553 matches
-
sferele sunt în număr de două sugerează potirul, clepsidra, cu semnificațiile specifice acestora. În număr de trei sugerează silueta unei ființe umane, iar când se desfășoară într-o înșiruire de mai multe prefigurează infinitul sau mărgelele dintr-un șirag de mătănii. Metaforic vorbind, poemele formează un spațiu sacru, în centrul căruia poeta își înalță ruga, stând de vorbă cu îngerii și aducând slavă lui Dumnezeu. Invocând ființele și lucrurile create în Univers, autoarea se adresează totodată Omului, văzut ca o făptură
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ESTE IARNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ESTE IARNĂ Nu vă fie teamă, Este plină iarnă! Sunt nămeți Pentru lopeți! Doar fantome, Pentru fandrome! Faceți mătănii, Când vedeți sănii! Uitați-vă stăpânii, Protejați-vă câinii! Vă dau un colac, Nu am cozonac! E puțin sinistru! Primul ministru! Fără de vreo glumă, Vine vremea bună! Referință Bibliografică: ESTE IARNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868
ESTE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342944_a_344273]
-
Dar, minune mare! Nu mai era nimeni, iar poarta bisericii, ca și ușa, erau zăvorâte. Copila, de oboseală și de deznădejde, căzu moale precum cârpa dinaintea gardului și adormi adânc. Se trezi la primul cântat al cocoșilor. Înfrigurată, bătu câteva mătănii după o fierbinte rugăciune către Sfânta, în care își cerea iertare că fusese nevolnică și n-ajunsese la ea... Porni apoi spre casă. Și, cum mergea, își aduse aminte ce visase. Parcă se vedea cum împinsese ușor, întâi poarta, apoi
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
care creștinii îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, rugăciune, adorație, faptă, dar și prin mărturia lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu degeaba s-a spus: Când te rogi, intră în cămara sufletului tău și rostește-ți rugăciunea. Doar tu și Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Și un pic de smerenie. În același timp, nenumărate sunt modalitățile de
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
ci o credință prezentă și vie! Miramoț, cu lacrimi în ochi, cântă ultimele versuri ce aveau să închege capătul de pod: -Plini de păcate, străini de Cer, visează la Eden,/ naivi, neluând în seamă al Iadului aven./ Dar eu bătând mătănii, trăind mereu smerit,/ cu Dumnezeu în suflet sunt astăzi fericit! Americanul ridică privirea spre podul pe care doar el îl vedea în peretele-oglindă. Într-adevăr, își crescuse capătul care atingea malul opus. Atunci, făcând o cruce largă, spuse: -Și tot
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
prima carte cu versuri publicată, până acum am creat numai proză... -Sunt sigur că ultima poezie din volum sună cam așa: Plini de păcate, străini de Cer, visează la Eden,/ naivi, neluând în seamă al Iadului aven./ Dar eu bătând mătănii, trăind mereu smerit,/ cu Dumnezeu în suflet sunt astăzi fericit! Nerăspunzând perplexității din ochii lui Miramoț, îi făcu semn să o ia înainte și începură să coboare în tăcere poteca, pentru a-i ajunge pe ceilalți din urmă... * Visul Americanului
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
prindeai de mână și atunci dimineața scotea aburi de pe ochiurile aragazului, de vizavi striga vecinul la vecina că iar la înșelat cu popa, și ca dovadă a tămâiat-o cu două perechi de palme și a legato de mâini cu mătăniile popii ce le pierduse pe cărarea din grădină ... Citește mai mult când aragazul a sărit din bucătărie dimineața era pe ochiuriși noi bârfeam la o cafeluțăîndoită cu lapte și frișcă,sub masă era sticla cu pălincădar în semiîntunericul ploiipuneam în
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
pahare apă sfințită,câteodată mă prindeai de mânăși atunci dimineața scotea aburide pe ochiurile aragazului,de vizavi striga vecinul la vecinacă iar la înșelat cu popa,și ca dovadă a tămâiat-ocu două perechi de palmeși a legato de mâini cu mătăniile popiice le pierduse pe cărarea din grădină... VIII. CLICA PROLETARĂ, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017. iar sună vinul în butoaie, iar se întind pe dealuri, vii, și luăm pe noi un strai de
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
-nceput a geme E vremea ca să spunem: Terminat ! N-aș crede că tu poți să minți acum Sau că adesea-mi spui numai tâmpenii. Suntem în viață la-nceput de drum Și n-aș vrea să te văd că faci mătănii. Ai fost minunea mea din prima zi Și soarele ce-mi luminează viața. Știu ! Fără tine eu nu pot trăi ! Și văd cum nori ridică totuși ceața. Am sentimentele demult prea clare Știind ce-am de făcut pe viitor. Frumoasă
