304 matches
-
de la acesta. Din punctul de vedere al structurii, aceste formații pot fi simple - afro (familie ~, tunsoare ~), anti (mesaje ~), bio (produse ~), cosmo (cartelă ~), dactilo (cursuri ~), disco (muzică ~), euro (card ~), extra (făină ~), foto (studio ~), hidro (buletin ~), hipo (concurs ~), homo (cuplu ~), lacto (dietă ~), macho (atitudine ~), maxi (pedigree adult ~), micro (impozit ~), midi (dispozitiv ~), mini (fustă ~), mono (înregistrare ~), moto (bursă ~), retro (tunsoare ~), stereo (căști ~), super (site ~, curs ~), tele (emisiune ~), termo (energetician ~), tipo (editare ~), ultra (laptop ~), video (sistem ~), zoo (parc ~) - sau compuse - antiporno (virus ~), antitero (brigadă ~), audiovideo
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
rapper, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman etc.). 3.2.2. Tipul Ø-Ø (sg. = pl.): am înregistrat aici 21 de substantive, toate foarte recente, majoritatea cu finală vocalică: apolo, avocado 1, boy, disc-jockey, DJ, euro, gay, guru, homeless, kamikaze, libero, macho, mango 1, mariachi, mecena, ninja, panda, picaro, piranha, playboy, skinhead. 3.2.3. Tipul o-i: am înregistrat aici un singur substantiv: paparazzo, pl. paparazzi. Acest tip flexionar este neobișnuit pentru limba română, fiind introdus odată cu împrumuturi foarte recente ca
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în tipul a-e: hacienda, haciende. Mai este indicat un substantiv, mallorquină, mallorquine, la aceeași intrare cu adjectivul omonim. Substantivele masculine se încadrează în tiparul Ø-i: mudejar, mudejari (m.); mallorquin, mallorquini sau Ø-Ø (singularul omonim cu pluralul): avocado (m.), macho (m.), mariachi (m.), picaro (m.). Cele două substantive neutre au pluralul invariabil (avocado), respectiv cu desinența -uri (cha-cha-cha, cha-cha-cha-uri). 4.1.5. Germanismele Germanismele sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
unele neutre confetti, graffiti, harachiri, *jacuzzi, *kiwi "fruct", pepsi). Pentru perioada actuală de limbă, este dificil de susținut forța de atracție a acestui tipar, niciunul dintre substantivele invariabile masculine recente terminate în -o (tipul: *avocado "plantă", cruzeiro, daimio, dingo, *euro, *macho, *mango 2 "pom", peso, *picaro, quebracho etc.) nedând niciun semn de refacere a unei flexiuni complete după acest model. Chiar și foarte frecventul euro nu pare a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele: *avocado "plantă", bebe/ bebe, bebi, chulo, cowboy, cruzeiro, daimio, dandy, dingo, escudo, *euro, *expresso, factotum, *gay, grizzly, *guru, hippy, *homeless, *kamikaze, koala, *libero, lori, *macho, *mango 2 "pom", marabu, *mariachi, *mecena, old-boy, *panda, *papa, paria, pecari, penny, peso, *picaro, *piranha, *playboy, quebracho, sequoia, *skinhead, tatu, tuia; intră aici și toate literele chirilice și grecești (*kappa, *tau, *zeta etc.). ● Pentru feminine: *bazooka, *call-girl, *cola "băutură", *cover-girl
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Milanco și Teodora, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, An Der Goldenen Stiege 11/27/13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oravița, str. G. Coșbuc nr. 20, județul Caraș-Severin. 43. Macho Evelin Melinda, născută la 13 iunie 1964 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Boroș Zeno Victor și Lenke, cu domiciliul actual în Austria, 3972 Bad Grosspertholz 231, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, str. G-ral Traian Moșoiu
HOTĂRÂRE nr. 369 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
și avea "un vino încoace" de inima încerca să-mi iasă din piept. Cînd vîrsta m-a pus la locul meu, adică mi-am văzut de lungul nasului, mi-am zis "Good bye" (p. 305) nene Costicuță de la postura de macho și am devenit doar un observator al celor cu care intram întîmplător în contact. Atunci, în restaurantul hotelului din aeroport, la micul dejun, le-am remarcat neutru pe cele două asiatice și am constatat că sînt două haplea ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rîd cam mînzește. Apoi se adresează sorei: Te rog, cu atenție și, mai ales, ac steril. Eu vin imediat. Medicul pleacă și eu constat că sora este faină rău. Deși aveam cam un sfert de secol și arătam și eu macho de tot, sora era cam țepoasă. Scoate un ac gros cît un creion (mină de creion, de fapt) și mi-l înfige acolo unde nu era zare de venă. Nu țip și imediat face altă gaură. Tot nu dă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai puțin de 13 persoane. Acela este "batá". Cine? întreb aiurit. Batá, construită din