1,012 matches
-
o serie de funcții administrative și școlare. Marele hoinar, mai cumințit acum, se consacră publicisticii, desfășurând o vie activitate în domeniul instrucției și educației, cum și pe tărâm cultural. A fost adjunct pretorial, vicecăpitan de Făgăraș, secretar al comisiei averilor mănăstirești, vicepreședinte al Astrei. Ca deputat de Hațeg în Dieta federală de la Sibiu, susține drepturile limbii române în administrație și în justiție. Împărtășind convingeri democratice, inspirat de filosofia raționalistă a secolului luminilor, C.-D., proclamând că a sosit „timpul luminării și
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
îi consemnează erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție slavonă
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
1921; O viață, București, 1921; ed. (Doda), Londra, 1925; Ruva. Între două lumi, București, f.a.; Romanul englez contimporan, București, 1928; Paganism in Romanian Folklore, Londra, 1928; Shakespeare in Roumania, Londra, 1931; Din alte țări. Studii și impresii, București, 1933; Biblioteci mănăstirești la Muntele Athos, București, 1934; Lands of Many Religions. Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai, Londra, 1934; Urme românești în Răsăritul Ortodox, București, 1935; Calea destinului, București, 1938; Cartea cu amintiri, București, 1938; Din Anglia. Însemnările unui literat, Iași, f.a.
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
publice, unele așezate în jurul băilor. Nimic nu va rămâne din această moștenire spirituală a lumii romane: totul va fi distrus de barbarii care nu o dată au invadat Roma. Apoi, pentru multe sute de ani, b. se vor retrage între zidurile mănăstirești, singurele locuri apărate oarecum de violența frământărilor popoarelor migratoare. Celebrele mănăstiri irlandeze, cele plasate pe continent (Luxeuil, Corbie, Korvey), cele de la Fulda, Saint Gall, Bobbio, Monte Casino, Fleury sur Loire, Cluny, Vivarium și multe altele aveau biblioteci din care au
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
va fi b. mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai, care la data redescoperirii de către cercetători încă avea peste 3 000 de manuscrise, printre ele aflându-se și cea mai veche versiune a Noului Testament. În sfârșit, sunt de amintit b. mănăstirești de la Athos, care au acumulat de-a lungul a 900 de ani scrieri și documente de mare preț. Dar pe la finele secolului al XII-lea un suflu nou răzbate în Europa de Apus. Burghezia orașelor se trezește la o viață
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
aceasta regele Andrei al II-lea, numit Ierusalimiteanul (1205 - 1235). Înlăuntrul diecesei Weszprimului mai rămăsese credincioasă cultului grecesc chinovia Wissegrad, care posedase de la-nceput și necontenit numai preoți și călugări de legea grecească pentru săvârșirea serviciului divin și îndeplinirea regulei mănăstirești; îndealtmintrelea mănăstirea mai era și sub patronatul regelui. Avizată la sine însăși atât în cele spirituale cât și-n cele mirene, lăsată înlăuntru și afară fără nici o îngrijire, supraveghere sau ajutor, scăpătată, disprețuită și părăsită într-adins, biata mănăstire grecească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza existenței unor confrerii paleocreștine de „călugări- pietrari” („călu gări-zidari”). Un fel de masoni, ei participau la construirea unor astfel de complexe mănăstirești și - după cum presupune Vulcănescu - aveau labirintul drept „însemn ritual sau emblemă heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în diverse legende românești, în speță cele de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici (duce o viață ascetică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grecilor de-a escamota în folosul lor cuceriri făcute de alții și de-a intra pe furiș în moștenirea istorică a altor popoare este proverbială. Oare în România nu ne-am pomenit într-o bună dimineață cu sute de moșii mănăstirești escamotate prin subrepțiuni testamentare și-n secolul trecut România nu părea o țară aproape grecească? Ca dovadă a acelei tendențe de tăgăduire lăsăm să urmeze un articol din "Messager d'athenes " privitor la românii din Macedonia, scris cu ocazia unei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bint Laesia e un personaj mai popular decât tine. Sau, mă rog, cu ceva mai multă putere de convingere. - Resping denumirea asta! Ea face apel la caracterul dogmatic al Regulamentului, fapt care nu e adevărat... - Ba seamănă exact cu preceptele mănăstirești de acum vreo patru milenii! Durdrin