3,302 matches
-
Alexandra Olivotto A existat o vreme în care jazz-ul era un fel de manea, asociată însă nu cu mahalaua, ci cu burghezia. Nu reprezenta "farmecul ei discret", ci trambulina către decadență. Cel puțin aceasta era perspectiva eroului lui Hesse din Lupul de stepă. Multe lucruri s-au schimbat de atunci, jazz-ul achiziționând un prestigiu cultural substanțial. Acest fapt
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie". La fel procedează Constantin Călin referitor la alte noțiuni la care a apelat Bacovia precum tîrgul, orașul, mahalaua, cafeneaua, crîșma, pustiul, melancolia, plictiseala, nevroza, visul etc. Nu avem a face cu o investigație fastidioasă și nici cu una care iese din rama subiectului de bază, cum s-ar putea închipui, ci cu o ofensivă informativă în virtutea convingerii că
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
în cadrul premiilor naționale de spirit și umor românesc, să decernez și un premiu ale societății umoristice «Păcală» lui Nae Cosmescu”. În 2005, director artistic la Național TV fiind, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din „Gaițele”. Serialul s-a numit „Cuscrele”. La data aprobării proiectului acestuia Nae Cosmescu împlinea șaizeci și cinci de ani. Era 26 iulie 2005. Serialul s-a bucurat de succes. În rolurile principale au
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
erau sustrase controlului economiei de piață, și anume, religia, cultura, învățământul, relațiile de familie, sunt în prezent contaminate de consumism. Marile orașe, din cauza traficului, poluării și speculațiilor imobiliare, se transformă în metropole haotice, dominate de contraste: mizeria din cartierele de mahala stă alături de luxul ostentativ din zonele rezidențiale. Sărăcia românească de pe străzile lăturalnice coexistă cu mallurile și centrele financiare. Banul a devenit etalonul universal, criteriul de valoare suprem. Fiecare se raportează la cum și ce consumă. Dacă înainte se spunea: Spune
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
papitoi”, rămâne perplex, la fel ca toți cei care ar trebui să-i ia apărarea, aruncându-se vitejește la vidanje și varsandu-le în gură celui care a început. Nu e și n-o să fie niciodată rentabilă o polemică de mahala cu oamenii ăștia, aia e nasol. Păi, Oana Zăvoranu, când s-a certat cu Huidu, a ajuns până la a-l scuipa și până la a se caută prin nas, ca să se poată apoi șterge pe el (nu delirez, am auzit chiar
Psihopat, pitigoi, perplex si alte cuvinte cu “P” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19823_a_21148]
-
dacă nu-l găsesc acolo s-ar putea să se bucure multă lume, care încă mai speră că n-a fost decât un trucaj marca Sergiu Nicolaescu. Tot Puterea scrie că Vanghelie doar a întinat nobilele idealuri ale social-democrației de mahala, cu Duster-ul pe care pretinde că îl folosește. În realitate, are același Merțan cu girofaruri interzise de lege, ca toți bazații din PSD. Până și Teo mai așteaptă, nu s-a hotărât în ce formațiune se va împlini (scuze, n-
Ziare, la zi: În Libertatea se caută bursierii lui Patriciu () [Corola-journal/Journalistic/27994_a_29319]
-
ține de cucoane. De aici, începe comédia, pe care Dumitrache i-o relatează lui Ipingescu, apoi acțiunea în forță pentru apărarea onoarei de familist. Preferința pentru lăsata secului poate să decurgă din aceea pentru carnaval, unul domesticit, coborât la înțelegerea mahalalei. Înainte de post, e liber la farsă și la păcate. Nemaivorbind că lunile ianuarie și februarie sunt, la sfârșit de secol XIX, răstimp de carnaval. Așadar, convenția mondenă și borna asumată de comunitate de când s-a pomenit se cam suprapun. Sunt
Lucruri nelalocul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2802_a_4127]
-
de Fotbal, care, pentru mulți dintre noi era o raritate“. Pișta descoperă fotbalul mai întâi în binecunoscutul sistem al competițiilor pe străzi. „Cartierul nostru, bătrânul Iosefin, era despărțit de Elisabetin de un bulevard larg, o adevărată graniță între cele două mahalale cu copii mulți. Aici, peste drum de casa noastră și de blocul restaurantului «Elite» (restaurantul Sinaia de astăzi) era un părculeț, pe lângă care trecea «linia violetă» (în epocă, tramvaiele nu aveau numere. Vagoanele erau însemnate, peste lămpi, cu o dungă
