933 matches
-
Goncourt-ul? FILOZOFUL. Sunt tot mai ostenit. Mi-am întemeiat o parte din viață pe convingerea că pot deveni nemuritor. Eram tânăr; îmi priveam pielea netedă, părul îmi era des și lucios, dinții intacți, chiar așteptam să-mi mai crească unii, măselele de minte. Pasul sprinten, vedeam departe. Meditam adânc, încredințat că sunt o formă hiperconștientă de străbatere a Spațiului. A Timpului. Propriul meu Tată, Fiu și Duh. Cum puteam, așadar, să mor? Oamenii sfârșeau pentru că, educați în spiritul unei existențe efemere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
e alta. — Ce problemă?! - făcu hangiul. — Fetei îi lipsesc doi dinți - răspunse pan Bijinski. în calitate de tată trebuie să te îngrijești să aibă de toate. Din 1317, de când e atestată familia Potoțki, toți membrii ei au avut dantura completă. De altfel, măseaua de minte e pe stema familiei. — Și eu ce pot să fac?! - zise uimit hangiul. — Vei plăti despăgubiri: fata va fi dusă la Cracovia și i se vor pune doi dinți de aur. în plus, a treia măsea din dreapta sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
De altfel, măseaua de minte e pe stema familiei. — Și eu ce pot să fac?! - zise uimit hangiul. — Vei plăti despăgubiri: fata va fi dusă la Cracovia și i se vor pune doi dinți de aur. în plus, a treia măsea din dreapta sus e găurită. Va fi umplută, tot pe cheltuiala ta. Se pleacă la Cracovia poimâine, cu rădvanul. Mâine la prânz trec să iau banii. Vă salut. Și ieși. Episodul 111 METODIU DIXIT După ce pan Bijinski ieși din han, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într-un vagon de vite pe linia Senta-Subotica; tîrguitul unor gîște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović; scosul unei măsele În plin cîmp, lîngă o fîntînă cu cumpănă ; un miting de la care a venit plouat pînă la piele; sfîrtecarea lui Steva Bogdanov, geometru, care la o margine de pădure a călcat pe o mină activă și, doar cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de știut că „terminologia ei (a morii - n.a.) esențială este de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
natur microbiană. Acesta, deși nu făcuse școală, a învățat când a făcut stagiul militar și a fost de mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca. Stomatologul satului era Catrina Boca, care estrăgea măselele făr anestezie; dezinfecția se făcea cu rachiu - arămeală (60-70%)... Exista credința că anumite boli se vindecau prin descântece de către babele doftoroaie, care bolboroseau cuvinte neînțelese, stingeau câțiva cărbuni, se spuneau și rugăciuni Î. Alți bolnavi erau duși la biserică ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau chemați, când era nevoie, niște „doctori” care știau să ia sânge, să-ți dea apă caldă, să ardă o mână cu fierul roșu și să folosească niște otrăvuri ca să combată bolile. De regulă, acești „doctori”erau bărbieri, itineranți, scoteau măsele, puneau comprese și alte remedii care puteau să te trimită mai repede pe lumea cealaltă. Dacă se întâmpla să mori, și se întâmpla destul de des, se zicea formula salvatoare: „Așa a vrut Dumnezeu” sau „N-a avut zile”. În aceste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Daniel. E cu Dumnezeu. Și cu noi, cu toate că nu o putem vedea. Aceeași teorie mi-o expusese la colegiu părintele Vicente, un iezuit veteran care era mînă spartă În a explica toate misterele din univers - de la gramofon la durerile de măsele - citînd din Evanghelia după Matei, Însă În gura tatei suna ca și cum nici pietrele nu credeau așa ceva. — Dar Dumnezeu de ce o vrea? Nu știu. Dacă Într-o zi o să-l vedem, o să-l Întrebăm. Cu timpul, am lepădat ideea cu scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o ducă la spital, mă auziți, de trei ori. Și porcălăul avea tupeul să spună În stînga și-n dreapta că ea era de vină, că era o bețivancă și că se prăbușea pe jos prin casă de-atîta tras la măsea. Să nu-mi zică el mie. Mereu se certa cu toți vecinii. Pe soțul meu, să-i fie țărîna ușoară, l-a