4,945 matches
-
și celelalte la vremea lor. În legătură cu schimbarea din Legea învățământului, care prevede ca predarea disciplinelor geografia și istoria României să se facă în limba maternă, Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan a spus: „Evident că sunt și familii responsabile de maghiari care doresc ca fiii lor să învețe limba română, să se poată mișca mai bine în țara lor. Cunosc familii de maghiari care își trimit copiii după ore la preoteasa româncă, profesoară de limba română Nu părinții de aici au
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
în limba maternă, Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan a spus: „Evident că sunt și familii responsabile de maghiari care doresc ca fiii lor să învețe limba română, să se poată mișca mai bine în țara lor. Cunosc familii de maghiari care își trimit copiii după ore la preoteasa româncă, profesoară de limba română Nu părinții de aici au cerut predarea în limba maghiară, ci tot factorii politici, care susțin că, dacă vor învăța limba română, copiii maghiari își vor pierde
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
același teritoriu național, a unei lumi paralele cu lumea românească. Pe români nu-i întreabă nimeni nimic, n-au cui se plânge, sunt ca niște deportați în Siberia. Credeți că, dacă mâine se prezintă la concurs un român și un maghiar pentru a ocupa, spre exemplu, postul de inspector general în învățământ, va câștiga românul? Oricât de pregătit ar fi, va pierde. Politicul îi barează calea. Statul român ne-a abandonat, așa cum a făcut-o mereu în istorie, lăsându-ne să
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
românesc. Eu sunt născut în Transilvania, în părțile Bihorului, în depresiunea Beiușului și vă pot spune că acele legi au avut efecte chiar în familia din care mă trag. În satul în care m-am născut nu a trăit niciun maghiar, au fost numai români. Bunicul meu a mers la școală, ca orice copil, și tatăl lui a văzut că băiatul lui învăța limba maghiară, nu limba română. L-a lăsat un an, încă un an, și după ce a terminat două
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
din anii 1989 - 1990 au lăsat asupra acestui spațiu încă un nor, motiv pentru care cele două județe și o parte din județul Mureș nu prea sunt văzute de investitorii străini. Deși oamenii din această zonă sunt foarte harnici, atât maghiarii, cât și românii. Dacă veți trece prin localitățile de aici, veți vedea casele lor, toate cu temelie de piatră, bine zidite. Astfel încât, în județele Covasna și Harghita nu veți găsi case din chirpici, cum sunt atâtea în alte regiuni ale
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
pentru păstrarea și afirmarea identității culturale, confesionale și lingvistice într-un mediu multietnic și pluriconfesional, eliminarea unor discriminări care vizau românii numeric minoritari în cele două județe și pentru stoparea unor proiecte autonomiste și separatiste promovate de unii lideri ai maghiarilor din zonă. Capitolul dedicat programelor principalelor ma �nifestări științifice și culturale, organizate de asociațiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Harghita și Covasna, a fost extins prin publicarea unor rapoarte și informări despre activitatea unor instituții și asociații partenere
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
îngrădește nepermis dreptul de a fi ales. Totodată, acesta încalcă principiul egalității în drepturi, câtă vreme, de exemplu, cetățenii aparținând unei minorități, români într-o comună precum din Harghita sau Covasna, germani într-o localitate din Timiș sau Brașov sau maghiari într-o localitate din Hunedoara, nu vor putea să voteze un candidat conațional în localități unde numărul acestora nu permite strângerea numărului de susținători prevăzuți de lege. Se regăsește, în această ipoteză, și încălcarea dreptului de a fi ales. Este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. b), ale art. 31 și ale art. 46 alin. (2) și (3) din Legea partidelor politice nr. 27/1996 , ridicată de Partidul Creștin Democrat Maghiar din România în Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 1998, în prezența reprezentantului Ministerului Public și în lipsa autorului excepției, fiind consemnate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
