445 matches
-
pur și simplu reputația sa, ai trudi zadarnic căutând texte, pagini, lucrări sau mărturii utile pentru a trece dincolo de clișeele reținute de tradiție contra cirenaicilor. Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în nici un caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
În revistă erau publicate articole de filosofie, literatură, lingvistică, artă, etnologie, morfologia culturii, teologie, drept, economie și științe exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exacte. În fine, trebuie menționate și publicațiile care nu pot fi Încadrate În nici una dintre categoriile de mai sus. Este cazul Hronicului măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, redactor-șef Camil Ring, avînd un prim număr În ianuarie 1953. „Hronicul măscăriciului tăvălug nu apare ca să spună lucruri serioase În glumă. CÎnd scriem «lucruri serioase» facem deja prima glumă. Căci, din nefericire, prea puține din cîte se petrec În exilul nostru românesc merită acest calificativ”. O altă publicație care merită să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și T. Stoicoiu. Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, Fundația Regală Universitară Carol I, Paris, 1957-1958, tome V-VI. Bulletin du Centre Roumain de Recherches, Romanian Research Center, Paris, 1951, I, nr. 1, mai 1951. Hronicul Măscăriciului tăvălug. Publicație românească de satiră, I, nr. 1, 1 ianuarie 1953, Paris, p. 2. Bulletin d’Informations pour les Roumains en exile, VII, nr. 170, 1 ianuarie 1954, p. 2. Ibidem, p. 11. Ibidem, nr. 185, 15 septembrie 1954, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu o parte din treburile redacției, așa cum fusese altădată la „Timpul”. Printre colaboratori se întâlnesc H. G. Lecca și Cincinat Pavelescu, aflați la începutul carierei literare. Primul articol al lui Caragiale apare la 7 noiembrie 1895. Este vorba de Grămătici și măscărici, în care autorul discută cu luciditate, ironie și subînțeleasă amărăciune condiția socială a gazetarului mercenar, aflat în slujba unor patroni politici. Articolul a provocat un răspuns al lui Anton Bacalbașa, prim-redactor atunci la oficiosul conservator „Epoca”. Dramaturgul își începuse
GAZETA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287204_a_288533]
-
lui Vasile Lupu la Paris, Domnița Maria Voichița, fata lui Radu cel Frumos). Mircea Damian îi intervievează pe Ion Minulescu și pe Perpessicius. Cronica literară este susținută de Pompiliu Constantinescu, care recenzează Necazurile părintelui Ghedeon de Damian Stănoiu și Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al.O. Teodoreanu, semnând și două articole despre Ion Creangă. George Mihail Zamfirescu face cronică dramatică la spectacolele de la Naționalul bucureștean, de la Teatrul Mic și Teatrul „Regina Maria”, oprindu-se asupra montării de la Național cu piesa lui Alexandru Kirițescu
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe un alt tărâm, iubirea lor nu are sorți de împlinire. Un accent de tristețe, într-o jubilantă lume de candori. SCRIERI
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
Mendes Pințo, Peregrinare, București, 1974; Érico Veríssimo, Incident la Antares, București, 1975, Domnul ambasador, București, 1981, Anna Terra, București, 1993, Un anume căpitan Rodrigo, București, 1993, Teiniaguá. Frumoasă Luiza, București, 1994, Războiul, București, 1994, Roza vanturilor, București, 2000; Alexandre Herculano, Măscăriciul, București, 1976; Almeida Garrett, Călătorie prin țara mea, București, 1979; Lucian Blaga, A milagrosa semente - Mirabila sămânță, ed. bilingva, București, 1981, Nas Cortes da Saudade, Coimbra, 1999; Dinis Machado, Ce spune Molero, București, 1981; G. Bacovia, Plumb - Chumbo, ed. bilingva
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
Mircea Sarca. În versurile de început, adunate în volumul Întreținerea focului (1968), S. se dovedește un poet care își caută încă personalitatea, pendulând între elegiac și sarcasm, folosindu-se de „măștile” unor personaje celebre: Ulise, Icar. În schimb, Îngerul și măscăriciul (1970) marchează pregnant ipostazele sale poetice, prezente și în cărțile ulterioare. Pe de o parte, o structură vitală, exuberantă chiar: „Am vinul în nerv, pot dansa pentru voi” (Moștenitor), iar pe de alta - un ins chinuit de o dihotomie existențială
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
de o parte, o structură vitală, exuberantă chiar: „Am vinul în nerv, pot dansa pentru voi” (Moștenitor), iar pe de alta - un ins chinuit de o dihotomie existențială din care simte că nu are scăpare: „Jumătate din mine era un măscărici /care urla la lună dintr-o trompetă de-argint, / jumătatea cealaltă avea chipul ascetic / al unui înger sau al unui gânditor medieval” (Îngerul și măscăriciul). În prima secvență a volumului, intitulată Salt în adolescență, se resimte nostalgia anilor primei tinereți
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