APARIȚIA DIN VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378316_a_379645]
-
de codru, ecouri de toacă, flăcări de lumânare, cântece de cocoș, miresme de tămâie, îngrijorări de bunici, frunți de poet, strângeri de mână, clipe de fericire, adieri de zefir, tristeți de părinți părăsiți, tristeți de copii părăsiți, lumini de fulger, mătănii de pustnic, cai de Feți Frumoși, cosițe de Ilene Cosânzene, nostalgii de copilărie, vorbe de încurajare, răni de iubire, daruri de la Moș Nicolae, doruri de locuri natale, zile de naștere, foșnete de frunze veștede, sărbători naționale, clipociri de izvoare reci
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
mine- de mică m-au interesat sensurile numelor de familie de origine germană, care erau nenumărate, și mi s-a spus de unde vine al nostru.Rosenkranz, mot-à-mot, înseamnă "coroană de trandafiri" și mă mîndream cu el, dar sensul real este " mătănii" (rosaries, rosaire, în engleză și respectiv în franceză),adică acele mărgele care se țin în mînă și servesc la rugăciuni. Poate careva dintre strămoși a fost matanar,în orice caz,nu stiu daca bunicul meu Leopold Armîn Rosenkranz a fabricat
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
rosaire, în engleză și respectiv în franceză),adică acele mărgele care se țin în mînă și servesc la rugăciuni. Poate careva dintre strămoși a fost matanar,în orice caz,nu stiu daca bunicul meu Leopold Armîn Rosenkranz a fabricat și mătănii, dar ceea ce știu e ca a fost ungur, de meserie pictor de firme, si a venit de la Budapesta în România, lăsîndu-și acolo restul familiei și intemeindu-si-o pe a lui proprie la București,unde a deschis un atelier pe
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
la mâini și la picioare/ purtăm și azi istoria după noi.”[Ocnele Mari, celula 12 izolare, Aprilie 1951] (Virgil Mateiaș, Drumețule, oprește-te și vezi... Ed. Eminescu, București, 1999)] Zăngănitul lanțurilor răsună în celule ca niște psalmi pioși, prelinși în mătăniile chiliei, ce se înalță ca o mulțumire adusă lui Dumnezeu: „Salvarea, deci, e lanțul; și nu-ncerca să ieși,/ Abisul neființei se cască-n fața ta,/ Ci dus de geniul liber pe drumul fără greș, Pe poarta fericirii în lanțuri
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
la umbră serii și-a moșneagului răscopt și mă doare-n frunză toamnei și-n copacul tot mai trist, mă închin umil icoanei să mai fiu, să mai exist și mă doare-n fulgul iernii și-n nămeții viscoliți, în mătania vecernii și în lupii hămesiți vreau copiii să m-asculte, mama, te aștept să-mi vii doruri, gânduri, vise, multe mă plâng rime-n poezii... Referință Bibliografica: MĂ PLÂNG RIME / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul
MĂ PLÂNG RIME de DORA PASCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380829_a_382158]
-
genunchii- s grei, Așchii din crucea udă, grea, mi se-arată Vuiesc măslinii, Cerul s- a- ntunecat pe dată. Tresar și pipăi pământul maroniu, zvântat Cred că aici, prin tină Te- ai împiedicat Slăbit, bătut și osândit, nevinovat. Sărut, făcând mătănii, colbul de pe dealul Căpățânii Și pasul meu se prinde laț în mărăcinii Aruncați in drum de șuierul furtunii. Străbat cu crucea- n spate, aplecată, Tot drumul Tău, mă simt atât de vinovată, Că pentru cei ca mine, păcătoși Au pătimit
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
La vis, la viață să ne cheme. Am dezbrăcat esența vieții Până la oase și-am trudit-o Adesea... plânsu-i-am în palmă, Adesea... am batjocorit-o. Am dezbrăcat de ramuri pomii Și îmbrăcatu-i-am în haine De albe vise, de mătănii, De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete Rostiri de simplă-nchinăciune, Aripi de îngeri măsluite - Cenușă, smoală și tăciune. Iar peste lacrimi din cuvinte Și peste suflete captive Am așternut ca pansamente Versuri pribege și motive. Au răsărit
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
-n vreme ce-și ștergea lacrimile c-un colț de basma, prinde curaj, trece drumul și se prelinge încetinel în curtea bisericii... I se spovedește preotului care n-o crede, bănuind c-ar avea năluciri... povățuind-o la rugăciune și mătănii. Nici părintele, nici Lina nu simțiră că vorbele șoptite sunt prinse de dascălul Marcu, om hulpav de băutură și de câte alea. Singurele virtuți avute - hărnicia și vocea - îl salvaseră în slujba de paracliser. Pășind ușor în latura femeii, o
