295 matches
-
Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143, 148, 236 și 270 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mărgean în Dosarul nr. 1.267/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Cecilia Tamâș, precum și partea Bogdan Dumitrașcu, lipsa fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în
DECIZIE nr. 344 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143, 148, 236 şi 270 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147700_a_149029]
-
Încheierea din 30 iulie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 1.267/2002, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143, 148, 236 și 270 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mărgean, inculpat în dosarul menționat pentru săvârșirea, în stare de recidiva postexecutorie, a două infracțiuni de furt calificat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se considera că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 5 pct. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 344 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143, 148, 236 şi 270 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147700_a_149029]
-
al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143, 148, 236 și 270 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Mărgean în Dosarul nr. 1.267/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 București. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2002. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Florentina Geangu -------
DECIZIE nr. 344 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143, 148, 236 şi 270 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147700_a_149029]
-
Str. Eroilor nr. 6A, județul Bistrița-Năsăud. 39. Madar Marian, născut la 20 august 1956 în București, România, fiul lui Vasile și Tudora, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Hauptstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mărgeanului nr. 6A, bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 40. Madar Iulia, născută la 16 august 1962 în localitatea Halaucesti, județul Iași, România, fiica lui Gurgu Andrei și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Hauptstr. 5/11, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
sectorul 5. 40. Madar Iulia, născută la 16 august 1962 în localitatea Halaucesti, județul Iași, România, fiica lui Gurgu Andrei și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Hauptstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mărgeanului nr. 6A, bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 41. Madar Ionut-Lucian, născut la 27 decembrie 1983 în București, România, fiul lui Marian și Iulia, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Hauptstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 41. Madar Ionut-Lucian, născut la 27 decembrie 1983 în București, România, fiul lui Marian și Iulia, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Hauptstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mărgeanului nr. 6A, bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 42. Madar Isabelle-Adriana, născută la 5 ianuarie 1983 în București, România, fiica lui Marian și Iulia, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Haupstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 42. Madar Isabelle-Adriana, născută la 5 ianuarie 1983 în București, România, fiica lui Marian și Iulia, cu domiciliul actual în Austria, 8753 Fohnsdorf, Haupstr. 5/11, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mărgeanului nr. 6A, bl. M69, ap. 53, sectorul 5. 43. Kreft Raluca, născută la 20 februarie 1971 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Burticel Stelian și Rozalia, cu domiciliul actual în Slovenia, 4000 Kranj, Kaliska ulica 23, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
multe forme-apare a vieții crudă taină.” (M. Eminescu, I, p. 64) De regulă, adjectivul de cuantificare precede substantivul determinat. În limbajul popular și în limbajul poetic, mai ales adjectivele de cuantificare nedeterminată pot și urma substantivul: „Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe.” (M. Eminescu, I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut.” (Ibidem, I, p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția termenului ambii) se construiesc cu substantive determinate prin articol definit: amândoi copiii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alta și mai cumplită ar servi oare libertatea?” (O. Paler) Prin structura lor internă, frazele sunt: • simple, constituite din propoziții nondependente care, intrând între ele în relații de coordonare sau de apoziție, își păstrează autonomia predicațională: „Colo-n palate de mărgean / Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean / De tine o s-asculte.” (M. Eminescu) • dezvoltate, constituite din propoziții aflate în relații de dependență, în interiorul cărora propozițiile dependente își pierd autonomia predicațională 13: „Când treci fără sandale pe sub tei porumbii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe de Constantinan ți, Ce ajungeau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ascund. Plâng lacrimi ruginite-n ploi Pe macii ce se ofilesc în noi. SINE NOMINE II Mi-e sufletul de piatră spartă Nisipul inundat Într-un ocean Mi-e glasul blând care mă ceartă Mi-e sufletul și stâncă și mărgean. Ți-e sufletu-mpietrit în veșnicie În unda mărilor secate Ți-e binele și răul care știe Ți-e sufletul de tine prea departe. Mi-e binele tivit in galbene dantele În rochii de mirese părăsite Mi-e gândul bun
