358 matches
-
să se miște. - Și mie mi-e frică, i-a șoptit Șerban sprijinind-o. Parcă aș avea zece ani, parcă dincolo ar fi hotarul și noaptea în care mi-a apărut în față mistrețul... Acolo eram singur. Acum suntem doi... Măriuța a zis că devii părinte abia când vezi ochii copilului, când îți simți degetul prins în pumnul lui mic și cald, când îi vezi zâmbetul și auzi gânguritul. Să avem credință că ni se va întâmpla și nouă asta. Amândoura
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
devii părinte abia când vezi ochii copilului, când îți simți degetul prins în pumnul lui mic și cald, când îi vezi zâmbetul și auzi gânguritul. Să avem credință că ni se va întâmpla și nouă asta. Amândoura! - Ai vorbit cu Măriuța? întrebă ea încet. - Cui aș fi putut cere un sfat dacă nu ei? - Ai dreptate, a trecut prin atâtea. Dar ea e o femeie tare. Eu? În orele astea... poate tu nu crezi... am vrut să te acuz, să te
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
cărui părinți au fost deportați la Novosibirsk și, din ce mi-a povestit, au participat la construirea unei gigantic complex hidroenergetic la Vladivostok, nu i-a cunoscut decât foarte târziu, după douăzeci de ani, iar el crescuse cu bunicuța lui, Măriuța, în zona Reni, unde a învățat că noi românii, de-aici și de peste Prut, suntem frații lor. - Dacă știa regulamentele militare, tovarăși dragi! (a privit asistența cu aerul unui superior trimis fără voia lui) cum să calific purtarea sergentului major
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CHEMARE LA JOACĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului CHEMARE LA JOACĂ Dealul, câmpul și livada Le-a albit, de ieri, zăpada. Tot de ieri, și Măriuța Îmi arată săniuța; Însă azi, în dimineață, Mi-a zâmbit: - Hai, nătăfleață, Să zburăm până în vale Pe omătul încă moale! Și-apoi, omul de zăpadă, În peisajul de baladă, Să îl ridicăm degrabă, Ca poznașa Iarna-Babă, Care-i cam într-
CHEMARE LA JOACĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378559_a_379888]
-
dar nici nu poate povesti nimănui ce a văzut. - Mâine am să merg eu să am grijă de miner, mamă. Vreau să văd cu ochii mei și să aflu de pot mai multe. Vindecătoarea nu încercă să o convingă pe Măriuța să nu se amestece în astfel de treburi. Îi era milă de miner și avea încredere în frumoasa și isteața ei fată că nu va face nimic care să primejduiască viața cuiva. Așadar, nici nu se lumină bine de zi
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
nu se amestece în astfel de treburi. Îi era milă de miner și avea încredere în frumoasa și isteața ei fată că nu va face nimic care să primejduiască viața cuiva. Așadar, nici nu se lumină bine de zi că Măriuța deja era la casa minerului. Săndruțu tocmai dădea să plece. Văzând cât de frumos era acesta, Măriuța se îndrăgosti pe loc, dar nu așa, cu o dragoste care poate trece cu timpul, ci cu o dragoste fierbinte, care poate muta
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
și isteața ei fată că nu va face nimic care să primejduiască viața cuiva. Așadar, nici nu se lumină bine de zi că Măriuța deja era la casa minerului. Săndruțu tocmai dădea să plece. Văzând cât de frumos era acesta, Măriuța se îndrăgosti pe loc, dar nu așa, cu o dragoste care poate trece cu timpul, ci cu o dragoste fierbinte, care poate muta munții din loc, poate seca lacurile și poate deschide porțile cerului. Ei, dar flăcăul nu avea ochi
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
poate seca lacurile și poate deschide porțile cerului. Ei, dar flăcăul nu avea ochi pentru ea. Plecă la treburile lui ca și cum fata nu ar fi fost nimic mai mult decât o mătură uitată după ușă. Mare lucru și acesta, pentru că Măriuța era o mândrețe de fată, cu cosițe arămii groase cât pumnul și ochi verzi, pătrunzători, care îți puteau fura sufletul pe loc dacă erai un flăcău ca oricare altul. Săndruțu însă nu era un flăcău ca oricare altul, dar cine
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
