279 matches
-
Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie". La fete îmbrăcămintea este compusă din "spătoi și poale brodate", "zadie cu cârpa de încins", "cojoc" și
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
de lavă (lacuri de foc); așa sunt craterele vulcanilor Kilauea și Mauna Loa. Calderele (căldare, în spaniolă) reprezintă cratere uriașe formate prin explozie și lărgite mult prin prăbușirile care urmează. La explozii puternice, coșul și chiar porțiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-și suportul se prăbușește. Din vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conuri vulcanice mai
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
de eroziune devin predominante, ele fiind dirijate de sistemul pantelor caracteristice vulcanilor (convergente și divergente) și de structura lor. Structura, reprezentată în general prin strate monoclinale, dirijate în sensul curgerii lavei, poate fi complicată de dizlocatiile tectonice sau de intruziunile magmatice sub forma de filoane. Rețeaua hidrografică este radiară divergentă pe con și radiară convergentă pe crater. La baza conului, râurile sunt colectate de o rețea inelară, iar în crater se formează lacul de crater. Văile adânci care fragmentează conul se
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
termică modificarea temperaturii și densității în interiorul Pământului - efect local glaciară fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea gheții - efect local 1 cm/an Hidro izostazie fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea apei - efect local Izostazie vulcanică extruziunea magmatică - efect local Izostazie sedimentară eroziunea și depunerea sedimentelor - efect local < 4 mm/an Informații complementare Anthony B. Watts , "Isostasy and flexure of the lithosphere, Cambridge University Press, 2001" Referințe externe
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
distrus întreaga vegetație a insulei. A urmat catastrofala erupție din 1883 care a dat naștere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare că a fost cauzată de o mică fisură a bazinului magmatic în care a pătruns apa rece, diferența de temperatura provocând explozia. La 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofală erupție din istorie. Atât explozia, cât și cantitatea de materie aruncată în aer au depășit valorile înregistrate până atunci
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
stratului de ozon ce absorbea radiațiile ultraviolete ucigașe, viața avea să se împânzească toată suprafața Terrei. De-a lungul sutelor de milioane de ani continentele s-au tot reunit și despărțit, pe măsură ce se modela și suprafața Terrei sub acțiunea curenților magmatici ai mantalei. În cursul acestor modelări, continentele s-au unit și au format de câteva ori supercontinente. Cel mai vechi supercontinent cunoscut despre care avem informații solide, Rodinia, s-a destrămat însă din nou - acum aproximativ 750 de milioane de
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
la presiuni și temperaturi joase, sub 300 °C și la o valoare pH între 3 și 5, iar la concentrații mai mari de potasiu se formează filosilicatele care au o structură tetraedrică de SiO. Rocile de origine sunt frecvent roci magmatice acide ca granit sau riolit, iar mineralele prezente fiind feldspatul și muscovitul. Transformarea feldspatului potasic în caolinit se produce la o valoare pH sub 5 ca și la un proces de hidroliză parțială în mediu acid: În condiții calde tropicale
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
ul este un mineral de culoare cenușie-neagră, un oxid de fier și titan, cu formula chimică FeTiO, compus în proporție de 52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
52,65% din TiO și rest FeO. El se găsește în roci metamorfice și magmatice și cristalizează în sistem romboedric. Numele provine de la Munții Ilmen din Rusia. ul este cel mai important minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde apare în particule rotunde cu diametre de 0,1 - 0,2 mm. Deseori, ilmenitul este amestecat cu hematit, împreună cu care formează o soluție solidă completă peste
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de Fier reprezintă o zonă de convergență a lumii vegetale și animale dintre Câmpia Panonică și Câmpia Română, Defileul Dunării făcând legatura între aceste regiuni. Climatul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
din limba arabă „zarqun” (cinabru HgS), sau din persană „zargun” (auriu). ul este cel mai vechi mineral cunoscut de om și cel mai frecvent mineral din scoarța pământului. Mineralul ia naștere ca produs primar în procesul de cristalizare în rocile magmatice, ca granit, și roci bazice ca pegmatit sau sienit. În rocile metamorfice zirconul prin procesul de răcire va recristaliza sau cristaliza din nou. În rocile sedimentare zirconul datorită durității mari rezistă proceselor de eroziune și transport, poate fi întâlnit sub
