447 matches
-
Pe zeii lor păgâni să venereze. Ne-au pustiit chiar hoardele tătare Nimic și nimeni nu ne-a-ngenunchiat. N-au reușit nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și mănos. Dar avut numai de rele parte Și de dușman ce-a fost invidios. La bunul altuia nicicum nu am râvnit Trăind ca frații, doar în bună pace. Și nici, pe nimeni, nu am prigonit. Văzându-ne de-a noastră carapace
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
căpătat. Oamenii se ajutau singuri alături de toți membrii familiei, inclusiv copii care-și duceau la îndeplinire cu conștiinciozitate munca familială care le revenea. Totodată ajuta vecinul sau prietenul, chiar și dușmanul, dacă aceștia erau loviți de năpastă. Până și holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
vă rog! Viața e mai ușoară, mai simplă și drăguță. "Eternul feminin, etern de necuprins, nemărginit, etern infinit ca un nesfârșit deșert nisipos cu dune fremătătoare, ca un imens ocean cu mari adâncimi și piscuri profunde, ca o câmpie întinsă, mănoasă și roditoare, dar ca toate acestea la un loc, în sensul grandorii și ne cuprinderii cuvântului "feminin" deoarece am putea spune atât de multe, constatând la nesfârșit ca de fapt nu știm nimic...". Spuneam odată despre acest concept al esenței
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
mai bun, Pentru grâul împlinit, ogorul. Am mers și eu desculț prin el, Prin brazdele negre de catifea, Despicate de al plugului oțel, Care mi se părea că le desena! Nu mai crește grâul la Lipovan, Ogorul odată nespus de mănos, Acum e călcat de câte un cioban, Spice nu se mai văd nici pe jos! Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL STRĂBUN / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]
-
acestuia, învățătoare în București, va muri de aceeași maladie neiertătoare chiar în vara cu pricina. Abia cu ocazia înmormântării ei, familia înțelege de ce bucureșteanca își tergiversase sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat să lucreze și
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
porc câteva găini pe lângă grădina de legume care asigură variația alimentară. Rezultă că pământul agricol nu are nici o valoare. Nu ca pădurile care dau pro hectar mult mai mult lemn direct valorificabil ca materie primă. Chiar așa să fie oare? Mănoasele noastre holde nu pot hrănii nici măcar țăranii car îl lucrează? Sigur că da. CAP-urile vechiului regim au dovedit-o. D-aia au dat faliment lamentabil. Pe vremea împușcatului tot pământul țării era al tuturor. Al întregului popor. Pământul era
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles !» (p. 19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
de-a mângâia cu voluptate trupul fierbinte al țărânei. MEDITAȚIA IV (Pribegia prin pustie) Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
între care numai ființe speciale pot să trăiască în arșița soarelui alternată de năprasnicul frig al nopții. Toate acestea sunt creații divine și-și au rostul lor în natură. Gonind omul păcătos Dumnezeu a izolat în fapt zona cea mai mănoasă printr-un zid nevăzut dar cu atâta mai impenetrant. Și-a creat o nouă populație de îngeri și Arhangheli cu care s-A înconjurat pe insula bunăstării și a fericirii veșnice devenită Rai. Unica poartă a fost predată unui vajnic
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
oară de când era responsabil cu Poarta Raiului. Și Nicușor alunecă din Cer pe o rază de lumină, așteptând cu nerăbdare să-și întâlnească poporul iubit și să admire cu satisfacție măreața sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl priveau
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
iubiiite!... Tu îmi aduci primăvara!... - Suflețel, vezi? Se întorc cocorii acasă!, iar Suflețel, vesel, mă completează : - Uite, escadrilele de bombardiere!... Bârrr! Bârrr! - imită zborul lor. - Bîzzz! Bîzzz! Da, Suflețel, sunt bondarii... Trag din greu plasa înserării; au pescuit iar rod mănos de stele. Bondarii trec, rânduri-rânduri, pe deasupra noastră. Geamurile vibrează, rezonează cu zumzetul lor și eu zumzăi împreună cu Suflețel: - Zîîî! Zîîî! Zîîî! Te aștepți să explodeze, din clipă-n clipă, oricare din noi: geamurile, eu sau Suflețel; sau poate toate laolaltă
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase și-atâția semănători risipitori! * Și-n așa haos pământesc (strunit cu greu de Sus) eu sunt sămânța norocoasă - nu pentru altceva, ci pentru că chiar eu, nu altul, sunt cel ce-am răsărit din ea. * Am răsărit din sămânța norocului meu
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
hâș dado nada, no hâș traído nada contigo, cualquier cosa que poseas, la hâș recibido aquí. Cualquier cosa que hayas tomado, la tomaste de Dios. Lo que șea que hayas dado, se lo hâș dado a Él. Llegaste con las mănos vacías, y regresarás con las mănos vacías. Cualquier cosa que poseas hoy, pertenecía a otra persona el día de ayer, y pertenecerá a otra el día de mañana. Erróneamente hâș disfrutado de la idea de que eso te pertenece Es esta
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
