18,730 matches
-
este necontenit împreună cu el, iar cel prigonit nu poate scăpa de ea; poartă în el pretutindeni dușmanul”. (Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 25.4.-25.5., în PSB, vol. 4, p. 51) „Așadar, dacă mucenicia înseamnă a da mărturie înaintea lui Dumnezeu, atunci orice suflet care viețuiește curat și are cunoașterea lui Dumnezeu, orice suflet care ascultă de porunci este mucenic și în viață și în cuvânt”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IV, 15.3., în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și diavolul, știind că păcatele sunt iertate de către martiri, nu vrea să ridice împotriva noastră persecuții publice din partea păgânilor, căci el știe că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare în ceruri (Mt. 5, 2). Vrăjmașul nu face aceasta, fie pentru că el invidiază mărirea noastră, fie pentru că Cel care pe toate le prevede și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
comorile lui: Căci Domnul nu se uită la față, ci la inimă (1 Reg. 16, 7). Totuși nu mă îndoiesc că în această vreme, aceia pe care Domnul singur îi cunoaște și care stau înaintea Lui sunt deja martiri, prin mărturia conștiinței lor, fiind gata, dacă li se cere, să-și verse sângele lor pentru numele Domnului Iisus Hristos. Și nu mă îndoiesc că sunt și azi unii care-și iau crucea și-L urmează (Mt. 16, 24)”. (Origen, Omilii la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în PSB, vol. 6, p. 155) „Să ne luptăm (...) spre a lua asupra noastră cu desăvârșire nu numai martiriul în fața lumii, ci și pe acela din taină, ca să spunem și noi cu glas mare, ca Apostolul: Lauda noastră aceasta este: mărturia conștiinței noastră că am umblat, în lume, în sfințenie și în curăție dumnezeiască (II Cor., 1, 12)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXI, în PSB, vol. 8, p. 368) „Să-L urmăm pe Iisus Hristos și să purtăm crucea Lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care Peltz încearcă, mai degrabă, o tîrzie spălare de "păcate". Depoziția unui om trecut, la începutul anilor '50, prin grele încercări, cînd Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Barbu Lăzăreanu au scris, fără a fi luați în seamă, cum l-au cunoscut. Mărturiile lor nu l-au scutit de anii de Canal, asupra cărora a păstrat discreție. Mărturia lui, în schimb, le întoarce, cu toate concesiile lăsate să-i scape, o mulțumire peste marginea deceniului șase, în 1964, cînd despre modernism se putea
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
începutul anilor '50, prin grele încercări, cînd Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Barbu Lăzăreanu au scris, fără a fi luați în seamă, cum l-au cunoscut. Mărturiile lor nu l-au scutit de anii de Canal, asupra cărora a păstrat discreție. Mărturia lui, în schimb, le întoarce, cu toate concesiile lăsate să-i scape, o mulțumire peste marginea deceniului șase, în 1964, cînd despre modernism se putea, din nou, vorbi. "Firesc, și simplu, și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
lucru s-a văzut și cu ocazia Târgului de Carte Bookfest, la care dezideratul suprem al unor editori a fost acela de a-și contra "adversarii", împăunându-se apoi cu propria singularitate. Toți cei care au vizitat Târgul pot depune mărturie că organizarea a fost foarte bună. După mulți, prea mulți ani, în fine un târg de carte din România a arătat și a respirat occidental. E drept că organizatorul, președintele AER, Gabriel Liiceanu, a știut să-și tragă partea leului
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
conținea printre altele: - În emisiunea Dlui Arachelian, din 12/II/2001, de la Radio România-Actualități, ce avea ca subiect pe Ion Caraion, s-a insistat, subliniindu-se "cazul lui Vladimir Streinu", care obligat, în condițiile de detenție, (cunoscute de Dvs. din mărturiile celor prezentați în volumul Anatomia mistificării) să semneze un angajament, a "refuzat categoric orice fel de colaborare cu Securitatea". În urma acelei emisiuni, am solicitat la CNSAS dosarul personal al lui Vladimir Streinu (Nicolae Iordache), în calitatea mea de unică fiică
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
cum s-a întâmplat, nu demult, cu setul de epistole, de o valoare excepțională, din corespondența lui Eminescu și a Veronicăi Micle); dar farmecul său nu se reduce decât în primă instanță la victoriile arhivistice. "Mai presus de documente și mărturii", vorba bătrânului Heliade, apare bucuria creației, a discursului istoriografic apt să explice inexplicabilul, să raționalizeze hazardul și să găsească un sens convulsiilor din istoria propriu-zisă. Fără poză doctorală și ostentație bibliografică, volumul lui Mircea Anghelescu (în care apar și comentarii
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
ce altceva aș putea spune despre noi care am dat buzna peste acest altar de sensibilitate patriotică, peste visul și frământările unui om care, din cele șase decenii de viață bătute pe muchie, patru le-a petrecut pentru a descoperi mărturii de romanitate. Dar Petre Diaconu n-a căutat oricum și orice. A scormonit patru decenii cu migală, a petrecut mii de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne ocupăm mai puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum, istoria ei devine neclară ca însuși acele vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
delăsare. Ani care încep să-și arate colții. Pe alocuri, tencuiala de pe pereții fortului a căzut, lăsând să se ivească cărămizile ce poartă zgârieturi care seamănă cu litere. Realizate cu ajutorul unor stilouri improvizate din sâmburi de fructe, aceste zgârieturi sunt mărturia că pe la Jilava au trecut cândva oameni. Și nu au fost puțini. Conform unor statistici neoficiale, dar credibile, începând din 1948, prin întunericul ca de smoală al Jilavei au trecut circa un milion de persoane. Multe dintre ele nu aveau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