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
ascuns corpul, ci din contră i l-a pus în valoare. A fost foarte plăcut să îl revedem dansând pe Mihai Mihalcea, după mult timp, și anume într-o formă foarte bună, chiar și în momentele șarjate, pe muzică de mahala, dar și, după o secvență ironică, cu autenticitate, în Lacul lebedelor. Și evocarea ușor caricaturală a celor doi profesori ai săi, Ioan Tugearu și Adina Cezar, a fost reușită, căci o caricatură de calitate scoate totdeauna în evidență ceva caracteristic
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
începutul lui aprilie, Dror oferă câteva explicații acestui dezinteres totuși neobișnuit, dat fiind că nici traducerile nu abundă. Abia câte un Sherlock Holmes sau Maigret. Dror afirmă a nu fi pus niciodată piciorul într-un kiboutz. A crescut într-o mahala a Tel Avivului, cu o populație de 200.000 de locuitori, care nu e reprezentată nicicum în literatura israeliană. „Iată ce poate face romanul polițist: poate pune în lumină acele zone invizibile ale societății israeliene cărora literatura nu le-a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
Nevoie mare! De la Buc., maistrul Stepârță, Nae Prepuță... și-o mai fi careva... Îți dai seama? Din târla noastră, Ghecurcu, Carcalete și Țoi D. Țoi... Sau invers... Ai? Parcă așa îl cheama... Gârlici: Dracu mai știe! Dar de aici, din mahala? Reta: Ăi mai de vază! În primul rând eu! Gârlici: Altfel nici că se putea! Reta:...Apoi, Șterulă... Gârlici: Asta e, fără un nebun nu se poate! Reta: Milu Lalitră, conul Jorj Amir... Pentru procesul verbal, Brează V. Kil și
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
Mircea Anghelescu Proza interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în cartea relativ
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în cartea relativ recentă a Georgianei Sârbu (Cartea Românească, 2009), bine scrisă, care are meritul de a propune câteva probleme mai multor categorii de cititori, în același timp iubitori de literatură, de istorie, de urbanism
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
propune câteva probleme mai multor categorii de cititori, în același timp iubitori de literatură, de istorie, de urbanism. Cel mai cunoscut dintre autorii discutați, G.M.Zamfirescu este preferat în analizele sale, căci Maidanul cu dragoste „e romanul periferiei industriale prefigurând mahalaua pe verticală”, cu cartierele mărginașe ale orașului cotropite de fabrici, cocioabe și maidane: „spre bariera Regiei... o cârciumă, o fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste barieră, magaziile și
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
maidane: „spre bariera Regiei... o cârciumă, o fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste barieră, magaziile și atelierele uriașe ale manufacturii de tutun”. Mai stăruitor decât tabloul cenușiu al mahalalelor insalubre și urâte este înfățișat spiritul mahalalei, sufletul ei, complicat, pervers și romantic, inclusiv vitalitatea care irumpe, biruitoare, din mijlocul îngrămădirilor de case șubrede, cu oameni cenușii și ei, obosiți, bolnavi, dezamăgiți: personaje ca Fana din romanul lui Zamfirescu sau
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste barieră, magaziile și atelierele uriașe ale manufacturii de tutun”. Mai stăruitor decât tabloul cenușiu al mahalalelor insalubre și urâte este înfățișat spiritul mahalalei, sufletul ei, complicat, pervers și romantic, inclusiv vitalitatea care irumpe, biruitoare, din mijlocul îngrămădirilor de case șubrede, cu oameni cenușii și ei, obosiți, bolnavi, dezamăgiți: personaje ca Fana din romanul lui Zamfirescu sau ca Marieta în romanul modestului C.Barcaroiu
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
