255 matches
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
1962, București) a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. a fost membru titular al Academiei Române. Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni) din regiunea Epirului, stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În 1887, Camil Ressu este înscris la Școala Națională de
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
(n. 11 februarie 1841, Avdela, Grecia - d. 13 ianuarie 1921, Iași) a fost un folclorist și traducător român, de origine macedoromână, specialist în limba și literatura elină, membru al Junimii, membru fondator al Academiei Române și unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor. s-a născut în localitatea pindeană Avdela, Grecia, de unde proveneau, între alții, Nuși Tulliu, autentic creator de poezie în
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
postum în 1941 de academicianul Pericle Papahagi. În studiul său Caragiani caută să-i deosebească în permanență pe români printre celelalte popoare balcanice, servindu-se de 'toponimie' și 'onomastică'. În acest sens, studiile sale sunt un adevărat repertoriu onomastic al macedoromânilor. Această lucrare, care este cea mai importantă scriere a lui Ioan Caragiani, căreia 'i-a consacrat toată energia sa, uneori chiar primejduindu-și viața', după cum ne spune Pericle Papahagi, a avut o soarta destul de bizară. Tipărirea ei în 1891, ca
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
ediția 1929) a acestor studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică. Lucrarea pentru care autorul a folosit surse grecești, italiene, franceze, dar și informările primite de la surse directe din comunele aromâne este singulară prin efortul de a dezveli o istorie macedoromână până la el necunoscută și care de fapt fusese preschimbată într-o cronică a eroismului grecesc. Ioan D. Caragiani a fost întâi de toate unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor, alături de Apostol Mărgărit și arhimandritul Averchie. Caragiani a fost și
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
pierzându-se în timp. Ca și aromânii, românii din Meglen își dau numele după localitatea de proveniență: liumnican (din Liumnița), cupineț (din Cupa), ușineț (din Oșani), lundzineț (din Lundzini), năntineț (din Nânta), țărnăcot (Țărnareca), brăzlăveț (din Birislav). Această caracteristică a macedoromânilor de a se numi după localitate, se făcea datorită nevoii de a se distinge de locuitorii altor localități. Cum aflăm de la P. Papahagi (1902: 17), locuitorii din Huma, la 1900, aveau împărțit satul pe mahalale, care-și trăgeau numele, în
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
nu au întârziat să apară. Văzând loturile mari de populație de diferite naționalități care-și încărcau avutul și plecau în patriile lor, școlile închise, bisericile dărâmate, nesiguranța de zi cu zi și dezastrul economic, s-a format și în rândul macedoromânilor un curent național favorabil colonizării în România (această idee se cristalizează între anii 1923-1925, iar principalele centre au fost Meglenia, Veria, Vodena și Caterina), în fapt zone în care presiunea grecilor veniți din Asia a fost mai însemnată. Dar iată
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
congres, cu peste 400 de delegați, în chestiunea emigrării. Reprezentanții mecedoromânilor din România, la solicitarea comunităților din Grecia, au mărit presiunea asupra autorităților în vederea luării unei decizii favorabile colonizării. La 3 ianuarie 1925 se forma comitetul de inițiativă privind emigrarea macedoromânilor. Iată procesul verbal de constituire (cf. Noe, 1938: 131): primit, iar învățătorul Popa Țafa, la care am fost găzduit, mi-a dat tot concursul la întocmirea actelor celor care au fost înscriși să emigreze. De la Cupa m-am înapoiat din
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
la Oșani unde a trebuit să concentrez toate cererile de emigrare și pentru care am avut concursul neprețuit al d-lui Pampor și a celorlalți d-ni institutori ai regiunii Meglenia.” (Noe, 1938: 142-143) „Iași” a adus primul contingent de macedoromâni (200 familii). Aceștia au debarcat la Constanța în ziua de Sf. Dumitru, 26 octombrie 1925. Alte grupe de coloniști începuseră să sosească cu trenul, 70 de familii din localitatea Pleasa (Albania), colonizate în satul Susurluc. Astfel, sfârșitul anului 1925 reprezenta
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
familii). Aceștia au debarcat la Constanța în ziua de Sf. Dumitru, 26 octombrie 1925. Alte grupe de coloniști începuseră să sosească cu trenul, 70 de familii din localitatea Pleasa (Albania), colonizate în satul Susurluc. Astfel, sfârșitul anului 1925 reprezenta pentru macedoromâni un început în chestiunea colonizării în „Patria Mamă”. Strămutarea în Dobrogea de Nord (com. Cerna, jud. Tulcea) în anul 1940 În această comună meglenoromânii s-au grupat în funcție de comunele din Grecia de unde proveneau: familiile de băștinași care erau deja grupate
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
ridicat numai trei: Teja Papahagi - cunoscut ca Directorul Spitalului din comuna Domnești, Argeș, Elena Demmer (Dumitrescu) - doctor hematolog, și Despina Andreescu - colecționar de artă. Cele doua fete s-au stabilit în Germania. Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă" a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea" (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare", „Frățil'ia", „Grai bun", „Grai și suflet", „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig", „Peninsula Balcanică", „Revue historique