închise ochii și privi în tavanul înalt, încercînd să nu se enerveze. - Regulamentul nu face decât să legifereze o parte din obișnuințele noastre liber consimțite. - Asta e o prostie! Dacă îmi dai măcar și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura a Cărții ce conține Adevăr în cărțile conținătoare de adevăruri, adică de la mănăstire la universitate, de la viața mănăstirească la oraș, de la preot la literat. În consecință, se inversează căile către aura socială. Sub regimul feudal, Scriitura fiind Biserica, cavalerii și țăranii trăiau într-o cultură orală și gestuală. Țăranii devin burghezi, se transformă în oameni ai legii și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aceia s-au strâns unul peste altul" (Golescu, 1963: 80). Sau, făcând o paralelă între cea ce vedea în alte părți și la noi, spunea: "întorceți-vă ochii și la preoții noștri și lăcrămați, hotărând că mai bine este acele venituri mănăstirești să se întrebuințeze chiar spre învățătura preoților, îmbrățișând adevărata virtute, facerea de bine, iubirea către turmele ce li să încredințează, întru adevăr pătimind ..." (Golescu, 1963: 117). Comuniunea spirituală legată de credințele și practicile religioase reprezintă o resursă importantă pentru structurarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aproape un mileniu, din care într-adevăr primele trei secole au însemnat o perioadă de barbarie, numită în istorie „Vremurile Obscure”. Atunci cultura s-a ocultat, retrăgându-se din calea invaziilor și păstrându-și sămânța în depărtate și solitare comunități mănăstirești, nădăjduind o reînflorire în alte timpuri mai propice. Această reînflorire s-a întâmplat o primă dată, efemer, dar strălucit, în ceea ce s-a numit „renașterea carolingiană”, iar apoi, de astă dată definitiv, în secolul al XII-lea. Despre acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai târzie și aș fi cu siguranță de partea lui Pohl. Această Imitație a lui Hristos nu mi se pare o carte pentru specialiști sau pentru clerici. Nu mi se pare că ar fi destinată unei folosiri aristocratice în mediul mănăstiresc (în acea atmosferă de spiritualism magic drag lui Zolla). Mi se pare mai degrabă că este o carte de catehism, ad usum delphini: teroristă, represivă, văicăreață, de-a dreptul de dinaintea Contrareformei. Este adevărat, proza sa este bazată în întregime pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru a specula capitalul simbolic bisericesc în ochii cetățenilor și aceasta s-a făcut prin producerea ilegală de iconițe sau calendare cu ștampilă electorală, prin declarațiile de intenție, închinăciunile largi în fața camerelor de luat vederi, prezențe strategice la diferite hramuri mănăstirești sau ctitoriri de biserici (Sferlea, 2004). De partea cealaltă, s-au declanșat discuții aprinse în legătură cu preoții intrați în politică, adică în Parlament, în primării. Asocierea acestora cu ierarhii afectați deschis de simpatii politice nu a fost bine privită de către credincioși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru tipar în 1927) urmăresc în special drama tinerei care își caută un drum, dar este puternic contrariată de opoziția mamei, de încercările acesteia de a scăpa de ea căsătorind-o. O personalitate formată în condiții deosebite - copilăria în cadru mănăstiresc, aproape paradisiac, întreruptă brutal de mutarea în noua familie a mamei (cunoscută târziu și devenită cea mai mare spaimă a tinereții ei) și „în lume”, un loc plin de amenințări și de mari ciudățenii - simte nevoia de a da glas
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
spiritului occidental. La infiltrarea acestui spirit au contribuit și ofițeri cultivați din armata rusă ajunși în Principate. Posibilități de accedere la sursele ideilor noi existau de altfel și aici: bibliotecile particulare ale unor domnitori și boieri și cele publice, bisericești, mănăstirești dețineau cărți și reviste din Occident, unele de apariție recentă. Mari boieri ca, într-o perioadă anterioară, stolnicul Constantin Cantacuzino, iar mai târziu, Dinicu și Iordache Golescu, ierarhi învățați precum Iacob Putneanu, Iacob Stamati, Veniamin Costache au întreprins acțiuni culturale
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
A. Urechia. Polemica neîntreruptă de mai târziu, susținută cu un caustic spirit partizan, prin atacuri sarcastice, farse, hărțuieli, campanii de presă, își are sursa în întâmplările petrecute la Iași. În urma diligențelor lui V. Alecsandri, este numit membru în Comisia moșiilor mănăstirești și, în vara lui 1863, se mută la București. Dacă perioada ieșeană dăltuiește trăsăturile mari ale unui cărturar lipsit de inhibiții, hotărât să rupă cu inerția din jur, acum spectacolul personalității lui capătă anvergură, declanșând o receptare contradictorie, care merge