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
coasta dealului, ne privește pe sub borul generos al acoperișului casa strălucitei familii a Cortezilor. Rădăcinile acestei familii sunt în însorita Spanie, de unde, pe la jumătatea veacului al XIX-lea, străbunicii renumitelor cântărețe de operă au pătruns în România, făcând comerț cu mărgean. Au cumpărat o moșie la Huși și au prins rădăcini acolo. Dintre predecesori, pe noi ne interesează Constantin Cortez, născut în 1870 la Huși și care a fost cântăreț de operă. Din cei șase copii ai săi - trei băieți și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de fată ca semn al morții: „Lucești fără de viață... Și ochiul tău măngheață”. Ea Înțelege flacăra din ochii Luceafărului ca semn al glacialității stelare și refuză să-1 urmeze. Luceafărul, În schimb, vrea să-i eternizeze iubirea: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte.” Urmând repetatei chemări descântec: „Cobori in jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază...”, cea de-a doua Întrupare a Luceafărului are o altă origine, cea din soare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate prezentului. „Colo’ (-n palate de mărgean), cu accentul pe cel de-al doilea „o”, aparține, cum se știe, limbajului vorbit, mai expresiv decât „acolo”, gol de orice valoare expresivă și sugestivă. Forma folosită de poet s-a impus și din necesități prozodice. „Chaos” În loc de „haos” poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metamorfozări. Într-o primă ipostază, Luceafărul apare În chip „angelic” iar „toiagul Încununat cu trestii”, este tridentul purtat de zeul mărilor, Neptun. Marea e locul unde Luceafărul ar vrea s-o ducă pe fata de Împărat: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte...” Luceafărul are origine mitică, este fiu al cerului și al mării, metafore ale elementelor primordiale; aerul și apa la greci. 6. Cea de a doua metamorfozare a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copil făcut în fiecare turneu! Ar fi trebuit să meargă cineva și până la Huși, pentru că jumătate din Cortezi de acolo sunt. Toate astea sunt povești. Se pare că primul a fost Anastasie Cortez, venit din Spania și aducând spre cunoaștere mărgeanul cel mai pur. — Apropo de bunicul: nu ați cântat niciodată la Moscova, la Sankt-Petersburg... Eram produs de Occident. — Bine, bine, dar după 1990? — Era Elena Obraztsova acolo... — Dar nu era numai ea! — Puiule, e o chestiune de impresariat. La Balșoi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a pândit de după ușă, Să nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
autorului român: Versul căruia ne închinam se dovedește a fi o dificilă libertate: lumea purificata până a nu mai oglindi decât figură spiritului nostru. Act clar de narcisism 76. "Înecarea" în neantul propriei conștiințe - "Atlanticei sunt robul, vibrat spre un mărgean. / Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă 77. ("Înecatul") - reprezintă o condiție obligatorie a actului de creație: " Primul lucru, pe care trebuie să-l facă, cel care vrea să fie poet", spune, Arthur Rimbaud într-un locus clasicus al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
O imagine în mișcare, unde lumina nu doar luminează trecerea spre altceva, dar și face posibilă reflectarea inaparentului în privirea în care se revarsă. De la "în ochii mei și-a pus azurul slava" (Poezia), "și-n ochii tăi,/ însângerat, amurgul mărgeanele-și aprinde" (Ultima verba. Cântarea lui Samson), trecând prin "ai vrea măcar privirea s-o ții în loc sub pleoape" (Sinaia, I), până la " Aș vrea să sparg ferestrele din trup/ pleoapă rece pe privire-nchisă" (Alte priveliști, II)5 - vizibilul străbate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și cu mama Janei D.Florescu sunt veri al doilea. Și Ruxandra care era soția lui Alecu Ștefănescu și cu bunica Janei, care era soția lui Ionică Popovici Ionică Brânzariu erau vere drepte și bunica Janei era din Brusturi născută: Mărgean. Pentru Jăniță Gh.Dimitriu care am văzut-o între anii 1896-1900 când învățam la Școala primară din Fălticeni nu scriu nimica, că a scris f.frumos soțul ei Dnul Advocat Vicențiu Frâncu, care trăiește în Fălticeni str.Sergent Sava, nr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1502, nr. inventar 101. 5.Una Cruce triplată ferecată cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un pahar argint poleit, nr. inventar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
numeroase intuiții, poezia creionată pe sentimentul plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și morții reci pe care noi îi credem că dorm În adâncimi de fluvii, de mări și de oceane, Și morții reci pe care noi îi credem că dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și mărgeane. Puțina operă poetică a lui M. Săulescu (1888-1916) se caracterizează prin tonul prelung, vizionar, printr-o neagră presimțire a morții. Săptămâna luminată, dramă într-un act, e copleșită de aceeași ceață sinistră, plină de sugestii (eroii au, expresionistic, nume generice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]