trei tobe. Aia mare este "iyá", cea mică este "okónkolo" și mijlocia este "itotelé ". Da, înțeleg, spun prefăcut. Aia este "bongó". Cea mai mică se numește "macho". Este adus din Orient, adaptat imediat la noi. Da, da, înțeleg. Ăla, este "bombo" și nu se prea folosește pe aici. Mai mult, se utilizează îndeobște în muzica militară. Să nu-l confundați cu un "bembé". Nu, Rafael, nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu par să poată răspunde provocării normalității sociale, din moment ce - poate mai acut în România - presupun abordări ce par să vină mai curând dintr-o arie dogmatică, decât dintr-una specifică raționalității. La o altă extremă, încurajată mediatic, avem fie "bărbatul macho", fie "metrosexualul", după cum avem "femeia-ca-produs-de-consum" sau "vedeta-de- tabloid", în fapt expresii-etichetă ale unei societăți spectaculare pe care, în niciun caz, nu avem voie să o ignorăm ca cercetători sociali. Ca atare, e greu de spus, din perspectiva mea, cum va
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
O oportunitate surprinzătoare pentru mine a constituit și sejurul pe care l-am efectuat în 2010 în America de Sud, călătorie complet inițiatică ce mi-a revelat forme de interacțiune extrem de călduroase și într-o intensă mutație și repoziționare. Astfel, imaginea bărbatului macho s-a suprapus peste tendința din ce în ce mai clară a afirmării identității feminine, iar atât tensiunile, cât și noile forme hibrid de corelaționare rezultate m-au făcut conștientă de propriile mele căutări interioare. Mi-am dat seama că orice formă de absolutizare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
confuză și incertă. Trebuie să mă reîntorc cu gândul la mama mea care îmi spunea adesea, când eram un copil, o propoziție destul de banală pentru acele vremuri: "Fii bărbat!..." - prin care nu voia să mă incite spre o formă de "macho", pentru că acest lucru era necunoscut culturii ei, ci încerca să mă facă să fug de incertitudinea mea difuză, de incapacitatea de a lua decizii rapide și eficiente. Mama mea avea în minte o persoană, un model de bărbat, determinat și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe care am ales-o, fie din cauza celei pe care am trăit-o, constituie o mărturie. Tranziții sociale și personale: de la roluri de gen predeterminate la femeia subiect Alina HURUBEAN Capitalul de (ne)încredere al femeilor în cultura de tip macho Dacă ar fi să contextualizez social-istoric traiectoria mea de viață de până acum, aș delimita două mari perioade, aproximativ egale ca și alocare temporală: primii douăzeci de ani (1970-1990) sunt anii de socializare primară și formare școlară petrecuți în perioada
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
energie și mulți ani pentru a mă convinge de situația contrară și de faptul că singura persoană care îmi stă în cale sunt eu însămi. Acesta este traseul emancipării mele ca femeie într-o societate și o cultură de tip macho, așa cum le percep la acest moment. Când spun "cultură macho" mă refer la acel mod de gândire și acțiune care se raportează prioritar la standardul masculin de performanță, cu etalarea puterii, a dominației, a superiorității bărbaților față de femei, cu visul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
contrară și de faptul că singura persoană care îmi stă în cale sunt eu însămi. Acesta este traseul emancipării mele ca femeie într-o societate și o cultură de tip macho, așa cum le percep la acest moment. Când spun "cultură macho" mă refer la acel mod de gândire și acțiune care se raportează prioritar la standardul masculin de performanță, cu etalarea puterii, a dominației, a superiorității bărbaților față de femei, cu visul multor părinți de a avea cel puțin un băiat, cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acel mod de gândire dihotomică sau în alb-negru, superior-inferior, incapabilă să accepte diversitatea și complexitatea vieții, care configurează relațiile între oameni și implicit relațiile de gen ca relații de putere, generând reprezentarea stereotipică a femeii obiect și a bărbatului subiect. Macho este acea societate și acea cultură în care femeile "se nasc" cu un capital de neîncredere și devalorizare 3, întreținut prin modele de educație și socializare diferențiată, în fapt polarizată și ierarhizată în termeni de superior-inferior, pozitiv-negativ, puternic-slab. Astfel, învățăm
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
