454 matches
-
eveniment, nu atât de plăcut, era paza porumbului pe timp de noapte. Nu de răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ci de o Îmbogățire grabnică a unora. Mijloacele prin care se realizează aceasta nu contează dacă ține de moralitate. Care este rezultatul? Satul este depopulat de tineri, populația lui fiind Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile În curând și acești pensionari triști și Îmbătrâniți Înainte de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
starea de spirit a militarilor, deplasările ce le vor face cu unitățile lor. 3. Secțiunea de agitații la răscoală. Tinerii, la declanșarea războiului, să lanseze știri menite să îngrozească populația civilă și să o descurajeze, să fie în legătură cu locuitorii cartierelor mărginașe, cărora să le descrie rezultatul dezastruos al războiului și să-i îndemne la răscoală contra autorităților publice românești, deoarece au aruncat poporul „muncitor în lupte pentru apărarea burgheziei, capitaliștilor, fără să aibă șanse de a câștiga războiul”. La orele 12
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
societate democratică Students for a Democratic Society SDS, cu idei generoase și un program ambiguu: lupta împotriva pauperizării și pentru "dreptate socială". Strategia lor era bazată pe o contestare non-violentă și pe informarea poporului asupra drepturilor sale, activînd în cartierele mărginașe, într-o bună tradiție a romantismului muncitoresc și populist a întregului tineret universitar începînd de la 1830 încoace. Foarte repede, această mișcare se împarte în mici grupuri ideologice. Obiectivele sînt politica externă a Statelor Unite, recrutarea și expedierea militarilor în Vietnam, învățămîntul
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
În ceea ce privește Scopul 11, referitor la calitatea orașelor din sec. XXI, se fixează că orizont de timp anul 2030 pentru asigurarea accesului tuturor la servicii de bază și la case adecvate, sigure, accesibile, precum și pentru creșterea calității vieții locuitorilor din cartierele mărginașe ale orașelor, accesul la un transport sustenabil, accesibil, sigur, pentru toți, cu o atenție specială către categoriile celor mai vulnerabili. De asemenea, mai este avută în vedere și întărirea urbanizării sustenabile și inclusive și capacitatea pentru planificarea și managementul așezărilor
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
spre serviciu. Seara, în crepuscul, era ora îndrăgostiților, perechi-perechi pe aleele și pe băncile din cartier, apăreau fericiți, plini de romantism și de voie bună (așa era pe vremuri). Era apoi o oră pe înserate, când mai ales prin cartierele mărginașe, apăreau bătrânii cu nostalgiile lor, cu chipuri ridate, cu pași șovăielnici, stăteau de vorbă despre lucruri numai de ei știute, lucruri petrecute cu mulți ani în urmă. Unii criticau aceste umbre, acuzându-i pe bătrâni de „bârfă”, că doar, ce
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești devălmașe în proprietăți private, respectiv la destrămarea feudalismului și începutul relațiilor capitaliste moderne. Acest proces de înnoire la nivel statal a fost resimțit mai evident tot în așezările urbane și rurale de pe văile mărginașe ale Colinelor Tutovei, interiorul lor păstrându-și aproa-pe nealterate structura și relațiile social-economice de tip feudal (medieval); > Ultima jumătate a secolului 19 și întreg secolul 20 au fost marcate de evenimente politice și social-economice radicale, precum Revoluția din 1848 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
asta trebuie să fi fost: a pățit un necaz, nu i-a mai mers capul și, cu toate că nu era sigur c-a murit, pentru scris era ca și mort. Zilele trecute l-am întâlnit pe una dintre străzile unui cartier mărginaș cărând cu un cărucior niște varză. Soția, și ea, târa două sacoșe pline cu legume, dar râdeau și conversau ca un bărbat și o femeie care se înțelegeau în căsnicie și se întorceau acasă mulțumiți de la cumpărături. Unii oameni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