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
mai comodă și mai cunoscută cărturarilor acelei perioade, dar, paradoxal, nu exista în vremea fanarioților nici o lucrare lexicografică greco-română20, în preajma evenimentelor de la 1821, „pe grecii din Principate îi apucase o lexicomanie fără semăn“21. Până atunci circulau doar în spațiul mănăstiresc cele câteva dicționare manuscrise din secolul XVIII 22. Incomodați de dificultățile lexicale, unii traducători simt nevoia să-și alcătuiască veritabile vocabulare explicative la sfârșitul volumului 23. În societatea românească s-a vorbit greaca mai bine de un secol, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Turcia să simtă că ea se supune prea servil influenței engleze: armele au trecut, avertismentul a fost dat și nu va fi nimic mai mult“20. Alexandru Ioan Cuza încercase, inițial, să obțină acordul Puterilor garante în realizarea secularizării averilor mănăstirești. Din nefericire, Puterile au cerut României să se conformeze Protocolului XIII al Conferinței de la Paris (1858) și să aducă chestiunea în discuția unei conferințe a ambasadorilor din Constantinopol. Tranzitul armelor sârbești și refuzul de a participa la expoziția universală de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
présenté a la Commission internationale pour les couvents dediérs - și socotea că problema mănăstirilor închinate era o problemă de interes public intern. Din acest motiv, la 13/25 decembrie 1863, guvernul a prezentat Camerei proiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstirești, proiect care a fost votat cu 93 voturi pentru și 3 contra. Avea dreptate colaboratorul lui C. Negri la Constantinopol, • C. P. Russie, vol. 232, f. 76-76 v. • ANB, colecția Microfilme Franța, rola 10 (C. P. Turquie, Bucharest, vol. 23
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rola 10 (C. P. Turquie, Bucharest, vol. 23, f. 144-148). N. Bordeanu, când spunea că „suveranul cel mai absolut și cel mai puternic este majestatea sa faptul împlinit, în fața căruia toată lumea se închină“21. Proiectul de lege pentru secularizarea averilor mănăstirești prevedea, la art. 1: „Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului“. Dacă, la început, măsura avusese în vedere doar bunurile mănăstirilor închinate, legea generaliza acțiunea ei asupra bunurilor tuturor mănăstirilor. Caracterul general al legii fusese impus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
23, f. 144-148). N. Bordeanu, când spunea că „suveranul cel mai absolut și cel mai puternic este majestatea sa faptul împlinit, în fața căruia toată lumea se închină“21. Proiectul de lege pentru secularizarea averilor mănăstirești prevedea, la art. 1: „Toate averile mănăstirești din România sunt și rămân averi ale statului“. Dacă, la început, măsura avusese în vedere doar bunurile mănăstirilor închinate, legea generaliza acțiunea ei asupra bunurilor tuturor mănăstirilor. Caracterul general al legii fusese impus de situația internațională creată; o secularizare doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
piedici în soluționarea problemei. Acum rămânea un singur lucru să fie clarificat, acela al cuantumului sumei oferite locurilor sfinte ca despăgubire. Chiar dacă conferința de la Constantinopol, în această chestiune, și-a prelungit nepermis de mult lucrările, pentru români problema secularizării averilor mănăstirești închinate era o problemă încheiată. Românii reușiseră să mai câștige o bătălie pe drumul către independența completă. Avea multă dreptate T. W. Riker, strălucit cunoscător al chestiunii românești, când afirma că „o revoluție e mai tare decât litera tratatelor, și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1865, le oferă ocazia de a discuta despre vizita împăratului la Nisa, despre înțelegerea dintre țar și Napoleon al III-lea, văzută în perspectiva unor bune relații franco-ruse și, mai ales, despre situația din România vizavi de problema secularizării averilor mănăstirești. „Numele lui Cuza - afirma Talleyrand - îl agasează pe Gorceakov“, cancelarul suspectând pe domnitorul român că dorește să fondeze o dinastie prin recunoașterea oficială a fiilor săi cu Maria Obrenovici 51. Știrile alarmante care vin de la București prin intermediul consulului Offenberg, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]