un flăcău ca oricare altul. Săndruțu însă nu era un flăcău ca oricare altul, dar cine să știe că Vâlva Băii pusese stăpânire pe inima lui și avusese grijă să nu aibă ochi pentru nici o altă fată? Ei, dar nici Măriuța nu era chiar orice fată! Făcu ce făcu, prinse o șopârlă neagră, îi smulse limba, o unse cu alifii și o frecă cu ierburi, după care o puse în locul celei pe care o pierduse bătrânul miner. Și, ce să vezi
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
ai smulge o buruiană dintr-o grădină cu flori. Ca să vezi cât îl iubesc, te las în viață, dar să nu-mi mai ieși în cale! Săndruțu e al meu și al meu va fi cât am să voiesc eu! Măriuța ascultă cu sufletul la gură povestea minerului și hotărî să facă ce-a face numai să îi vină de hac celei care îl ținea pe Săndruțu înrobit fără voia lui. - De unde știi că e fără voia lui? Întrebase vindecătoarea, mama
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
nu are inimă nu poate iubi și dacă nu poate iubi, ce este Săndruțu Oiții pentru ea altceva decât o jucărie? - Și cum ai să o convingi tu o vâlvă să își lase jucăria din mână? Cum, nu prea știa Măriuța. Tot ce știa era că își dorea să îl vadă pe Săndruțu ca pe orice flăcău, liber să își aleagă fata care îi plăcea și de avea să fie chiar ea aceea, Măriuța avea să fie cea mai fericită fată
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
jucăria din mână? Cum, nu prea știa Măriuța. Tot ce știa era că își dorea să îl vadă pe Săndruțu ca pe orice flăcău, liber să își aleagă fata care îi plăcea și de avea să fie chiar ea aceea, Măriuța avea să fie cea mai fericită fată de pe pământ. Neștiind că pentru el își făceau griji minerul și Măriuța, Săndruțu continua să se întâlnească cu Vâlva Băii, orb și surd la toate . Într-o seară, cum se întorcea el prin
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
Săndruțu ca pe orice flăcău, liber să își aleagă fata care îi plăcea și de avea să fie chiar ea aceea, Măriuța avea să fie cea mai fericită fată de pe pământ. Neștiind că pentru el își făceau griji minerul și Măriuța, Săndruțu continua să se întâlnească cu Vâlva Băii, orb și surd la toate . Într-o seară, cum se întorcea el prin pădure cu punga plină de aur, se întâlni cu doi flăcăi cunoscuți, dintr-un dat vecin. Bucuroși de întâlnire
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
o fată cu părul de aur, ochi de diamante, atingere de zână și punga plină. Bătrânul tată înțelese imediat cum stătea treaba și, pentru că nu putea vedea și deci nu putea descoperi de unul singur baia părăsită, o chemă pe Măriuța în ajutor. Auzind că Săndruțu a dispărut, fata nu stătu mult pe gânduri. Își adună câteva lucruri și porni împreună cu bătrânul miner la drum. Cale de trei ceasuri bune scotociră pădurea până ce reușiră să descopere intrarea în baia părăsită. Măriuța
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
Măriuța în ajutor. Auzind că Săndruțu a dispărut, fata nu stătu mult pe gânduri. Își adună câteva lucruri și porni împreună cu bătrânul miner la drum. Cale de trei ceasuri bune scotociră pădurea până ce reușiră să descopere intrarea în baia părăsită. Măriuța scoase un felinar și intră fără frică în galeria îngustă, purtându-l pe bătrân de mână ca pe un copil neajutorat, căci acesta refuzase să rămână să aștepte la intrare. Un râs ascuțit îi întâmpină de îndată ce pășiră în sala cu
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
pe bătrân de mână ca pe un copil neajutorat, căci acesta refuzase să rămână să aștepte la intrare. Un râs ascuțit îi întâmpină de îndată ce pășiră în sala cu tavanul înalt și o lumină orbitoare coborî brusc peste ei. Vezi dar, Măriuța nu era de ieri de azi, își legase peste ochi o basma, așa încât lumina nu o deranja câtuși de puțin, ce să-i facă rău? O privi drept în ochi pe Vâlva Băii. Frumoasă mai era blestemata! Dacă și o
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
