273 matches
-
botez elemente etnice egale ca număr și cel puțin egale în cultură cu elementul maghiar însuși. Ceea ce am avea de observat fraților maghiari este că, daca elementul lor etnic ar fi avut o putere înnăscută și firească de asimilare, această maghiarizare atât de mult dorită s-ar fi întîmplat fără nici o îndoială cu sute de ani înainte. Daca de la anul 1000 după Hristos pîn-în ziua de astăzi n-au putut s-o facă - în curs de nouă sute de ani aproape, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
desigur vom fi cei din urmă de-a nu recunoaște calitățile acestui popor, în inima sa drept și generos -, față cu marea mișcare națională a secolului nostru ne e permis să ne îndoim în mod absolut de succesul tendințelor de maghiarizare și - precum orice acțiune trezește reacțiunea - maghiarii ni se pare că nu fac, în aceste momente de cumpănă pentru Europa, decât a-și crea pericole de prisos acolo unde ele nu existaseră și-a ignora pericolele adevărate, cari vin cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat că, proiectul în cestiune tinde a regula în mod uniform pentru toate confesiile afacerile instrucțiunii și, abstracție făcând de la o mică escepție, proiectul nu face deosebire între confesiunile din patrie, fie ele după naționalitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trece ca argument în contra concepției de mai sus; însă tocmai nuanța aceasta a conservării egalității de drept a confesiunilor face să răsară și mai bine punctul cardinal al proiectului, carele, combinând toate, se vede a fi consistând în voința: ca maghiarizarea compatrioților de naționalitate nemaghiară să se realizeze chiar cu prețul autonomiei tuturor confesiunilor, supunând pe credincioșii bisericilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de instrucțiune publică care să-i silească a-și neglija propria lor limbă maternă și să-i atragă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să se realizeze chiar cu prețul autonomiei tuturor confesiunilor, supunând pe credincioșii bisericilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de instrucțiune publică care să-i silească a-și neglija propria lor limbă maternă și să-i atragă prin aceasta pe calea maghiarizării, pe când în celelalte e de atribuția regimului de-a aplica față cu deosebitele confesiuni, după propriile lui vederi, gradurile de rigoare sau de favor ce-i stau la îndemînă. Cumcă în acest punct de plecare se rezumă toată intenția proiectului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i consacre întreg rezultatul interesării și ostenelelor lor somptuoase în partea învățămîntului; așadar neîncrederea ce respiră din acest proiect de lege și tinerea sub ochi polițienești a confesiunilor de naționalitate nemaghiară (daca greutatea principală nu se va fi punând pe maghiarizare) - nu numai că, n-are nici un temei, dar încă neîncrederea producând după natura ei neîncredere reciprocă poate fi stricăcioasă intereselor mai nalte ale statului, mai cu seamă în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
școale reale) prin care tinde, nu să reformeze învățămîntul secundar pe temeiul rațiunii și al principiilor pedagogice, ci să, introducă mai cu seamă o nouă lege în scopul de-a maghiariza cu totul învățămîntul în școalele confesionale, ca apoi, prin maghiarizarea învățămîntului, să izbutească cu timpul a maghiariza și a contopi în elementul unguresc toate naționalitățile din patrie! Invederat că la noi în Ungaria instrucțiunea nu are de scop, ca în alte state, cultivarea și luminarea cetățenilor statului, ci întunecarea mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rugat să oprească broșurile nepatriotice panslavistice. 6. Limba adunărilor protopresbiterale pe viitor va fi esclusiv numai cea ungurească. Cititorii noștri știu ce înțeleg ungurii politici sub "patriotism" și "simțiminte patriotice". Știu cu câtă furie s-au pus ungurii politici pe maghiarizare. Ne simțim dispensați de la comentarea concluziilor reproduse mai sus și, ca o curiozitate, reproducem comentariul ziarului din care le-am estras. Era timpul suprem să se facă pasul acesta. Țara aceasta trebuie să fie ungurească și totodată liberă. Îndată ce se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toată lunga dominațiune străină, toate națiunile vechi ale Peninsulei tracice: albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii. Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăți de maghiarizare? În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei actual, am vedea zeci de naționalități deosebite răsărind intacte de sub pătura foarte subțire de predominațiune moscovită. Până la sfârșitul sutei Xv-a românii sunt în Ardeal și Țara Ungurească unul din elementele cele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răsăriteni din Ardeal și Țara Ungurească, d. Miron Românul, a adresat protoiereilor din arhidieceză o circulară. Ea oprește pe cler de-a lua parte la adunările populare cari protestează cu atâta legitimitate în contra proiectului de lege al cărui scop e maghiarizarea institutelor secundare române de învățămînt. Înainte de toate mărturisim că nu discutăm motivul care-a putut împinge pe prelat la răspândirea acestei circulare. Știam că, din nenorocire, mitropolitul românilor prea e o persoană oficială pentru a se putea sustrage de la influența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Europa, 269 {EminescuOpXIII 270} era persecutat. O dovadă despre asta e că aproape toată nobilimea actuală a Transilvaniei - escepție făcând de două, trei familii secuiești - e de rasă română și datorește titlurile ei originare ducilor Făgărașului, domnilor Țării Românești, iar maghiarizarea ei o datorește catolizării ulterioare. Încă la 1511 Stoe de Bethlen nu era decât boier făgărașan. Pe când șeful neamului devine catolic și maghiar, neamul însuși, gens, e până azi țărănesc în județ. Un Mailat, catolizat și maghiar, e prezident al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de către d-alde Hundsdorfer (răsbotezat în Hunfalvy) prin cari, fără nici o probă pozitivă, prin reticențe și sofisme, se tăgăduiește continuitatea românilor în Dacia. Parec' ar simți că Unedoara e leagănul dinaștilor români, de-aceea s-aruncă cu toată furia de maghiarizare asupra acestui ținut. E probabil că și dinaștii Moldovei sunt originari din Hațeg. Nepotul de soră a celui din urmă Piast, Ludovic I, rege polon și maghiar, a donat la 1363 satul Zalazd din ținutul Hunedoarei contelui Vladislav, fiul lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scrisoarea de față este maniera în care au fost sau, mai precis, nu au fost reglate raporturile dintre centru și provincie, dezinteresul capilor țării pentru specificul regional, urmările pe termen lung ale acestei atitudini. Cel care se temuse odinioară de maghiarizarea Ardealului românesc ajungea acum să întrezărească posibilitatea unei balcanizări la nivelul moravurilor publice. Tratamentul în aqua forte pe care Vuia îl aplică Unirii de la 1 decembrie nu vine din partea cuiva care punea la îndoială oportunitatea acestui act politic. El este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Burger a fost declarat persona non grata la Odorhei și cetățean de onoare la Gheorgheni. Același om! «Gabor Kolumban a propus pentru românii din Harghita și Covasna o denumire nouă: români-secui.» (Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni); «Maghiarizarea este în plină desfășurare în Harghita și Covasna, după un proiect mai vechi de 80 de ani. Procesul continuă acum sub ochii noștri, în țara noastră, printr-o formă... europeană, așa cum a procedat MADOSZ pe timpul comuniștilor. Ei zic <<Ținutul Secuiesc
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de ofițeri unguri, să arboreze propriile lor steaguri, iar limba de comandă să fie maghiara. Cererile acestea făcuseră și în trecut parte din programul partidului. În afară de afirmarea independenței față de Viena, aceste măsuri ar fi prezentat avantajul de a contribui la maghiarizarea recruților, care proveneau firește din regiunile slave și românești, ca și din districtele maghiarofone. Nu ar fi constituit bineînțeles nici un avantaj pentru un soldat român sau croat să primească ordine în maghiară în loc de germană. Deși Franz Joseph acordase Ungariei o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
individul respectiv renunța la trecutul lui și adopta limba, inclusiv folosirea unei forme maghiarizate a numelui său. În aceste împrejurări el se putea bucura de toate privilegiile unui cetățean cu drepturi civile depline. Școlile aveau să devină principalul mijloc al maghiarizării. Legea Naționalităților din 1868, introdusă după Ausgleich, era moderată și liberală din punct de vedere al concepției. Teoretic, ea garanta oricărei naționalități dreptul de a-și folosi limba în viața ei politică și culturală. Limba de predare în școlile primare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urmare organizată altfel și, ca și în trecut, avea să ia forma convocării de adunări speciale și a apelurile către împărat. Pînă în 1914, majoritatea activităților românilor au avut un caracter defensiv și urmăreau combaterea tot mai intensei presiuni de maghiarizare a Budapestei. Cea mai puternică influență a ungurilor era exercitată prin intermediul școlii. În Legea Naționalităților din 1868 fuseseră incluse prevederi referitoare la folosirea limbilor locale. Ungaria era declarat stat unitar, dar era recunoscută existența mai multor naționalități pe baza limbilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
