1,760 matches
-
făcută, căci m-aș fi așteptat să văd acolo, în Expoziția de la Ein Hod, un al treilea tablou (fie și în locul unuia din cele două expuse) tabloul care face parte, de fapt, dintr-o serie de patru, câte alcătuiesc acest mănunchi unitar. Este vorba de o formidabilă pânză, care prezintă o femeie încadrartă, metaforic, în niște rame pictate pe pânză. Acesta este, desigur, cel mai puternic tablou din această serie (cel puțin); este cel mai expresiv și mai caracteristic vigoarei estetice
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_pictorita_l_roni_caciularu_1386843444.html [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
presus de orice, Eugen Dorcescu este un poet a cărui inspirație își are rădăcinile în particularizarea profundă a condiției umane, în acele adâncimi la care este singur în măsură să aibă acces. Pornind de la intimitatea spiritualizării, poezia sa este un mănunchi de aspirații de natură spirituală. Prin versificarea Psalmilor, a Pildelor, a Ecclesiastului, a Rugăciunii Regelui Manase, cu convingerea că există totuși un public capabil să-l înțeleagă, Eugen Dorcescu ajunge la tema fericirii ca desăvârșire, prin căutări străine multora. „ Dar
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1479358245.html [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrima iubirii mele a înflorit mărgăritar, Într-o lume care-i strâmbă... dragostea n-are hotar! Dimineața-mi bate-n geam cu-n mănunchi de viorele, Pleoapele zidesc lumina chiar de-s vremurile grele! La amiaz când cerul plânge obosit de întâmplare, Un bujor îmi ține calea să-mi aducă alinare! Curcubeul crește-n zare în culori multicolore, Cerul tot e-un șevalet zugrăvit
LACRIMĂ DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1443898105.html [Corola-blog/BlogPost/344385_a_345714]
-
erau oricând gata să se răscoale și chiar să și moară în încercarea de a împiedica introducerea în cetate a oricăror reprezentări cu chipuri umane sau cu chipuri de animale.. Mai erau acolo prinse de perete și fasciile Romei, un mănunchi de nuiele legate împreună cu o secure și care erau purtate de signofori împreună cu stindardele la orice marș, și întotdeauna în luptă, simbolizând pedeapsa care îi aștepta pe dușmanii Romei. La loc de cinste în această panoplie, între două topoare germane
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
după cum fusese porunca. Procuratorul nu spuse nimic însă dădu ușor din cap. Trecu un timp în tăcere ca și când fiecare din cei doi n-ar fi știut de prezența celuilalt în acel loc. Omul din fața sa aștepta nemișcat cu mâna pe mănunchiul sabiei romane care îi atârna la șold. Centurionul era ud iar de pe lorica segmentata se mai scurgeau încă picături de ploaie. Procuratorul îl privi, apoi se așeză pe jilț, împinse puțin hărțile de pe masa de lucru apoi se ridică și
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
umple acest univers până la implozie iscând a neștiuta oară primul gând așadar lumea este numai poezie și mizeria în care tu trăiești acum este o iluzie melodia infinita a lui wagner fruntea îți este portativ peste care aș trece un mănunchi de petale pielea să nu semene cu pământul arat de centauri cu aripi retezate genele sunt clape de pian care îți colindă irisul privește-mă fără să clipești! lasă iubirea suspendată ca un staccatto între acordurile acestui deja-vu! geneze în
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxix_laurentiu_bel_ioana_voicila_dobre_1354834439.html [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
scris atunci despre fenomenul ăsta ciudat. Iar noi, cei care știam istoria locurilor, am luat povestea asta ca pe un nou semn”. De atunci, în fiecare noapte senină, crucea se vede acolo, pe vârful Straja, plină de lumini, ca un mănunchi de stele atârnate de cer. Emil Părău era ctitorul ei, iar gândul ăsta îi umplea sufletul de mândrie. "Nu, nu era bine deloc ce mi se întâmpla. Îmi plăcea să aud cum mă laudă lumea, cum zic oamenii despre mine
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
lujerul ; mă înțepai cu vrejul și căutam o frunză să-mi protejez palma care începuse să-mi sângereze deja. Un fir de vânt înfiora ușor frunzele porumbului cu roade grele. Știuleții aveau mătasea revărsată peste boabele aurii, coapte. Luai un mănunchi în palmă, ca pansament, simțeam o usturime și mătasea îmi calmă usturimea. Pământul uscat și ușor nisipos se lăsa călcat, jucăuș, intrându-mi în papucii cu care umblam prin curte. Nu-i nimic! Dar acum, mă așteptau ai mei cu