pîrÎt odată că l-a furat În prăvălie, fiindcă, după el, toți murcienii erau niște haimanale și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bun, plin de împliniri, că urmează să facă Regele Lear. Insomniac, lipsa de somn marcându-l, îmbătrânindu-l mai tare, pungile-i atârnau sub ochi, ridurile se adânceau, sprâncenele albe, părul rărit și, evident, vopsit, dinții stricați, îi lipseau deja măsele. Iubitor de bani. Doar că strălucea pe scândura teatrului, ea îl aducea la tinerețea de începuturi. Fermecând lumea. Subjugând femeile. Regulând studentele... * — Am rămas în casă cu regizorul ăla tânăr, cu Alexandru, și i-am plătit-o cu vârf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cunoștință cu Amory. DOAMNA CONNAGE: Bineînțeles, asta și vreau. Dar socot că te porți copilărește când pleci dintr-o casă perfectă ca să locuiești cu alți doi băieți Într-un apartament imposibil. Sper că n-o faceți ca să puteți trage la măsea cât vă țin baierele. (Face o pauză.) Va fi nițel cam neglijat În seara asta. E săptămâna lui Rosalind, Înțelegi. Când o fată iese În lume, are nevoie de toată atenția. ROSALIND (de afară): Atunci hai și dovedește-o Încheindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la ea, săracu! - Da. - Bine, da nu sta mult, că tre să iau apă, scade whisky-ul! - Nu stau. Mariana s-a ținut de cuvânt: n-a stat. Și-a făcut cruce cu limba-n gură, și-a supt din măsea o bucățică de pui, ultimul gust pe care îl simte, la urma urmei putea să și moară de gripă aviară, mai bine acum, și și-a băgat ciobul adânc în venă, Doamne ajută! * Este 25 octombrie 2005. Afară e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
se întoarce, îi spun să vină urgent acasă. Mariana învârtea tandru firul de telefon între degetele de la picioare ale lui Mișu. - Da, doamna Popa, mă știți că-s băiat de cuvânt, ce Dumnezeu! Da ce, s-a-ntâmplat ceva? Vă doare măseaua? Bun, deci îi spun că vă doare măseaua sau că vă simțiți singură? Amândouă? Bine. A, deci să-i zic numai să vă aducă algocalmin. Ok. Mariana devenise nervoasă. Se apropie de piciorul lui Mișu, cu gândul să-l muște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Mariana învârtea tandru firul de telefon între degetele de la picioare ale lui Mișu. - Da, doamna Popa, mă știți că-s băiat de cuvânt, ce Dumnezeu! Da ce, s-a-ntâmplat ceva? Vă doare măseaua? Bun, deci îi spun că vă doare măseaua sau că vă simțiți singură? Amândouă? Bine. A, deci să-i zic numai să vă aducă algocalmin. Ok. Mariana devenise nervoasă. Se apropie de piciorul lui Mișu, cu gândul să-l muște. Ce picioare frumoase avea Mișu. Și fără păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să caute secția de poliție. Mariana se simțea de mult urmărită, prea se uitau elevii ăia la ea, mereu se gândea să-și noteze numărul secției, în caz c-o violează vreunul. - A sunat doamna Popa. Zicea că o doare măseaua, să-i duci niște algocalmin. Eu zic să-i duci și un buchet de flori, că părea cam amărâtă. - Mâine, mormăi Popa. * Contesa se trezi într-o cacofonie de lumină. Heruvimul ei, agitat, se plimba prin fața ferestrei cu arcadă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Asta e, nici un bărbat nu-ți poate aduce fericirea. - Na algocalminul, și uite și flori! - Aha! Ți-au amorțit oasele acolo după tejghea! Ți s-a făcut dor de căldurică și ciorbiță, recunoaște! - Ți-am adus algocalmin, parcă te durea măseaua. Nu te mai doare? - Ba mă doare rău. - Păi atunci ține gura-nchisă. Doamna Popa îl aștepta. Pusese fața de masă bună, îndreptase și poza lor de la nuntă, care-a stat strâmbă de când aveau papagal, înainte de Contesa. Parcă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mi-am mai cumpărat ceva nou de ani de zile! - Ciudat. Aș fi jurat că e nou. Sau ai mai slăbit tu? - Crezi? - Sigur, e ceva schimbat la tine. - A, o fi că sunt așa, mai trasă la față, de la măsea. - Nu, e altceva... Urmă o tăcere penibilă, în care doamna Popa se uită languros în ochii lui. Mai aștepta ceva. Ceva, adică domnul Popa