273 matches
-
de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate în vederea formării personalității copilului deficient de auz și a integrării lui în climatul micro și macrosocial și profesional. Însușirea comunicării verbale constituie instrumentul principal al recuperării și reabilitării copilului deficient de auz. Corectarea constă în înlăturarea deprinderilor greșite; îndepărtarea, corijarea deprinderilor greșite de articulare prin mijloace ortofonice și a limbajului sub aspect semantic și gramatical. Prima
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
coordonare, apare un punct focal bazat pe valori culturale. Înrădăcinarea În mediu a convenției permite Înțelegerea atât a formei, cât și a fondului său. Noua sociologie economică, imaginând și alte tipuri de guvernanță decât piața, se dorește instituțională, structurală și macrosocială. În denunțarea „iluziei preeminenței pieței” se disting două abordări: piața nu este posibilă decât datorită unei culturi preexistente și raționalitatea utilitaristă nu este decât un scenariu cultural (Sahlins, 1980); acțiunea economică și instituțiile sunt afectate de relațiile personale ale agenților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în procesele de schimbare socială și economică. În multe cazuri aceste procese au implicat o serie de costuri pe care populația a trebuit să le plătească și toate acestea un prejudiciat imaginea publică a respectivelor instituții. Rămânând tot la nivel macrosocial trebuie să amintim efectul pe care gradul de dezvoltare socio-economică îl are asupra încrederii în biserică. Inglehart (1997) arată că oamenii care trăiesc în societăți sărace pun mare accent pe autoritate, în timp ce prosperitatea și securitatea economică duc la accentuarea autonomiei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nivelul crescut al încrederii în biserică în România post-comunistă să fie rezultatul unei combinații de factori de ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale statului și educația redusă, și de ordin macrosocial, de tipul dezvoltarea socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
socio-economică mai scăzută asociată cu o perioadă de vulnerabilitate economică ridicată. Pentru a testa această ipoteză voi folosi date de tip cantitativ, comparative la nivel european, care permit atât evaluare factorilor de ordin individual, cât și a celor de tip macrosocial. III. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI DESCRIEREA INDICATORILOR Pentru a pune în evidență caracteristicile pe care le are încrederea în biserică, în România, am optat pentru o analiză din perspectiva comparativă, atât longitudinal, cât și transversal. Voi descrie evoluția în timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România și în alte țări europene în 1999 / 2000, anul pentru care am avut la dispoziție setul cel mai comprehensiv de date la nivel european, furnizate de către Studiul Valorilor Europene (EVS). Testarea efectului combinat al factorilor de ordin individual și macrosocial asupra încrederii în biserică a fost făcută prin intermediul unei serii de regresii multi-nivel, care pun în evidență cauzele credibilității foarte ridicate de care se bucură biserica în societatea românească. Modelele au fost rulate pe baza de date EVS 1999 / 2000
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de multă încredere aveți în biserică?, măsurate pe o scală de la 1 la 4, unde 4 înseamnă încredere foarte multă și 1 indică lipsa încrederii. Modele de regresie conțin două tipuri de variabile independente, de ordin individual și de nivel macrosocial. Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai orientării valorice precum religiozitatea, preferința pentru stânga dreapta politică și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul educației a fost testat prin includerea în seria variabilelor independente a vârstei la care persoana și-a încheiat studiile. Predictorii de nivel macrosocial folosiți au încercat să surprindă atât efectul gradului de dezvoltare soci-economică a statelor europene, cât și pe cel al vulnerabilității în fața riscurilor sociale. Astfel am folosit Produsul Intern Brut ca prim indicator al gradului de dezvoltare socială și economică, testând
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe cea a evaluării instituțiilor statului asupra încrederii în biserică. În plus, atât educația, cât și vârsta și sexul au impact semnificativ asupra variabilei dependente. Următoarele două testează pe lângă efectul factorilor de ordin individual, pe cel al predictorilor de tip macrosocial însă fără să includă și interacțiuni între variabilele situate pe primul nivel și cele situate pe nivelul al doilea. Pentru a evita multi-colinearitatea între PIB și speranța medie de viață, am construit două modele alternative, unul folosind ca predictor PIB
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,385 0,385 0,387 0,385 0,521 0,613 0,649 0,658 0,658 0,675 0,661 Note: 1. numele variabilelor scris cu italice indică interacțiuni între variabile de ordin individual și cele de nivel macrosocial. 2. indică variația explicată de model la nivel individual, iar indică variația explicată la nivel de țară (pentru detalii de calcul vezi Snijders & Bosker, 2002 [1999]) ***p<0,001; **p<0,01; *<0,05 Un efect similar îl are nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai redusă femeile sunt cele care au încredere mai mare în biserică. Rezultatele analizelor confirmă ipotezele de lucru, indicând atât efectul separat al orientărilor valorice individuale, al satisfacției față de modul de guvernare, al statusului socio-demografic, precum și efectul factorilor de ordin macrosocial legați de nivelul de dezvoltare socială. În cele prezentate anterior am pus în evidență și semnificația interacțiunii dintre factorii de ordin individual și cei de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