într-o manieră și mai opresivă. Scopul administrației maghiare era atragerea de partea ei a cît mai multor indivizi posibil. Sistemul școlar era considerat ca fiind cel mai eficient mijloc de transformare a naționalităților nemaghiare în cetățeni maghiari. Acțiunea de maghiarizare s-a intensificat după 1875, cînd au venit la putere Kálmán Tisza și Partidul Liberal. Noua lege a educației, emisă în 1879, instituia predarea limbii maghiare în toate școlile primare. Profesorilor li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-au făcut totodată presiuni pentru traducerea însemnelor publice și a numelor de localități în limba oficială a statului. Familiile erau încurajate să adopte o formă maghiarizată a numelor lor. Încercările de maghiarizare prin intermediul educației au continuat odată cu adoptarea în 1907 a Legii Apponyi, care întărea obligația de folosire a limbii maghiare atît de către elevi cît și de profesori. Primilor le era acordat un termen de patru ani pentru stăpînirea limbii, în caz
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1914 într-un impas. Existase o mare intensificare a conștiinței naționale de sine, în special în rîndul intelectualilor, dar nu fusese realizat nici un progres concret. Unii oameni de stat unguri dăduseră asigurări privind posibile schimbări în viitor, dar politica de maghiarizare continua. În perioada dinaintea primului război mondial, mai multe proiecte diverse de reînnoire a Imperiului Habsburgic constituiau o preocupare comună atît a politicienilor cît și a intelectualilor din interiorul și din afara monarhiei. Majoritatea planurilor prevedeau acordarea unei poziții mai bune
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
transilvană, chiar și de aceea maghiară. De partea românească, reacția este extrem de puternică: numeroase studii consacrate "terorii horthiste" evocă deportările de populații spre lagărele de muncă, munca obligatorie pentru țărani, abrogarea reformei agrare din 1920 și reîntoarcerea marilor proprietari unguri, maghiarizarea forțată a populației. Exodul românilor fugind de ocupația ungară ar fi atins, după estimările românești, 500.000 de persoane. Studiile pun accentul cînd pe organizarea unei rezistențe comuniste și social-democrate, cînd pe o listă de martirizați care fac parte din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până în 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se opunea anexării Transilvaniei la Ungaria și critica maghiarizarea forțată. Responsabilitatea acțiunii și-a asumat-o conducerea P.N.R., în frunte cu Ion Rațiu, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Iului Coroianu, George Pop de Băsești etc. Delegația română trimisă la Viena nu a fost primită de împărat, documentul fiind trimis autorităților
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
a românilor, începând cu persecuția preoților în încercarea de a le schimba religia. Acest aspect avea să se contureze și mai pregnant în 1428 când regele Sigismund amenință boierii locali cu confiscarea moșiilor dacă nu-și schimbă religia, obținând astfel maghiarizarea forțată a majorității acestora. Așa că până în secolul al XV-lea Biserica Românească se află sub o dublă influență. Dincolo de munți era influența agresivă a catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace de munți se manifesta influența slavonismului, mai ales
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu aparțin naționalităților ci unor anumite confesiuni religioase, adică numai catolicilor și protestanților (calvini, luterani și unitarieni) excluzând astfel pe români de la treburile statului, iar ortodoxia avea doar statut de confesiune tolerată. Este al doilea moment important când se realizează maghiarizarea forțată, întrucât mulți români de seamă au fost nevoiți să treacă la calvinism. În 160 situația creată în Ardeal ajunge să stârnească interesul unor călugări iezuiți, care în dorința de a stopa expansiunea calvină, cer împăratului austriac Leopald I să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]