nada contigo, cualquier cosa que poseas, la hâș recibido aquí. Cualquier cosa que hayas tomado, la tomaste de Dios. Lo que șea que hayas dado, se lo hâș dado a Él. Llegaste con las mănos vacías, y regresarás con las mănos vacías. Cualquier cosa que poseas hoy, pertenecía a otra persona el día de ayer, y pertenecerá a otra el día de mañana. Erróneamente hâș disfrutado de la idea de que eso te pertenece Es esta falsă felicidad la causa de tus
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
râuri repezi fără maluri, Cu păduri ce sunt tăiate. Pleacă românii în țări străine, Pe aici nu mai au un loc, Caută o pâine pentru mâine, Pentru viitor un nou soroc! Țara mea cu oamenii frumoși, Cu câmpiile atâta de mănoase, Cu codrii verzi foarte umbroși, Cu fetele noastre frumoase. Referință Bibliografică: ȚARA MEA ROMÂNIA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 816, Anul III, 26 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ŢARA MEA ROMÂNIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345409_a_346738]
-
istorie a patriei pentru a realiza un arc de timp din trecut spre viitor. Astfel -nepoțelul meu, David-licean fiind, locuind în Franța, dar cu suflet de român a scris aceste versuri ocazionale cu titlul : ÎN PREAJMA ALEGERILOR: Țara noastră are lanuri mănoase/ Câmpii întinse, case frumoase, / Cin-să le vadă și să le admire / Când părinții au plecat în pribegire?/ Casa nu-i casă, școala nu-i școală/ Bunica-i rămasă, mâna-i întinsă/ Pâinea-i amară ce se-aduce pe masă/ Cântare
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al ierbii părea mai verde, cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum spre serviciu, oprea mașina pe malul fluviului de lângă orașul X, trimițând celor de acasă bezele în vârful degetelor. Alteori, zburdalnică
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
Explozie-i de culori, miresmi, un colț de rai... Iubește-mă în Mai și minte-mă frumos Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai Tu, anotimp frivol și capricios. De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos, Pe florile de măr, în susur de la nai. Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios; Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai. Referință Bibliografică: Mai ninge-m tăcut / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul
MAI NINGE-M TĂCUT de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375840_a_377169]
-
timp misterios.Explozie-i de culori, miresmi, un colț de răi...Iubește-mă în Mai și minte-mă frumosMai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în MaiTu, anotimp frivol și capricios.De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos,Pe florile de măr, în susur de la nai.Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios;Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai.... MOSORELUL DE CATIFEALa marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuța, cu flori în toate culorile
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
vers sau operete ? Fii tu modelul actual între atâți ' băieți și fete ! Nu vrea DOMNUL să-ți dai viața (să treci prin Mucenicie) Dar până la Nunta vieții, s-arăți ce-i aia feciorie ! Iar roada, peste decenii, din "solul" făcut mănos : Fiii tăi și-ai României, vor fi și ai lui CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sfânta Mc.Lucia fecioara / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SFÂNTA MC.LUCIA FECIOARA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376631_a_377960]
-
he caído, pero ¡haré progreses! De los tobillos crecen las raíces por siglos Y de nuevo abotonan las rosas entre los espinos... ¿Hay un empiezo de azul en cualquier parte? Entonces en mi alma callada la esperanza nace. En mis mănos quebranto terrones de tierra creadora Pară que sepa que existo și bien aunque me duela... Y me lanzo confiado con la frențe hacia al cielo Qué pasă corazón? He caído, lo sé... ¡Pero espero..! En una mantilla violeta el crepúsculo
AM CÃZUT DAR MÃ VOI RIDICA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375253_a_376582]
-
înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
această lume. Pentru mine lumea aceasta în care am apărut e ca un câmp mare de grâu, unde toate spicele sunt la fel. Dar iată că, probabil, un pai cu un spicușor crește mai bine, e mai frumos și mai mănos. Probabil că și soare i-a picat mai mult, și solul în care a fost aruncată sămânța s-a pomenit a fi mai bogat, și roza vânturilor i-a adus mai multe raze ultraviolete, și, și... Dar, eu îmi imaginez
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
crescut în Egipt de la prețul de opt ași până la paisprezece ași iar din orient grâul a fost adus cu cinsprezece și chiar șaisprezece ași, deci un dinar, ceea ce e foarte mult! -Dar deși a fost un an bun cu recolte mănoase și în Egipt și în orient, prețul grâului continuă totuși să crească, interveni magistratul Valerius Audanius. Nu sunt specialist în chestiuni economice însă mi se pare bizar faptul că deși recoltele sunt mai mari ca în anii trecuți, prețul grâului
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]