satisfacției față de modul de guvernare, al statusului socio-demografic, precum și efectul factorilor de ordin macrosocial legați de nivelul de dezvoltare socială. În cele prezentate anterior am pus în evidență și semnificația interacțiunii dintre factorii de ordin individual și cei de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează nivelul de încredere de care bucură biserica în România. V. CONCLUZII Nivelul ridicat al încrederii în biserică este rezultatul împletirii unor factori individuali și macrosociali. Religiozitatea ridicată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează nivelul de încredere de care bucură biserica în România. V. CONCLUZII Nivelul ridicat al încrederii în biserică este rezultatul împletirii unor factori individuali și macrosociali. Religiozitatea ridicată determină creșterea încrederii în biserică, la fel și orientarea politică spre stânga în societățile europene sărace. Evaluarea negativă a guvernării în societățile post-comuniste sporește gradul de încredere individuală în instituțiile religioase, la fel și mândria națională. Dincolo de acești
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
responsabilă în structura genetică a populației, din care cauză frecvența neoplaziilor ereditare este similară în diferite populații umane, formele corespondente, neereditare având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența genomului uman cu factori carcinogeni de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
peremtorie a incapacității concurenților periferici de a zădărnici monopolul politic totalitar. După sfârșitul totalitarismului "societatea civilă" nu s-a dovedit a fi în măsură, în România nu mai mult decât în Germania de Est, să arate că, la un nivel macrosocial, opțiunea voice prevalează asupra opțiunii exit. Abandonarea sistemului în favoarea modelelor economice și politice occidentale a fost atât de puternică încât nicio voce care să ceară reorganizarea regimului comunist nu a avut timp să se facă auzită. Comunismul a fost pur
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și spirituale a valorilor. Acest aspect a fost pus în evidență de persoane care, deși erau private de elementele fundamentale ale existenței, în numele unor idealuri transcedentale, și-au dobîndit echilibrul și împlinirea în viață. în al doilea rînd, din cauza schimbărilor macrosociale și a tendinței de globalizare, nu mai există un consens cu privire la ceea ce este "bine" și ceea ce este "rău" (vezi Iluț, 2001, pp. 51-61), contemporaneitatea întreținînd un spațiu semantic ce potențează relativismul și deruta la nivel moral și axiologic. Mai mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
familie, ce se cere armonizată cu viața profesională. Acest efort de armonizare nu poate fi lăsat doar în sarcina indivizilor (femei și bărbați, deopotrivă) și a familiilor lor, ci presupune intervenții la nivel de companii, firme, instituții și la nivel macrosocial. Cum acest lucru nu este o practică frecventă, instituționalizată, femeile cu copii mici/minori sunt nevoite să acționeze după o logică disjunctivă de tipul "sau... sau" (sau carieră sau familie/copii), câștigurile obținute într-o zonă însemnând, adesea, sacrificarea/ neglijarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 10. Mecanismele de socializare generează presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen- rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care limitează alegerile personale și dezavantajează cel mai adesea femeile și uneori bărbații prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
un articol din 1969 intitulat Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection și publicat în revista Sociological Quarterly, Herbert Blumer revine asupra temei modei, pe care o concepe ca un fenomen rațional atât la nivel individual, cât și la nivel macrosocial. Argumentul principal ar fi că individul face eforturi de a identifica ceea ce este acceptat la un moment dat în societate, deci este conștient de alegerile pe care le operează în materie de modă. La nivel social, mecanismele de interacțiune nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o aplicabilitate amplă, întinzându-se de la nivelurile de tip micro, ale grupurilor mici, la cele de tip mezo (de exemplu, rețele organizaționale, rețele distribuite aleatoriu sau rețele intergrupale cu coeficienți variabili de grupare și de iradiere) și, bineînțeles, la nivel macrosocial, care se referă la configurări cu un număr foarte mare de unități aflate potențial în relații ce au apariții constante sau aleatorii și care solicită determinarea unor topologii și analize dinamice. Totodată, Marian-Gabriel Hâncean oferă în acest volum instrumente analitice
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legate de procesele de tranziție, de integrare europeană și cele legate de rata natalității, situație în care cifrele în expresie absolută ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
era locul de bază în care statul ocrotitor nu te lăsa de capul tău. Ideologia oficială era cea a egalitarismului de gen: nu există bărbați sau femei, ci oameni ai muncii. Practicile erau cele ale patriarhatului de stat la nivel macrosocial și ale patriarhatului tradițional (dar fără „tați”ca unici câștigători ai pâinii ) în familie. Pe când societatea occidentală „decadentă și putrefactă” dezvolta feminismul valului II, cel al valorizării diferențelor între femei și bărbați, al insistenței asupra faptului că femeile trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Ea reușește să teatralizeze ritualurile stereotipizate ale vieții. Ocupațiile denotă un comportament eminamente codificat. Ținând cont de reprezentarea sinelui și de afirmarea să că ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]