Zircon () [Corola-website/Science/308424_a_309753]
-
pentru atmosfera neregulată a lui Io sau magnetosfera extensivă a lui Jupiter. Suprafața lui Io este punctată cu depresiuni vulcanice numite "paterae". Acestea reprezintă calderele terestre, dar nu se știe dacă s-au produs prin prăbușire sau prin golirea camerei magmatice. Acestea au un diametru aproximativ 41 km, cu cea mai mare fiind Loki Patera având 202 km. Oricare ar fi mecanismul de formare, morfologia și distribuția de paterae multe sugerează că aceste caracteristici sunt controlate structural, cu cel puțin jumătate
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
fost o insulă separată, dar materialul vulcanic aruncat de Terevaka a dus, cu timpul, la unirea cu Insula Paștelui. Râpă Nui este bogată în roci bazaltice și hawait, minerale bogate în fier și care prezintă o asemănare remarcabilă cu rocile magmatice din Arhipelagul Galapagos. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajma (Motu Nui, Motu Îți), reprezintă piscul unui vulcan submarin care se ridică la peste două mii de metri deasupra fundului oceanului. Insula Paștelui face parte din creasta Sală y Gomez, un lanț muntos
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
cea estică. Baza Munților Vlădeasa este alcătuită din roci cristaline vechi formate în proterozoicul superior (cca. 550 milioane de ani în urmă). Pe alocuri, datorită eroziunii, acestea se pot găsi și la suprafață. Rocile dominante din masiv sunt însă rocile magmatice. Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de vârstă jurasică și paleocenă se găsesc la vest de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracție turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” își datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilități de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică. Odinioară, spune legenda, pe timpurile când trăiau încă uriașii și zânele în țara Ardealului, au sălășuit în apropiere de Buciumani o ceată de uriași, conducătorul lor fiind dușman înverșunat al zânelor, omorând zânele care-i cădeau în mână. Această căpetenie
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
se mai poate aminti o variantă a safirului de culoare roză Padparadsha (Sri Lanka). ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul al XIX-lea s-a reușit producția sintetică a mineralului, de către francezul Auguste Verneuil
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
urmă cu cca. 30 de milioane de ani, formându-se totodată o regiune de podiș numit "Basin and Range Province" , pe atunci munții având înălțimea de azi a munților Himalaya. Rocile Munților Stâncoși sunt în marea majoritate roci metamorfice și magmatice (vulcanice) mai ales în San Juan Mountains. Rocky Mountains au înățimea medie de 2000 - 3000 de m, vârfurile mai înalte fiind în nord Glacier-Nationalpark acoperiți cu ghețari, tot în partea de nord se găsește un podiș întins Marele Bazin limitat
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
ul (italiană "granito", „granulat“) este o rocă magmatică masivă, cu granulație grosolană (cristale cu dimensiunea de câțiva milimetri), formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre plutonite), conținând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica. ele se formează din magma acidă bogată în silicați
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
habitus primatic, cu plăci groase. Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
a produselor de alterare a rocilor și a zăcămintelor preexistențe și prin precipitarea chimică sau biochimica a sedimentelor din soluții apoase. După natură proceselor de concentrare a substanțelor minerale utile se deosebesc zăcăminte: Zăcămintele magmatogene se formează datorită acțiunii proceselor magmatice din scoarță terestră sub influența energiei interne a Pământului. Din acest grup fac parte zăcămintele: Zăcămintele metamorfogene rezultă prin transformarea intensă a rocilor și a zăcămintelor preexistențe la adâncimi mari în scoarță terestră, datorită presiunii și temperaturii înalte. De exemplu
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
maree se află pe râul Rance, în Franța, care produce majoritatea energiei consumate în Bretania și alte câteva regiuni. Mai există și alte uzine experimentale în Canada, Rusia și China. Este nevoie de o sursă naturală de căldură, o cameră magmatică, izvoare subterane și roca poroasă prin care să circule aburii și apa. Aburii și apa fierbinte sunt utilizați direct pentru încălzire. Aburii sunt folosiți pentru a genera electricitate. Utilizatorii principali: Islanda, unde peste 45% din energia țării provine din resurse
Sursă de energie () [Corola-website/Science/311780_a_313109]