mai neplăcută în toată această poveste”, continuă Spencer, „este lipsa oricărei legitimități medicale a disfuncției sexuale feminine prin dorință hipoactivă. (...) Industria trebuie să transforme această disfuncție bănuită, în boală gravă. Iar pentru aceasta e important să existe o acoperire mediatică, mărturii ale celebrităților, dar mai ales sacrosancți experți medicali care legitimează totul. «Experții» estimează că 40% dintre femei «suferă» de această «boală». Iată un exemplu de simplificare numai bună pentru a fi citată peste tot!”, conchide medicul din Glasgow. Impresia de
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
vâstă, educație, domeniu de activitate etc. Un curator de la un muzeu de prestigiu a relatat că, atunci când a dărâmat din greșeală un valoros vas Ming, a avut senzația că a trecut o veșnicie până la impactul acestuia cu podeaua. O altă mărturie importantă a venit din partea unui motociclist implicat într-un accident. Acesta menționa că, în timp ce casca sa se izbea de asfalt în urma impactului, a avut suficient timp să observe că sunetul rezultat formează un ritm interesant, chiar o melodie. Cum se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească. Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
mergând până la suferință și sacrificiu, asemenea Sfântului Augustin. Volumul este prefațat de către Domnul Simion Cristea - scriitor și doctor în Filosofia Limbajului, care, într-o lapidară exprimare a domniei sale, de la bun început ne explică faptul esențial că această carte „ne prezintă mărturii vii și acte deosebite, cu valoare de document memorial, ce transmit emoții cu valoare empatică...”, ...„luând în considerare viitorul la care se gândea, spre care se îndrepta și pe care-l construia” cu atâta migală Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
la care ne referim, altfel nu am face-o, cu toate că au numai valoare de semn, similar celui din picturile rupestre sau dinăuntrul piramidelor ce-l însoțeau în eternitate pe eroul reprezentărilor. De aceea, calea urmată în această carte ne prezintă mărturii vii și acte vivențiale cu valoare de document memorial ce transmit emoții cu valoare empatică. Luând în considerare viitorul la care se gândea, spre care se îndrepta și pe care-l construia, locul ce ni-l amintește pe Arhiepiscopul și
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
universul românesc (...), monade de vieață și cultură românească. Referindu-se la evenimentele de natură excepțională sau tragică trăite de individ sau de grup, Tzvetan Todorov sublinia faptul că „devine o datorie: aceea de a-și aminti, aceea de a depune mărturie. /..../ Viața a pierdut înaintea morții, dar memoria câștigă în lupta sa împotriva neantului” (Todorov 1999:16). Fără îndoială că astăzi - încercând să distingem sensurile, nici acum prea limpezi, precum și numeroasele semne de întrebare ce încă mai plutesc pe deasupra evenimentelor veacului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
seducătoare când ucidea oameni la scară industrială sau când procesele-spectacol dezvăluiau fațeta teatral-macabră a comunismului sovietic. Păcatul fatal al fascismului fusese legat de obiectivele sale specifice. Țelurile comunismului, însă, erau impecabil de universale și transcendente.” (Judt 2008: 204). Dar, surprinzător, mărturiile precum și acuzele la adresa comunismului nu mai păstrau demult aspectul de noutate absolută. Potrivit unui studiu întocmit de Pierre Rigoulot intitulat Imaginea lagărelor sovietice în Franța: un revelator al totalitarismului, se putea vorbi deja despre o elocventă istorie încă din anul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
într-un domeniu la care nici măcar nu visasem, principala calitate pe care mi-am însușit-o stând alături de omul de stat Ion Iliescu este, cred, capacitatea de a face distincție între interesul public și cel personal ale omului politic. Dau mărturie despre dramele Președintelui Ion Iliescu, care, timp de 20 de ani, a văzut perindându-se prin diferite funcții publice figuri nu întotdeauna demne, uneori chiar dominate de servilism exacerbat, pentru care interesul privat și goana după putere erau sinonime cu
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în portofel și ai plecat. Trebuie să îmi spui despre construcțiile tale vizionare arse de rebeli până în temeliile ființei. Toți am trecut pe acolo cu stânci, cu pietre, cu arbalete, pe unde toți se feresc să o spună cresc masacre. Mărturia e o femeie grasă, dormind dintr-o infinită candoare, pe un morman de coceni descojiți un chibrit face totul - o picătură de otravă. Să intri violent cu avionul în zid, la prânz să lași cheia sub preș, pentru fetița ce
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
și în alt rînd "dușmanul neîmpăcat al tuturor pălăvrăgelilor", și cert este că narațiunile lui i-au scos din ring pe mulți palavragii, silindu-i pînă la urmă să se recunoască învinși. Că vînătoarea este congeneră cu literatura ne stă mărturie și Tartarin din Tarascon. în mijlocul cabinetului său de lucru, ai cărui pereți sînt căptușiți de sus pînă jos cu arme din toate țările lumii (carabine, revolvere, săbii, cuțite, pumnale, săgeți, ghioage, boxuri), pe o mescioară rotundă se află lecturile favorite
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
conștiinței identitare se cristalizează pentru Eugen Ionescu o dată cu prima mare schimbare de decor din piesa personală: mutarea de la Paris la București. Se simte exilat va spune mai tîrziu ("la-bas, je me suis senti en exil", apud Matei Călinescu). Dacă citim mărturiile oamenilor trecuți prin această experiență fiecare are o definiție proprie a exilului pe baza unui minus mai puternic decît altele, care e elementul personal de maximă înstrăinare. Pentru unii limba necunoscută, pentru alții absența familiei, singurătatea, pentru destui separarea de
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]