o dihotomie existențială din care simte că nu are scăpare: „Jumătate din mine era un măscărici /care urla la lună dintr-o trompetă de-argint, / jumătatea cealaltă avea chipul ascetic / al unui înger sau al unui gânditor medieval” (Îngerul și măscăriciul). În prima secvență a volumului, intitulată Salt în adolescență, se resimte nostalgia anilor primei tinereți, când „goana după cel mai mare vis” nu era o iluzie, o utopie, așa cum se va dovedi cu trecerea timpului. Dacă aici sentimentul predominant este
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
pierd / măsura, echilibrul, orgoliul meu tăcut, / cuvintele pe care ți le spun se-ntorc / și nu mai au putere. / Ce-ar mai fi de adăugat, inconștientă doamnă moarte?” (Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
precum Emil Botta, iubitor de mișcare scenică și curtenitor precum Radu Stanca, irezistibil parodic precum Emil Brumaru, [...] a fost el însuși în măsura în care și-a căutat cu înfrigurare o identitate care era însăși căutarea”. SCRIERI: Întreținerea focului, București, 1968; Îngerul și măscăriciul, Iași, 1970; Arena cu paiațe, București, 1972; Pasărea medievală, Iași, 1973; Despre apusul soarelui, îngr. Sergiu Adam, postfață George Bălăiță, Iași, 1977. Repere bibliografice: M.N. Rusu, Întreținerea poeziei, LCF, 1968, 13; Al. Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Despre apusul soarelui, îngr. Sergiu Adam, postfață George Bălăiță, Iași, 1977. Repere bibliografice: M.N. Rusu, Întreținerea poeziei, LCF, 1968, 13; Al. Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR, 1968, 17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Bălăiță, Iași, 1977. Repere bibliografice: M.N. Rusu, Întreținerea poeziei, LCF, 1968, 13; Al. Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR, 1968, 17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
poeziei, LCF, 1968, 13; Al. Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR, 1968, 17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
au întreprins o analiză mai atentă, observând legăturile dintre această poezie „voit neîndemânatică și puerilă, evitând orice dexterități tehnice și literare” și viziunea unui „uriaș teatru de păpuși al lui Dumnezeu”, în care I. „a primit dintru început să fie măscăriciul lui Dumnezeu, un saltimbanc metafizic”, a cărui dramă „nu este estetică, ci ontologică”. Un univers strâns „într-o cutie de păpușă”. Se pare că, totuși, caligrafiile delicate ale poemelor din 1931 nu au fost apreciate nici de spiritele evoluate ale
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
a fost totdeauna un autor tragic. Dar prin burlesc, el se ferea de anumite lacrimi, se apropia pieziș de întrebările esențiale, umplea vidul existenței cu scaunele deriziunii, dădea ocol morții, pitindu-se, să n-o vadă, și se costuma în măscărici spre a nu fi recunoscut de destin. Iată însă că de la Rinocerii încoace măștile încep să cadă: Eugen Ionescu își transformă acum obsesiile în personagii. MONICA LOVINESCU SCRIERI: Elegii pentru ființe mici, Craiova, 1931; ed. București, 1932; ed. introd. Nicolae
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
țara Românească, predoslavia aparține mitropolitului Theofil (care o destinează în exclusivitate Bisericii - în ciuda prezențelor laice, minore, e adevărat, despre care vorbeam - și le atrage atenția clericilor să vegheze pentru ca această carte „întru mână de mirean să nu se dea, nici la măscărici să nu fie tocmélele sfinților apostoli, și a sfinților Părinți batjocorite...”) și reproduce - era de părere P. P. Panaitescu -, cu câteva adăugiri și omisiuni, prefața publicată de Petru Movilă în Nomocanonul tipărit la Kiev în 1629. Sunt deosebit de severi termenii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul Damian), în timp ce Scarlat Struțeanu face cronică literară la Cezar Petrescu, Omul care și-a găsit umbra și la Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc. N. N. Crețu publică un studiu despre romanul Anna Karenina de L. N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău, 1999; Cioburi de cristal, Chișinău, 2000; Desprindere inutilă, Timișoara, 2000; Songuri de buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău, 2001; Măscărici și Măzgălici, Chișinău, 2001; Priviri în oglindă, Chișinău, 2001; Și atât, Chișinău, 2001; Liniște nu va mai fi, Chișinău, 2002; Pițigoiul în ciubote, Chișinău, 2002; Cucul cu cucui, Chișinău, 2003; Eu + tu... sau Încă o dată despre dragoste, Chișinău, 2003; Tatuaje
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
amabil, respectuos. 4. Însemnează expresiile pe care le folosești: Mulțumesc! Îmi cer scuze! Pot să vă întrerup? Vă rog! Îmi permiteți? Regret greșeala! TESTUL NR. 20 1. Citește textul: Nu știu cin’ ți-a zis și nici Cin’ te puse măscărici. Cred că singur ți-ai găsit Felul ăsta zăpăcit De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca un prost... Ce-ți mai trebuiește ție? Poate-atâta
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca un prost... Ce-ți mai trebuiește ție? Poate-atâta: o scufie Cu pompoane de arnici Ca la orice măscărici. Eu ți-am spus. Și nu-s mai mare Decât tine. Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
am spus. Și nu-s mai mare Decât tine. Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]