inserată în articolul 3 al acestuia, stabilea că "străzile înfundate (...), cele prea apropiate, sau cele (...) inutile, în interesul siguranței și salubrității publice, se pot suprima"1405. În cazul desființării unor astfel de străzi, terenul eliberat urma a fi vândut "proprietarilor mărginași" [vecini, n.n.], veniturile rezultate din vânzare urmând să fie vărsate în bugetul comunal 1406. Articolul 5 al regulamentului prevedea că "nimeni nu va putea construi (...) fără permisiunea primăriei"1407. Preocupările pentru menținerea curățeniei în oraș i-au determinat pe consilierii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
24 mile în mare"2210. Întrucât "orașul este înconjurat de bălți (...) acum se lucrează la apărarea sa de inundații"2211. Referitor la orașul Tulcea se aprecia că acesta "are o populație de peste 20 000 de locuitori, incluzând aici și populația mărginașă (...) compusă din muncitori și locuitori rurali"2212. Populația orașului Tulcea era considerată "sobră și excesiv de economă"2213, precizându-se că "odată ce se înserează (...) nimeni nu iese din casă"2214. În timpul verii, "merge lumea, seara, să asculte muzica militară în părculețul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
completă a țării a fost proclamată obiectiv prioritar (și, firește, Îndeplinită cu succes). După căderea comunismului, am aflat cu toții că În România sunt Încă sute de sate neelectrificate! Apă curentă nu există aproape nicăieri În mediul rural. Dar nici cartierele mărginașe ale orașelor (acolo unde nu s-au construit blocuri), inclusiv străzi Întregi din București, nu dispun de canalizare. Exceptând Capitala și câteva orașe mari, la blocuri apa caldă este o raritate. Străzile sunt prost Întreținute; șoselele se aflau Într-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
francez. Este, În toate, o lipsă de regularitate care numai franțuzească nu e. Noile edificii coexistă cu construcții tradiționale, unele de tip aproape rural, chiar În plin centru (case fără etaj, cu grădină), pentru a nu mai vorbi de cartierele mărginașe, de „mahalale“, care prelungesc orașul, pierzându-se imperceptibil În Împrejurimile lui rurale. Sunt și străzi, precum bine cunoscuta stradă comercială Lipscani (de la Lipsca, vechiul nume românesc al Leipzigului, de unde veneau negustorii cu mărfuri), care păstrează un aspect oriental tipic. Nici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care a furnizat, fără prea mare vină, numele generic. Nu putem vorbi despre un spleen al orașului Milișăuți, despre alienare urbană la Hârlău, despre "gnomon" și sofisticare la Fălticeni. Și prin eterogenitatea locuitorilor, și prin derizoriul peisajului stradal din cartierele mărginașe, orașul românesc încă mai e o combinație între rural și urban. Singura realitate ce începe să rimeze cu starea marilor aglomerații din apus este sufocarea circulației auto și implicarea orășeanului într-un etern urban guerrilla stradal. Motivul principal constituindu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare belșug de provizii; și că are pe urmă un interes tot atât de mare să împiedice dezvoltarea noastră materială sau să ne împiedice să intrăm în concurență cu comerțul ei, și ca dezvoltarea noastră administrativă și comercială să înfățișeze provinciilor sale mărginașe niște exemple care ar tulbura ideile propriilor ei supuși și i-ar face să nu se mai simtă la îndemână în condiția lor actuală.» ... Opiniunea publică, altădată atât de pronunțată în țările noastre în favoarea rușilor - îmi zicea un moldovean -, s-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceste popoare nu sunt în stare să se ocârmuiască ele înseși, precum s-a zis de atâtea ori despre poloni; și, totodată, pentru a avea un temei de a înfățișa opoziția ca un element de anarhie periculos pentru provinciile lor mărginașe și care se cuvine a fi reprimat. Tocmai de această opoziție am crezut de datoria mea să-mi dau silința ca s-o liniștesc, în toate convorbirile ce le-am avut cu boierii cei mai de seamă... totdeauna am avut