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486057628.html [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
lor era Baba Cloanța Cotoroanța, cea mai fioroasă, arcuită ca o seceră, , nasul ca un cioc de barză, în gură doar doi dinți de oțel, ca niște ghimpi, zburând călare pe o mătură purtată de doi nori alburii. Cu un mănunchi de nuiele plesnea norii, șuierând afurisenii. Și ținea Cloanța la chilia ei o namilă de lup, cu colții mari de oțel, care ronțăia copacii cei mai groși ca pe morcovi. Îi zicea LUPUL COLȚ FIOROS, cățelul Cotoroanței. Dar celelalte babe
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
lirică încântătoare care începe cu “Balada timpului pierdut” - o parafrază la Francois Villon. La rubrica intitulată “Podul de cărți” Vitalie Răileanu ni-l prezintă pe Nicolae Esinencu - Omul scriitor, cu volumul “Gaura”. Dumitru Băluță - sub titlul “Ochii șarpelui” - grupează un mănunchi de micro-poeme subintitulat “Sensuri de haiku”. “Biblioteca Babel” îl are ca protagonist pe Denis Emorine cu o prezentare și un grupaj de versuri în traducerea Flaviei Cosma. La aceeași rubrică, semnează poeta de origine sârbă Zorica Senti (Franța) - un grupaj
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Șova, femeia, simbol al suavității, este o sărbătoare dulce, o rană, țipăt, trup de vis și aer care colorează cerul cu insomnii și forme, este albastră mireasă care înfiorează pământul cu pași calzi și umezi, aducând lumină și ploi curate, mănunchi de raze, e vis și fruct, alcool și pâine și tot ce se poate, fugă, mister, neființă, pământ, apă și soare, pădure subțire de făget. Pentru a gusta din plin frumusețea emoțională a fluidului poetic, cităm un poem în integralitatea
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1448089871.html [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Când ai sufletu-n genunchi Și nu mai găsești ieșire Strânge grijile-n mănunchi Și citește din psaltire. Fiecărui psalm în parte Varsă-i lacrimă fierbinte Și-ai să vezi, temeri deșarte Vor fugi de cele sfinte. De-ai să simți că ai pierdut Sensul vieții și credința Poți s-o iei de la-nceput
PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1459495942.html [Corola-blog/BlogPost/375049_a_376378]
-
ni se oferă prin intermediul acestui compact disc, căci Benone Sinulescu este un nume ce se confundă întotdeauna cu voia bună, modestia, profesionalismul și, desigur, cu muzica populară de bună calitate...”. Colecția aniversară de cântece interpretate de Benone Sinulescu este un mănunchi în care se reflectă lirismul maxim al marelui său tezaur de cântece. Prin Benone Sinulescu, de-a lungul carierei sale artistice, cântecul a avut și menținut forma demnă de muzică, a valoarei maxime. A încântat și încântă într-atât pe
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
că sunt lăcașe de cult, lăcașuri ortodoxe, „însemne de arhitectură și construcții medievale”, simboluri ale dăinuirii noastre peste timp. Cartea pare scrisă cu sufletul ori cu inima, mintea devenind un instrument de receptare. O exprimare elegantă și metaforizată completează acest mănunchi de gânduri și simțiri adunate din locuri străbătute cu pasul. Palatul „Felix Romuliana” de la poalele muntelui Măgura din Valea Timocului ori relicvele regale ale Sarmizegetusei ne amintesc de lumea dacică și tainele ei încă nepătrunse de ochiul suveran al istoriei
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443554859.html [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
Cu siguranță, evenimentele anuale care au loc în zilele noastre la Peleș potențează aura de mister și atracția acestui loc emblematic al țării, îi dau un plus de vibrație, de adâncime, de contur. Sala Maura Castelul regal Peleș este un mănunchi de esențe, una mai rară și mai surprinzătoare decât cealaltă. Desigur, este o operă de arhitectură, este sediul unei rare colecții de obiecte de artă, este casa Regelui, spațiul suprem al onorării meritelor românilor, ale organizațiilor și ale instituțiilor lor
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