îmi spui cum să ajung la el, ai să putrezești legată afară, în fața băii, să te vadă toată lumea din împrejurimi. Vâlva Băii prinse a se tângui și a se ruga, timp în care încerca să își desfacă legăturile din jurul încheieturilor. Măriuța , însă, nu o slăbea din priviri. O apucă de păr și prinse a o trage spre ieșire. În acest timp, bătrânul miner prinse a cerceta baia pipăind pereții și podeaua și strigându-și feciorul. Nu trecu mult și auzi un
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
aici, abia reuși să audă minerul, scoate-mă tată! Cum nici un miner nu intră într-o mină fără târnăcop, bătrânul miner îl scoase pe al său și prinse a lovi peretele urmând vocea care se auzea înfundat. În acest timp, Măriuța reușise să o scoată pe Vâlva Băii afară din galerie, direct în bătaia razelor soarelui puternic. Imediat ce lumina și căldura îi atinseră trupul, vâlva prinse a-și schimba înfățișarea. Părul începu să-i cadă fir cu fir, iar trupul i
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
copac rămas fără rădăcini. Când în locul ei nu se mai văzu decât o mică grămăjoară de aur, pereții băii prinseră a se prăbuși cu zgomot și pulbere ridicată până la cer. Când totul se liniști și praful se așeză peste dărâmături, Măriuța îi zări pe miner și pe fiul său teferi și nevătămați, privind-o din locul în care, nu demult se ridicase baia părăsită. Fata îi zâmbi fericită flăcăului, iar acesta își dărui ei de bunăvoie sufletul, descoperind că niște cosițe
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile care au îmbodobit
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
tușici. De la frați... o pălărie Și-o gentuță aurie. Se dă huța pe-o crenguță Draga noastră, Mămăruță. Îi stă bine și-i făloasă, Se zbenguie bucuroasă. Țopâind avânt își ia Zboară drept pe mâna mea... -Buburuză- Mămăruță Fată dragă, Măriuță „Încotro tu vei zbura Acolo m-oi mărita”. Bluzița-i flutură-n vânt Se pierdu-n zări, ca un cânt... Pricepui eu, că departe Soarta, pașii o să-mi poarte. Referință Bibliografică: Mămăruța / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MĂMĂRUȚA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375808_a_377137]
-
2) Joacă, joacă, tânără fetiță! Ești frumoasă ca o garofiță. La, la, la, la// Joacă, joacă, tinere băiete! Jocul nostru o să te-învețe. La, la, la, la Cântec de huța-huța Huța, huța, huța, cu căruța! Huța, huța, pîn’ la lelea Măriuța!// Huța, huța, huța, cu căruța Pân la lelea Măriuța!// Huța, huța, ța, ța Huța, huța, ța, ța// Să-mi dai fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
garofiță. La, la, la, la// Joacă, joacă, tinere băiete! Jocul nostru o să te-învețe. La, la, la, la Cântec de huța-huța Huța, huța, huța, cu căruța! Huța, huța, pîn’ la lelea Măriuța!// Huța, huța, huța, cu căruța Pân la lelea Măriuța!// Huța, huța, ța, ța Huța, huța, ța, ța// Să-mi dai fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie și gherghef, fotă țesută la
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
fondat întreprinderea și care folosesc munca clăcașilor. Neputând rezista concurenței străine și a meșteșugarilor din interiorul țării, ele au eșuat. Manufacturile înființate la începutul secolului al XIX-lea, până la intrarea în vigoare a Regulamentului Organic, ca, de pildă, sticlăria logofetesei Măriuța Ghica de la Comănești, care funcționa în 1820 cu 31 de lucrători unguri și nemți, zalhanalele ce produceau său, cerviș etc. capătă tot mai mult un caracter mixt și chiar capitalist. În noile împrejurări, create prin aplicarea convenției de la Adrianopol și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Liviu (25.IV.1953, Vlădeni, j. Iași), poet și eseist. Este fiul lui Dimitrie Antonesei, economist, și al Anei Antonesei (n. Măriuță), asistentă medicală. A absolvit Liceul Național din Iași (1972) și Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universității „Al. I. Cuza” din același oraș (1976). Lucrează ca psiholog terapeut la Centrul Logopedic Interșcolar din Iași, profesor de logică la Liceul Pedagogic din Iași
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]