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
Autorului în zgomot de pânză albă se topesc munți înzăpeziți cărări printre nămeți îsi croiesc miei cântând evadare alpină ca într-o încleștare sublimă ai evadat din mine în ascunse peșteri cerești nopțile mi le împreună ca un șirag de mătănii ziua-ntreagă în arșița verii să te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a cărei taină doar mierla o știe n-ai să vii până la asfințit seceră luna coboară printre vise coapte zadarnic merele suferă de
AMFORĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374805_a_376134]
-
-o zbatere senilă de colburi se încarcă toată zarea iar corbii croncănesc în jur a moarte enorme valuri învrăjbește marea spre țărmuri ca obuze de departe în case plâng femei de mijloc frânte cerșind icoanei mute să oprească stihia cu mătănii vor să-nfrunte urgia de sorginte diavolească zâmbește-n ceruri Cel atoate cele naturii-i lasă drumul să-și găsească cernând seninul ca desprins din stele și bunătatea Sa dumnezeiască *** Ciclul "Poezia necuvintelor" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: când
CÂND NORII RĂSTIGNESC PESTE NATURĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375077_a_376406]
-
picur Din norii-ngreunați și plumburii, În case-i bine-n sobe arde focul, Un mistic dans de flăcări aurii. Din când în când un scârțâit lugubru, Trezește din visare orătănii, E cumpăna ce-npunge orizontul Și vadra aplecându-se-n mătănii. Fântâna e secată, doar rugina Ce mușcă din bucata argintie, Mai spune că aici a fost odată, Izvor de apă rece, apă vie. Ca un oștean ce-și apără sorgintea, O troiță stă pavăză-n răscruce, Atât a mai rămas
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
flăcăuaș decât un bătrânel. Și, de sub petalele florilor sale, evlavioasele omizi coborâră ochii. Cu toatele rămaseră nemișcate, privind doar cu coada ochiului făpturile înaripate care dansau nepăsătoare peste câmpul înmiresmat. Și zi de zi, omizile priviră îngerii și bătură mii de mătănii în fața lor. Numai că totul se întrerupse într-o după-amiază călduroasă când omizile, surprinse, văzură că le crescuseră aripi. Pline de emoție se avântară în zbor peste coroana părului sălbatic. Făcură câteva rotocoale, apoi, înainte de a-l părăsi pentru totdeauna
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
scriitorul ori publicistul creștin Dan Ciachir: pe vremuri, mulți se temeau să intre în biserică pentru nu a fi dați afară din partid. Nu era "politic" să fii perceput și catalogat drept credincios. Iar astăzi nu este "european" să bați mătănii și să te închini la icoane. Și atunci, cu excepțiile de rigoare, intelectualul român recurge la jumătățile de măsură: toarnă sifon în vinul mărturisirii și obține un spriț (ori un spirit) ridicol, penibil și mizerabil. Face hermeneutică, istorie și sociologie
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Versuri > Spiritual > SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Cerniți, cu capete plecate, Vinovați, plini de păcate, Se duc creștinii la Altare Să ceară Domnului iertare. Se roagă, mătănii bat multe Ca ruga Domnul S-o asculte. Să șteargă păcatele mari, Făcute cu știință chiar. S-apropie ziua trădării, Iuda, apostolul vânzării, Pe treizeci de-arginți va da Pe Domnul nostru, Mesia. Sudălmi, bătăi și umilire, Va suferi El
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373008_a_374337]
-
pună mâna pe telefon și să-l sune pe Galiț, gândul la închisoare fu suficient pentru a-l opri. Nu era un nenorocit de informator și nici un distrugător de familii, chiar dacă avea suficientă afurisenie în el încât să jubileze la mătăniile pe care Preda le făcea neostoit la picioarele lui. Până la urmă, important era să nu se mai fure în firma lui și să nu mai fie privit ca un fraier ușor de dus de nas. Îl mai lăsă câteva minute
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
Frumusete > CURCANUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CURCANUL Stăpân în curte e-un curcan Cu ochi frumoși de chihlimbar, Înveșmântat în larg caftan, Cernit și scump, de demnitar. La gât, mătănii, pe culori, Stau înșirate ca-n bazar; Pufnește scurt, de două ori Și se rotește prin frunzar. Privește-n juru-i circumspect, E sigur, el e cel mai bun! Și strigă-un glu-glu-glu! Perfect, Cu glas profund ca de tribun. Și
CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371289_a_372618]