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Lexiconul în patru limbi" al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și "Noua pedagogie" a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat și publicat, cu un bogat comentariu, "Gramatica română sau macedoromână" (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. A îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan D. Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanță capitală pentru filologia și lingvistica românească. S-a preocupat, mai cu
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
A îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan D. Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanță capitală pentru filologia și lingvistica românească. S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești. Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
de 24 de ani. A propus și a sprijinit înființarea unui Partid Național al românilor din Banat și Crișana, al cărui președinte a fost timp de patru luni; a militat pentru drepturile românilor din Banat și din Transilvania. Familia sa macedoromână, a mocioneștilor, este originară din provincia Aspropotam a Tesaliei, numele ei inițial fiind, se pare, "Muciu" sau "Muceană", "Mocioni" fiind forma românească a numelui. În Parlamentul maghiar a prezentat numeroase proiecte de lege iar discursurile sale l-au făcut unul
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
unde se făceau de altfel și înmormântările reprezentanților de vază ai acestei comunități. Ca urmare a edictelor iozefine de toleranță religioasă, în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea s-au așezat în Cluj mai mulți negustori români, greci și macedoromâni veniți de la Brașov, ceea ce a dus la întărirea comunității ortodoxe. În anul 1788 negustorii Ioan Constantin și Ienache Mavrodin au adresat magistratului orașului (primarului), în numele tuturor ortodocșilor din oraș, cererea de a li se aproba construirea unei biserici. La 31
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
Imperiul Otoman - d. 19 decembrie 1978, București) a fost medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă și a fost prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătății, în perioada 1946-1948. s-a născut la Bitolia/Monastir în Macedonia. Provenea dintr-o familie macedoromână: tatăl ei a fost Sterie Ciumetti, inginer de poduri și șosele și profesor de liceu de matematică, iar mama, Anastasia Papahagi Ciumetti, era soră cu Pericle Papahagi A început liceul la pensionul Pompilian, dar din cauza Primului Război Mondial și a refugiului, a
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
(n. 17 iulie 1948, satul Pantelimon, județul Constanța) este un jurist român, de origine macedoromână, care îndeplinește în prezent funcția de președinte al Curții de Conturi a României. s-a născut la data de 17 iulie 1948, în satul Pantelimon (județul Constanța). A urmat studii la Facultatea de Drept din cadrul Universității București (1969-1973), obținând apoi
Dan Drosu Șaguna () [Corola-website/Science/311885_a_313214]
-
Controverse, incertitudini) în familia de origine dalmată a lui Francesco Spiridon-Verona și al Amaliei Lukovici. Între anii 1896 - 1902, Arthur a folosit și numele de Garguromin cu care-și completa semnătura, nume care provenea de la familia tatălui care avea filiații macedoromâne, după adnotările lui Ary Murnu. Înclinația spre pictură s-a manifestat încă din copilărie, talentul său fiind descoperit de către Nicolae Henri, fratele lui mai mare care l-a încurajat să urmeze o carieră pe acest drum. Nicolae Henri a fost
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Aparută și pe discurile „Remember” (1991), „Evergreens” (1993) și „Vremuri, anii 60...” (1998). De asemenea, este tema centrală a coloanei sonore a filmului "Canarul și viscolul" (1969, regia Manole Marcus) Compusă în iarna 1974-75 de Nicolae Covaci, pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
al acelei clădiri s-a păstrat din 1786-1788. Clădirea veche a fost însă demolată în anul 1812, iar în locul ei a fost ridicat imobilul actual în anul 1828, în "Kasernenstil". Printre locuitorii faimoși ai clădirii au fost baronul de origine macedoromână Duca, juristul Alexandru Bugarschi și politicianul șvab Kaspar Muth. Pe locul actualei catedrale a fost înainte de 1745 o biserică de lemn, care servea drept lăcaș de cult atât creștinilor ortodocși de origine română, cât și sârbă. Între 1745 și 1748
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
albaneze în limba română se explică prin conviețuirea românilor cu albanezii în sudul Dunării. Utilizarea limbii bulgare în biserica și stat, inexistentă influențelor migrațiilor în limba română, lipsa drepturilor politice pentru românii din Transilvania și asemănarea dintre dialectele daco-român și macedoromân îi atestă teoria. Toți romanii retrăgându-se la sud de Dunăre în 272-275, Dacia ar fi fost populată exclusiv cu germanici și cu slavi, dar în mod răzleț, așa încât maghiarii ar fi fost, după anul 900, prima populație sedentară în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]