-ți dăruiesc/ În tandre șoapte „te iubesc.”// Azi mă răsfață trandafirii/ Primesc în dar floarea iubirii/ Țesută-n pânza nemuririi/ Din paradisul strălucirii/ Simțind fiorii fericirii...” Da, copilă, mai este puțin și vine ea, primăvara... Volumul se încheie cu un mănunchi de poeme dedicate sărbătorilor iernii, Crăciunului cu precădere, intitulându-se chiar „SUFLET DE COLINDĂTOR ”. Și cum pentru Paula Diana cele mai minunate sărbători au fost și sunt cele petrecute la Călățele, în satul bunicilor, la fel ca în majoritatea poemelor
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
parfumați, Cu frunze late-narmați, Iar cele cu aripi scurte, Amatoare de dulci turte, Ades plecau amețite, Din narcise-ngălbenite. Cele cu roș` papion Zburau ca un avion, Ca s-ajungă, fără greș, La flori din vârf de cireș Prinse-n mănunchiuri firave, Emanând miresme suave. Seara căutau polen, Albinuțe cu joben, Prin zambilele albastre Și-n mușcatele din glastre. Iar cele cu roz mănuși Adormeau prin corcoduși. Referință Bibliografică: Forfota albinelor / Teodora Noje : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1209, Anul
FORFOTA ALBINELOR de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1398278561.html [Corola-blog/BlogPost/347886_a_349215]
-
dorința, se-amestecă feeric Atâta nebunie adulmecând spre maluri. Nimic nu mai contează, doar scâncete se-aud; E tot albastrul-verde misterios, demonic Ascuns tot mai adânc sub nebunescul nud Al cântecului morții, cu zâmbetu-i sardonic. Secundele se-adună într-un mănunchi de doi Nu-i cale de întoarceri și-i pauză de stele, Au mai rămas în noapte doar cântecul din noi Și visele nebune în dans de vânt și iele. Adună-mă din valuri și dă-mi sărutul vieții! Mă
FURTUNA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Furtuna_violetta_petre_1337586213.html [Corola-blog/BlogPost/346973_a_348302]
-
zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-atâtea ori nopțile prin ele... Casele și-au pus pe ascus căciulă, Câte-un viscol trist vine și le-o fură Dezgolite-n noapte se tot tânguiesc Îngerii se-apleacă și le înveslesc... În soba aprinsă
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mult Scârțâie zăpada, pași-s în derută,Lumea de poveste, fulgul îl sărutăSania mă poartă către un copil,Amintirea asta vine iar tiptil...Brazii s-au gătit în straie albiteVor să primenească zilele cernite,Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de steleArd de-atâtea ori nopțile prin ele...Casele și-au pus pe ascus căciulă,Câte-un viscol trist vine și le-o furăDezgolite-n noapte se tot tânguiescîngerii se-apleacă și le înveslesc... În soba aprinsă ard buștenii toțiCâinii
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
-și dea duhul, vor fi înveliți c-un hram. Sare de pe capră, iute, dezmorțit din somn și frig Birjarul ce molfăiește o fărâmă de covrig. Deschide ușa caleștii, căzând molcom pe genunchi, Căci coboară o prințesă, cu flori albe în mănunchi. Verde-i rochia, pantofii, în păr are ghiocei Și-i atât de bucuroasă, te îneci în ochii ei. Râde, cântă și dansează, pe birjar îl ia la rost: „Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!” De
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Printesa_primaverii_george_safir_1330592154.html [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
ecrivains roumains de tout le monde- Starpress 2012 Editură Fortuna 2012 207 pag., format A4 La inițiativa doamnei Ligya Diaconescu, Antologia Starpress 2012 a apărut de această dată în varianta româno-franceză, pentru a reuni, parcă, suflul latin într-un singur mănunchi și acela să fie încununat de trăirile și ofranda literară adusă de către cei 35 de autori. Cartea este structurată în două capitole: proza și poezie, o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
2012L'Antologie des ecrivains roumains de tout le monde- Starpress 2012Editura Fortuna 2012207 pag., format A4La inițiativa doamnei Ligya Diaconescu, Antologia Starpress 2012 a apărut de această dată în varianta româno-franceză, pentru a reuni, parcă, suflul latin într-un singur mănunchi și acela să fie încununat de trăirile și ofranda literară adusă de către cei 35 de autori. Cartea este structurată în două capitole: proza și poezie, o atenție deosebită și un spațiu mai amplu acordându-i-se poeziei. Textele sunt, în
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]