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un soare palid și obosit ce nu reușea decât pentru puțin timp să-și arate chipul gălbejit prin pâcla deasă și printre norii vineți și învăluriți. Mă aflam împreună cu un renumit profesor universitar la o școală generală dintr-un cartier mărginaș al orașului, într-o inspecție. Am găsit o școală bine gospodărită, curată și primitoare, suficient încălzită, semne că la cârma ei se afla un dascăl vrednic. Și clasa învățătorului aspirant la obținerea gradului didactic I se prezenta în condiții bune
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îmbietoare la plimbări și evadări în natură. Când soarele parcursese ceva mai mult de un sfert din drumul său celest, Dumitru Dascălu bătea la poarta gospodăriei amicului său din tinerețe, trăitor într-o casă mică, dar cochetă, dintr-un cartier mărginaș al orașului. Căsuța împrejumuită de cerdac pe trei laturi, amplasată ceva mai în interiorul proprietății pentru a fi ferită de praf și de zgomot are fața spre sud și stârnește admirația trecătorilor prin iarba de un verde crud ce pavează curtea
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
odată cu răsăritul soarelui, hotărât să iasă din casă, lucru pe care nu l-a mai făcut cam de mult, să se bucure de vremea frumoasă și să ajungă, cum o putea, la un vechi prieten care locuiește într-un cartier mărginaș, unde are o locuință pe pământ. Nu s au mai văzut de aproape un an și îi este dor să mai depene împreună amintiri, să mai afle noutăți și să îndepărteze, măcar pentru câteva ore, urâtul singurătății. Pregătirile pentru această
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
timp? Altădată ajungea una, două la bunul său amic sărind dintr-un tramvai în altul sau dând fuga după cel ce era gata să plece din stație. Acum... Acum stă și chibzuiește dacă mai are timp să ajungă în cartierul mărginaș, să stea câteva ore împreună cu prietenul său de o viață, sau să se întoarcă acasă. Inima îl îndeamnă să-și continue drumul pentru că nu se știe când va mai fi o zi atât de frumoasă, atât de potrivită pentru o
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unirea Moldovei cu Muntenia, "astăzi, 24 ianuarie însemnează [...] actul "Unirei" Românilor de pretutindeni într-un mare și puternic stat românesc" (Ibidem, numărul de sâmbătă 2 februarie 1919, p. 1). Și "Casa de Sfat și cetire "Simion Bărnuțiu" din Tătărași [cartier mărginaș din Iași], alăturată Cooperativei de Consum și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola domiciliurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kádár Gyula (De la Academia Ludovicană la Steinambrűckl - A Ludovikától Sopronkőhidáig, 1978). În decursul marșului, asupra vânătorilor de munte s-au dezlănțuit mai multe atacuri cu arme de foc. Cineva a deschis focul asupra lor din clopotnița bisericii și din casele mărginașe ale micului sat locuit în majoritate de români. Locotenent-colonelul Ákosy Károly, comandant de batalion, a ordonat asaltul pentru ocuparea parohiei și uciderea atacatorilor. Din cauza atacului neașteptat care s-a dezlănțuit asupra lor, în rândurile coloanei de militari a apărut panica
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
făcut parte: T.A. Bolton, J.T. Clive, Gogu Niculescu, Cyril Hense și Nicolof. Începând cu anul 1913, „Comisiunea de Football Asociation” înregistra aproape zilnic noi cereri de înscriere în activitatea competițională a unor echipe înființate în provincie și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului. Formații din Giurgiu, Galați, Brăila, Buzău, etc. solicitau afilierea la F.S.S.R. și dreptul la participarea în întrecerile fotbalistice oficializate. În București au apărut noi grupări fotbalistice, ca „Union”, „Victoria”, „Colțea”, „Gloria”, toate repartizate în categoria a II-a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
căci acest camarad, deși nu era decât croitor, își purta cu demnitate infirmitatea căpătată în copilărie, fiind nedezlipit în toți anii grei, de luptă legionară, de camarazii săi. împreună cu Mitu Banea a ajuns la el acasă, undeva într-un cartier mărginaș al Sibiului, unde îl aștepta soția cu cei doi copii, pe cel mai mic, Horia, nici nu-l știa, el venind pe lume, când era pribeag în Polonia. în casă, sub portretul cu ramă îndoliată al lui Ion Banea l-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]