491 matches
-
din detenție s-a angajat contabil la o instituție ori Întreprindere din Iași. Soția lui e tot Învățătoare, originară din Murgeni. O fată - Natalița(?) Învățătoare (nu știu unde se află), un băiat agricultor În Rădășeni. Se pare că Vasile Lovinescu Învățător În Mălini - statuia din 1929 - a fost ori frate, ori fiu al preotului Gr. Lovinescu. Din cealaltă familie Ion Lovinescu s-a născut Vasile Lovinescu (4 iulie 1866) Învățător-pomolog, publicist, a fost absolvent a 4 clase gimnaziale Fălticeni (1884) apoi Învățător la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și amenajate de noi în dormitoare etajate, am ajuns dimineață în gara Păltinoasa (est de Gura Humorului), de unde, cu toate bagajele în spate și în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
rezistat cu dârzenie, impunânduse în fața tovarășilor de suferință. După ieșirea din închisoare a avut parte de moartea civilă. Ca profesor, poate cea mai mare realizare a lui Vasile Popa a fost descoperirea și cultivarea talentului lui Nicolae Labiș. Sosit de la Mălini înainte de a împlini unsprezece ani cu o precoce aptitudine de a compune versuri, Nicolae Labiș se recomanda profesorului ca un talent. Vasile Popa nu numai că a sesizat capacitatea creatoare a micuțului elev, dar l-a și încurajat, prezentându-l
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din Suceava unde, pe acea vreme, se remarcau Dragoș Vicol, poet și romancier, povestitorul George Sidorovici și alții care, pe când avea doar paisprezece ani, l-au debutat în ziarul local „Zori noi”. O STARE POETICĂ La Fălticeni Labiș venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
venise din Mălinii adunați sub muntele Hălăuca care desparte satul de Pipirig. La Pipirig era obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
obârșia neamului Blendea, înrudit cu cel a povestitorului Ion Creangă. Din Blendea se trăgea Profira Labiș, mama poetului. Cu maica sa care era învățătoare în Mălini, Nicolae Labiș făcuse clasele primare. Învățători amândoi, Profira și Eugen Labiș aveau casa la Mălini, dar locuiseră o vreme prin școlile în care au funcționat, cum ar fi cea de la Poiana Mărului, de pe Suha. Constituind una din cele mai vii amintiri ale copilăriei sale, râul coboară din Obcina Stânișoarei în vârful căreia sclipește, albă, Crucea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana. Cine dorește să-l cunoască pe Labiș, să-l citească și va vedea cât de curat și simplu se justifică prin ea însăși opera sa. * Dincolo de Cornu Luncii treci pe fostele domenii regale de la Mălini și lași la dreapta calea către mănăstirea Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-l citească și va vedea cât de curat și simplu se justifică prin ea însăși opera sa. * Dincolo de Cornu Luncii treci pe fostele domenii regale de la Mălini și lași la dreapta calea către mănăstirea Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fi ignorată importanța satului natal, lucru mărturisit de el atât în poezie cât și în dedicațiile către părinți ori către prieteni de familie cum a fost Gheorghe Panțâru, ciobanul din Poiana Mărului. Despărțit de Pipirigul Neamțului prin muntele Hălăuca, satul Mălini se află nu departe de fostul „cordun” austriac, fără a face însă parte din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat lângă Baia, fostă capitală, și aproape de Fălticeni, satul mălini se integrează de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
muntele Hălăuca, satul Mălini se află nu departe de fostul „cordun” austriac, fără a face însă parte din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat lângă Baia, fostă capitală, și aproape de Fălticeni, satul mălini se integrează de fapt vechiului principat de pe Moldova și de pe apele celor patru Șomuzuri ceea ce, în mentalul local, are o anumită semnificație. Vegheat de maica sa care i-a pus în mână nu doar condeiul, ci i-a sădit și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
promovau fațada timuristă a unor constructori de societăți egalitare și fără antagonisme. La atitudine civică Labiș nu făcea rabat: era indignat că Iulian Gropper, un coleg bufon, intonase în pauză imnul regal (tatăl lui Labiș bracona în pădurea regală din Mălini) și recitase dirigintelui Socoleanu catrenul celor care plecau în Israel. La Fălticeni Labiș e un școlar model: ia premii, meditează colegii mai slabi la învățătură, joacă în piese revoluționare, ține conferințe despre noile rosturi ale societății. „Fii dârz și luptă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în faza republicană, despre folclorul nou, muncitoresc. Nu e cazul să divagăm asupra acestei creații a directorilor de cămine culturale pentru uzul brigăzilor artistice de agitație. Labiș va ilustra tema cu slogane ideologice curente, dându-le drept culegeri personale din Mălini. Bogăția și stilul alert al tezei au fost remarcate de juriu. Calea spre consacrare începea. În perioada idealismului de la Fălticeni aspirația morală o egala pe cea literară. Acum fermentează poezia Primelor iubiri. E momentul să atragem atenția că titlul pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai bine zis de o generoasă