întruchipa În același timp și cele mai frumoase, cele mai tipice Însușiri ale unui bun comunist. El nu este un om cu inițiativă, clarvăzător
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a Întruchipa În același timp și cele mai frumoase, cele mai tipice Însușiri ale unui bun comunist. El nu este un om cu inițiativă, clarvăzător, capabil să conducă masele cu pricepere și hotărâre; de aceea Întreaga organizație din satul Mălini are ea Însăși o existență destul de ambiguă. (Ă). Eroul pozitiv, comunistul tipic, cu bogăția sa sufletească, cu toate calitățile caracteristice lui lipsește În romanul Temelia. Dacă zugrăvindu-i pe cei doi activiști de partid - Ion Butnaru și Iordache - autorul n-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
, publicație apărută la București, trimestrial, din octombrie 1943 până în martie 1944, editată de Societatea profesorilor secundari de limbi clasice și purtând subtitlul „Revistă de cultură clasică”. Comitetul de conducere este alcătuit din I.I. Bujor, G. Guțu, Al. Mălin, I. Mașala, N. Niculiță, N. Ștefănescu și T. Vasilescu. Rubrici: „Studii”, „Poezii”, „Traduceri”, „Studii pedagogice și comemorări”, „Recenzii”, „Rezumate în limbi străine”, „Dări de seamă”. Deși au apărut puține numere, revista se impune prin claritate și profesionalism. În articolul intitulat
CAMENAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
politice, factor de bază în reușita spectacolului „Undeva într-o țară”. În: Flacăra, nr. 1 (105), 7ian. 1950 52. Valentin Silvestru. - Victoriile dramaturgiei noastre. Idem, nr.20 (176), 17 mai 1951 53. Valentin Silvestru. - Un model de comedie: „Crângul de mălini'' de Al. Corneiciuc. Idem, nr. 15, 12 apr. 54. Lucia Demetrius. - Unele probleme ale crației noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acela bine cunoscut, până la cea mai măruntă cotitură, se schimbase. Nu șirul de camioane incendiate la ieșirea din reședința de județ, nici craterele lăsate de obuze creau impresia asta. Pur și simplu, drumul de pământ dispărea ici-colo, sub înaintarea pădurii. Mălini tineri creșteau pe mijlocul drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a sădit cel puțin un pom, pentru a avea un ambient cât mai frumos. Vecinul de la parter a plantat un măr în spate, alții viță de vie, prun, corcoduș sau brad. Pe suprafața din jur cresc și strugurei, bujori sau mălin. Gardul viu și teiul fac locul mai pitoresc prin respirația benefică a naturii. E mai frumos un bloc împodobit cu o manta verde crud de la temelie până la ultimul etaj, vezi cum verdele viu dizolvă impresia de clădiri fără culoare. Mărul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]