pronunțată în Dosarul nr. 43 bis/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. b) și ale art. 46 alin. (2) și (3) din Legea nr. 27/1996 , ridicată de Partidul Creștin Democrat Maghiar. În motivarea excepției se susține: - cu privire la art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 27/1996 se arătă, în esență, ca instituirea unor criterii cantitative pentru înființarea unui partid politic - respectiv minimum 10.000 de membri, domiciliați în cel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. b) și ale art. 46 alin. (2) și (3) din Legea nr. 27/1996 . Se constată însă că în ședința din 12 septembrie 1996, desfășurată în fața instanței judecătorești, Partidul Creștin Democrat Maghiar din România a ridicat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 27/1996 . De aceea Curtea Constituțională urmează să se pronunțe și asupra dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 27/1996 . I. Art. 17 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
b), ale art. 31 și ale art. 46 alin. (2) și (3) din Legea partidelor politice nr. 27/1996 , modificată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 3/1996 , aprobată prin Legea nr. 46/1998 , ridicată de Partidul Creștin Democrat Maghiar din România în Dosarul nr. 43 bis/1996 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din data de 27 octombrie 1998. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Maria Bratu -----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
județul Covasna! Ei, bine, m-am aprins fiindcă aniversarea cu scântei, mi-a adus aminte de un tembel de jurnalist vasluian, Tănăsuc (vine de la tanău?!) scrie, fără pic de documentare (sau poate la comandă !?!”) un articol în România liberă (!) intitulat „Maghiarii din inima Moldovei”. Citesc și mă crucesc. Unde?!? La Chițoc, unul din satele copilăriei mele, ar exista după poveștile sale unguri! Curat, basne. Repet, nu aș avea nimic împotrivă dacă ar fi așa! Știți că ungurul, ca și iarba rea
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1394942039.html [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
declarat de capul UDMR, Kelemen Hunor, drept “inamicul public nr. 1” al maghiarimii, mai precis, completez eu, al extremiștilor maghiari antiromâni si anticonstituționali. Cum te simți în această posturășsi ce încărcătură crezi că are această amenințare publică făcută de veterinarul maghiar fost ministru al Culturii lui Băsescu și Boc? Recentele afirmații ale președintelui UDMR Kelemen Hunor la adresa mea îmi confirmă faptul că acțiunile mele deranjează rău de tot extremismul maghiar din România. Aș reaminti faptul că până la el au mai fost
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
mă simt onorat să fiu nominalizat ca fiind inamic al extremismului maghiar din România alături de fostul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, un profesionist desăvârșit în administrație publică și un intelectual cu zece clase peste Kelemen Hunor. “Românii, nu maghiarii sunt discriminați pe criterii etnice în Covasna și Harghita” In calitatea ta de cetatean român ai reușit cu mijloace proprii să blochezi o serie de proiecte ale extremiștilor maghiari cu tendințe separatiste și antistatale evidente și documentate. Le-ai putea
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
prefecții tac complice cu această ilegalitate și mimează aplicarea legii. Urmare sesizărilor mele, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis peste 10 hotărâri prin care a constatat faptul că în județele Covasna și Harghita românii sunt discriminați. Atenție! Românii, nu maghiarii sunt discriminați pe criterii etnice în Covasna și Harghita. Am sesizat Prefectura Covasna cu privire la organizarea ilegală a unui concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Județene Covasna. Concursul a fost anulat, definitiv și irevocabil. Sunt foarte multe astfel de
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
gestul patriotic al tinerei Sabina Elena, iar primul ministru Victor Ponta s-a gândit să mearga pe urmele infumuratului Mihai Răzvan Ungureanu și să-și aleagă drept consilier “onorific” chiar pe apărătorul în instanță al criminalului Wass Albert și al maghiarilor ucigași de români în decembrie 1989, respectiv pe extremistul fardat și mancurt (după mama este român) Gyorgy Frunda, în plus și un cunoscut informator al Securității și susținător neincetat al intereselor Ungariei la Consilului Europei. Te-au dezamăgit acești politicieni
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
grijă mai de degrabă să nu supere în vreun fel Budapesta, în loc să apere interesele celor pe care îi guvernează” De ce crezi că românii nu sunt la fel de bine organizați ca ungurii, atât în țară cât și in străinătate, fiind cunoscute programele maghiarilor de “recuperare a Ardealului” ce se întind pe zeci de ani, cu acțiuni strălucite de lobby și “capcanari” de toate naturile în Congresul american, ca să dau doar un exemplu edificator? Avem foare multe de învățat de la propaganda de stat din