minciună, atunci când copilul căruia nici nu i se înfiripase mustața nu putea să aibă cunoștință de practica socială. Mutațiile au început la Iași. La Fălticeni, de unde putea să tragă câte o raită duminicală prin Mălini, Labiș nu resimțea atât de acut nostalgia locurilor natale. Iașul însă l-a distanțat de ele. Mereu visa la munții acoperiți de brazi, la pâclele din văi, la masa tâlharilor de pe obcină și la Suha sa. Starea aceasta răbufnea în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și a tot ce există pe Pământ. Toată strădania lui Ioan Teologul de a ne înfricoșa prin întâmplările narate în Apocalipsă, cu privire la sfârșitul iminent al omenirii, este, din punct de vedere literar, infantilă și rizibilă, comparată cu versul poetului de la Mălini. Adevărul este că omenirea a fost întotdeauna la dispoziția fenomenelor naturii: vânt, ploaie, ninsoare, căldură, tornade, tsunami, inundați, cutremure, erupții ș.a.m.d. Suntem niște efemeride neputincioase: "Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
au drum sigur către cititori. N -aș putea spune că l-am cunoscut pe Labiș doar l-am zărit, la o Consfătuire a scriitorilor tineri. La "Junimea", versurile i-au fost publicate în 1971. Când am trecut prima dată prin Mălini, părinții lui Nicolae încă mai locuiau în căsuța de lângă școală. Caietele lui Nicolae (acum, în mare parte, risipite, rătăcite, ori pur și simplu furate; tot acolo am aflat broșura cu "Poemul invectivă" al lui Bogza după mulți ani, am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
risipite, rătăcite, ori pur și simplu furate; tot acolo am aflat broșura cu "Poemul invectivă" al lui Bogza după mulți ani, am recunoscut cărțulia acasă la un cunoscut poet ieșean: se vede că poposise și el, cândva, cu folos, la Mălini...) erau păstrate într-un geamandan scorojit, pe șifonier. Cu îngăduința tatălui, am ales câteva poeme, desigur, inedite, și le-am publicat la Cluj, în "Tribuna". După apariția versurilor, bătrânul Labiș mi-a trimis o scrisoare ce poate interesa, neîndoielnic, istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dintre brazi") sau cu cerneală colorată, ca în cazul traducerilor (nu știu prin intermediul cărei limbi) din poeții Kung Fu Dse, Dshuang Dsi, Li Tai Pe. Versurile românești, fluente și expresive, au indus în eroare pe cercetătorii grăbiți ai manuscriselor de la Mălini. Într-o revistă lunară de cultură, strofele lui Liu Tzeau erau prezentate drept "poem inedit de Nicolae Labiș" (" Da, scumpa mea, luna e nespus de frumoasă / Valul, în coastele lotcii încheagă un cântec, / Buzele tale mă caută calde și vâsla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și informații literare": citește 46 (!) de autori români și străini, clasici și contemporani; redactează "articole" critice violente la adresa unor pseudo-creații poetice publicate în anumite reviste; ține la zi "Jurnalul de bord" al copilăriei; concepe schițe autobiografice, în care descrie satul Mălini, urgisit de bombardamente imaginile revenind în unele poeme de mai târziu ("Geografia timpului", "Zurgălău"); scrie poezie; învață; călătorește prin pădurile Stânișoarei, la Slatina etc. Pe fiecare foaie (în afara celor evident retranscrise) sunt zeci de corecturi, ștersături, rânduri adăugate... Uiți că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să fie omorât a doua oară de cerberii morali cu semn inversat (unii, ce se arătau cândva! extaziați în prefețe, au "întors-o" fără jenă la 180 de grade, străduindu-se acum să scoată din manualele școlare numele poetului de la Mălini...) Judecata "de valoare" propusă de domniile lor se aliniază perfect... pe dos cu motivația organului județean de partid Iași, care fapt fără precedent și, în epocă, de excepțională gravitate! a trimis la topit numărul 5/1955 al revistei "Iașul literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-o istorie a presei bârlădene - 18702003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
TIPOMOLDOVA,Iași 2004. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811-2004). * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -18752005. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 18742006, Edict Production, 2007 * Hușul în presa vremii - de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întreagă” de Petre Poni, membru al Academiei Române, prilejuit de marea Expoziție agricolă a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie 1923 la Iași. Mai semnau: Maxim Boscoianu, At. Mitric, D. Prosincu, Tucu Călin, Orest Horea Pașcanu - poezii, P. Mălin, M.P. Florescu, Radu R. Dimitrescu, I. Dominte, Gh. Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea trei crengi de mălini sau păr de porc, ca cahla să nu ucidă pe casnici. Tot spre acest scop, se pune pe locul vetrei unde a fost focul o huscă* de sare peste noapte. Caier Nu e bine să vii cu caierul nemîntuit de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și schițe: Povestea caporalului Filip (1970), Ruinele castelului (1972), Povestiri din veac în veac (1984), Teorema celor trei perpendiculare (1989), Povestea coifului tracic (1991); romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]