devalorizări personale 5. Doar un singur exemplu aș invoca în acest sens, atât de frecvent întâlnit încât face parte din normalitatea socială: utilizarea apelativului "doamnă profesoară" în învățământul preuniversitar și, invariabil, "doamnă profesor" în sistemul universitar. În cultura de tip macho, construită predominant pe relații de putere și nu pe relații parteneriale, chiar unii bărbați/băieți se pot simți dominați de femei/fete. Atât patriarhatul, cât și matriarhatul (în sens de dominație/ asuprire a unui gen asupra celuilalt) sunt produse ale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Intergroup Behavior, Hillsdale, N.J., Erlbaum, 1981. Atkinson, Robert, Povestea vieții. Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Editura Polirom, Iași, 2006. Aubert, F. (coord.), Parcours de femmes, Les Cahiers du Laboratoire de Changement Social, nr. 10, L'Harmattan, Paris, 2006. Autain, Clémentine, Macho pe înțelesul fratelui meu, traducere din franceză de Georgeta Barbu-Anghel, Editura Cartier, București, 2009. Bakan, D., The Duality of Human Existence: An Essay on Psychology and Religion, Rand Mc Nallly, Chicago, 1966. Ballmer-Cao, T. H., Mottier, V., Sgier, L. (eds
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
études sur le genre, Éditions De Boeck Université, Bruxelles, 2011, p. 81. 2 Idem, p. 99. 3 Aude De Thuin, Femmes si vous osiez, le monde s'en porterait mieux, Éditions Robert Laffont, Paris, 2012, p. 33. 4 Clémentine Autain, Macho pe înțelesul fratelui meu, traducere din franceză de Georgeta Barbu-Anghel, Editura Cartier, București, 2009, p. 10. 5 Idem, p. 26. 6 Idem, p. 19. 7 Alina Dragolea, " Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum "aleg
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
piața muncii (p. 19); (...) aproximativ 60% din femeile talentate refuză promovări sau ocupă posturi cu un salariu mai mic doar pentru a avea flexibilitate sau pentru a simți că munca lor face o diferență în societate (p. 359). 26 Termenii macho, machism au o lungă istorie semantică, ale cărei începuturi se situează în feminismul din America Latină a anilor '60-'70 fiind utilizați pentru a desemna violența și agresivitatea masculină. Termenii continuă să fie asociați cu caracteristici negative ale masculinității: misoginism, sexism
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
au fost strivite de mașinăria misogin-patriarhală a presei ori de lipsa unei agende privind interesele politice ale femeilor, încât nu le-au votat nici femeile, de lipsa lor de pregătire politică feministă, inclusiv de lipsa de fermitate feminină, de împrumuturi macho. Acum suntem în plin recul: femeile par o rețetă de succes în politică și dacă sunt, sunt pentru partid, nu pentru ele însele și pentru alte femei. PSD își mai păstrează femeile proeminente, mai ales că acum sunt cam reduse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pentru partid, nu pentru ele însele și pentru alte femei. PSD își mai păstrează femeile proeminente, mai ales că acum sunt cam reduse la tăcere în calitate de țapi ispășitori. PD, mai avangardist feminist cândva, rămâne totuși politic mai atașat feminismului, cu tot cu macho-ul din fruntea lui. PNL își continuă dialogul cu nepăsarea față de feminismul liberal și chiar față de „indicațiile prețioase” ale Uniunii Europene, trecându-și pe liste 5% femei. Naționalismul colectivist-resentimentar al României Mari nu are a face cu feminismul. Partidul Umanist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
un model mult mai pregnant. Noi suntem o combinație nefericită sub acest aspect între ortodoxie și latinitate. Latinii sunt mult mai misogini decât anglo-saxonii, ortodocșii, încremeniți în atemporalitate, sunt mult mai misogini decât protestanții și chiar decât catolicii. Combinând fondul macho latin cu hiperpatriarhalismul ortodox și adaosul lor comunist avem o explicație mai coerentă legată de plasarea nostră în inima misoginismului european. În cartea R'estul și Vestul (p. 69) scrieți: „Femeile din generația mea sunt tarate și ca femei, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
toate acestea să nu fie simple enunțuri speculativ-normative, este nevoie de un progres serios în acceptarea parteneriatului de gen, atât în sfera privată, cât și în cea publică. Pentru un astfel de parteneriat noi nu suntem încă pregătiți. Imaginea șefului macho are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de gen, atât în sfera privată, cât și în cea publică. Pentru un astfel de parteneriat noi nu suntem încă pregătiți. Imaginea șefului macho are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22, nr. 131, 12 iunie, 2001 O poveste „banală” și originea ei politică 1. Povestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]