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
românii din Covasna și Harghita. Și nu numai pentru ei! Sintagma ” Să fie liniște, să putem guverna țara” este folosită de toate puterile pentru a justifica eterna prezență la guvernare a unei organizații antiromânești: UDMR. Una este să dai dreptul maghiarilor din România să aibe școli, presă, biserică și viața culturală în limba maternă (ceea ce este perfect normal) și alta este să tolerezi discursuri antiromânești, acțiuni contra ordinii constituționale și propagandă revizionistă. Sunt convins că în cancelariile europene suntem de râsul
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
pe lângă reînceperea demersurilor de recuperarea a averii Gojdu - cotate azi la câteva miliarde de euro - ar trebui să solicite Ungariei să-și ceară scuze oficial pentru aceste masacre? Domnule Roncea, actualul prefect de Harghita le-a urat ”la mulți ani!” maghiarilor pentru ziua de 15 marie. Președintele PNL Sfântu Gheorghe depune coroane de flori în fiecare an de 15 martie. Cam ăsta e nivelul de cultură al celor care ”ne conduc”. Da, evident că România ar trebui să forțeze recuperarea averii
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
sau fictivi. Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, prevedea că bunurile care până la acea dată au aparțiunut statului maghiar treceau de drept în proprietatea statului român. Nesocotind acest Tratat, guvernele și justiția română au restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniștrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute și renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule românești au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
la TVR istoria românilor beneficiază de “5 minute de istorie” pe programul 2 (excelenta emisiune realizată de Adrian Cioroianu), în timp ce “Cultura minorităților” are câte o jumătate de oră în cinci zile din săptămână, pe același program. Partea “leului” revine emisiunilor ”Maghiarii de pe unu” (TVR 1) și “Maghiarii de pe doi” (TVR 2), câte o oră și jumătate de fiecare, trei zile pe săptămână. Și se zice că TVR este “televiziune națională!”. Sunt tot mai mulți cei care cred că salvarea identității naționale
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
5 minute de istorie” pe programul 2 (excelenta emisiune realizată de Adrian Cioroianu), în timp ce “Cultura minorităților” are câte o jumătate de oră în cinci zile din săptămână, pe același program. Partea “leului” revine emisiunilor ”Maghiarii de pe unu” (TVR 1) și “Maghiarii de pe doi” (TVR 2), câte o oră și jumătate de fiecare, trei zile pe săptămână. Și se zice că TVR este “televiziune națională!”. Sunt tot mai mulți cei care cred că salvarea identității naționale, întărirea statului și protecția maximă a
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
unitatea națională, dar cea spiritual eșuează și e decapitat. 1700 Ortodocșii romani din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel originea latină a neamului și Școala latinistă, Ardelenă formează Programul de emancipare națională, care intră în conflict cu atât cu maghiarii, cât și cu greco-slavii din Țările Române. 1859 Alexandru Cuza unește Moldova cu Munteania. Unirea cu Roma eșuează. 1918 România Mare este visul împlinit al lui Mihai Viteazul, Cuza și nu în ultimul rând al Școlii Ardelene. Unirea cu Roma
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
la iveală reaua credință a Dictatorului, e lichidat. 1989 După desființarea Lagărului moscovit și a Cortinei de Fier, Biserica unită cu Roma este tolerată, bisericile și bunurile nu sunt însă retrocedate. Modelul moldo-valah încearcă să domine Transilvania și Banatul cu ajutorul maghiarilor/UDMR. 1991 Ion Iliescu, reprezentant al curentului ortodoxo-comunist moldo-valah merge în vizită la Ferictul Ioan Paul ÎI la Roma, dar refuză să-l primească în România. 1999 Emil Constantinescu îl invită la București și Fericitul Ioan Paul ÎI este primit
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
anul III, Nr. 2 (10), Chișinău 2004 • Putin la Papa de la Roma. În: Magazin, Timișoara, ian. 2004 • Revenirea românilor la Roma. În: România Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004 • Roma, Bizanțul și postcomuniștii. În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]