trebuia să-i explice ce fel de ceva însemna acel altceva. Dar domnul Popa nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sexuală, încât ultimele două minute ale zilei să cuprindă toată plăcerea din lume. Îi zâmbi Contesei cu dinții plini de firimituri de brânză (domnul Popa renunțase de ani buni să se spele seara pe dinți), care aproape că-i acopereau măseaua îmbrăcată în aur. - Bună dimineața, Contesă! Contesa era atât de îngrijorată, că uită să-și încrucișeze picioarele, cum făcea de obicei în fața lui Popa. Trecuse prea multă vreme de când dispăruse Horațiu. În plus, n-o mai visase de mult pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de uraniu, să se arunce în imensul cuptor de pâine al Palatului, să plece la mănăstire și să se prefacă posedată, să se deghizeze în chinez, să se ofere voluntar pentru teste de medicamente sau să viseze că o doare măseaua? Asemenea gânduri, îndoieli și neliniști Contesa nu avusese niciodată până acum. - Deci ai plecat! Contesa se apropie de oglindă: trei peri blonzi și aspri îi ieșiseră deasupra buzei de sus. Plus unul în barbă. Încă nehotărâtă, se aruncă cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
siguranță ăsta face și la el acasă același lucru, ptiu drace, ce oameni. Băiețelul Rainer mușcă icnind din coaja de brânză și se cramponează de ea ca lipitoarea. Nisip umed scrâșnește în maxilarele care nu sunt încă dotate cu toate măselele de minte. Hâc, stomacul se și întoarce pe dos, iar pâinea cu untură semidigerată se înghesuie spre ieșire. Spre ieșirea în caz de pericol. Cu timpul îți piere tot cheful să mai faci excursii cu familia, care se termină întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
chinezești pentru detoxifierea organismului. Acum vreo patru-cinci ani, ba nu, acum vreo doi-trei ani, erau foarte la modă printre drogații din zonă. Se zicea că sunt foarte bune pentru cardiaci. Chiar dacă ai probleme cu inima, dacă le sfărâmi bine Între măsele, faci față cu brio depresiei de după trezire. Se zicea că ajută și ficatul să-și revină și-ți dă o senzație de căldură plăcută În tot corpul. Pe vremea aceea toată lumea avea grijă să aibă câteva În buzunar și erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
eu la restaurant/ Muierile veneau ca la stupină/ La orice târfă se făcea lumină// Eram voinic deși nu prea înalt/ Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă/ Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt/ Nu era altul la măsea să tragă ... Afară de Pucă, ce-i drept, nu prea era altul la fel de pitoresc ca Pâcă, un rebel pașnic, care ochea cu îndemânare poanta și găsea, tot cu îndemânare, locul cel mai potrivit pentru a o arunca. Vreme îndelungată, nu se
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în ea // Și, deasupra peste ele // 24 de măsele // (Inventarul olteanului); „Cobilița lor drăguță // Si cățeaua sub căruță // Tot stârnesc prin lume haz // Dar pe ei îi doare-n praz ! ? // ( Îngăduință oltenească ) Această înfățișare directă sau aluzivă nu este prezentată cu austeritate moralizatoare, ci cu umor. Autorul nu dorește
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
și-au să ne ceară evacuarea că-i cunosc eu. Ia închipuie-ți că te făcea mama doică la maternitate și cu salariul tău de-abia plăteam o bucătăreasă, căreia poate i-ar fi plăcut să mai și tragă la măsea sau să alerge după pensionari prin Cișmigiu. Asta zic și eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
de lat, în timp ce căuta ceva pe un telefon mobil - Zece lei. Dacă luați mai multe ca număr, scădem din preț... - Aș dori să iau un autor nu prea cunoscut...- mârâi cu timiditate nejustificată Solomon, de parcă l-ar fi durut o măsea. - Infiderent, domnule...- răspunse omul întorcându-se cu spatele, după ce terminase de aranjat diverse obiecte pe-o poliță de pe masă- Infiderent. Pentru mine e egal ce cumpărați, deși ar trebui să mă uit la grosâmea cărților...la numărul de foi șî
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]