premature ce parcă înadins s-a cuibărit în înfiriparea asta umilă de existență umană, viața... infinita viață continuă să se manifeste, semeață și abundentă”. Cronologic, primul trubadur al noului spațiu este Felix Aderca, în Domnișoara din str.Neptun, 1921, unde mahalaua apare în aceeași înfățișare de lume în tranziție, o lume a celor din marginea societății, în echilibru precar între mai bine și mai rău (cu „meseriașii, lucrătorii de fabrică, servitorii, spălătoresele, poeții”), prăbușită sub sărăcie și oboseală: „La cea dintâi
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
înfățișare de lume în tranziție, o lume a celor din marginea societății, în echilibru precar între mai bine și mai rău (cu „meseriașii, lucrătorii de fabrică, servitorii, spălătoresele, poeții”), prăbușită sub sărăcie și oboseală: „La cea dintâi aruncătură de ochi, mahalaua pare istovită, copleșită de povara ei urbană. Femeile, cu o duzină de copii pe delături, au totdeauna cel mai nou la sân.(...) Bărbații, parte de la țară, parte țigani orășeniți de două- trei generații, ei sunt toți meseriași sau slujbași inferiori
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
țară, parte țigani orășeniți de două- trei generații, ei sunt toți meseriași sau slujbași inferiori, lucrători pe la cele câteva fabrici”. De fapt, lumea are aici și o altă înfățișare, la vârsta la care visele sunt încă permise: „Numai spre seară mahalaua e însuflețită de adevăratul ei spirit. Tinerețea se arată, viguroasă și romantică: fete care n-au început încă munca silnică a nașterilor, băieți cu pălăria pe sprânceană și cu bastonul în mână...” etc. Personalitatea locuitorilor se exprimă într-o existență
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
a moralei comune. Este o stare permanentă de beligeranță cu „societatea” care cuprinde nesfârșite forme de convulsie, ca în Maidanul cu dragoste, unde erotismul categoriei se manifestă ca formă a exploziei incontrolabile de vitalitate, dar ea evidențiază mai ales eroii mahalalei, lideri necontestați ai acestei lumi cu hoți și disperați, fiecare dintre ei erou și ibovnic al mai multor femei care îl iubesc și i se supun necondiționat: „Fiecare mahala are un erou. Sau mai mulți. Eroul are fișe la poliție
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
a exploziei incontrolabile de vitalitate, dar ea evidențiază mai ales eroii mahalalei, lideri necontestați ai acestei lumi cu hoți și disperați, fiecare dintre ei erou și ibovnic al mai multor femei care îl iubesc și i se supun necondiționat: „Fiecare mahala are un erou. Sau mai mulți. Eroul are fișe la poliție... Eroul poartă în permanență la el un cuțit ... Câmpul lui de operații este în centru și în cartierele oamenilor bogați. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
îl iubesc și i se supun necondiționat: „Fiecare mahala are un erou. Sau mai mulți. Eroul are fișe la poliție... Eroul poartă în permanență la el un cuțit ... Câmpul lui de operații este în centru și în cartierele oamenilor bogați. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină...” (M.Damian, București, 1935). Nu e ceva caracteristic doar mahalalei noastre, din acest punct de vedere mahalalele seamănă și vom găsi profile asemănătoare în mahalaua Palermo în apropierea căreia se află casa
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
la poliție... Eroul poartă în permanență la el un cuțit ... Câmpul lui de operații este în centru și în cartierele oamenilor bogați. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină...” (M.Damian, București, 1935). Nu e ceva caracteristic doar mahalalei noastre, din acest punct de vedere mahalalele seamănă și vom găsi profile asemănătoare în mahalaua Palermo în apropierea căreia se află casa unde s-a născut Evaristo Carriego: caizii din Buenos Aires și din București afișează aceeași reprezentativitate, elegantă și agresivă
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
el un cuțit ... Câmpul lui de operații este în centru și în cartierele oamenilor bogați. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină...” (M.Damian, București, 1935). Nu e ceva caracteristic doar mahalalei noastre, din acest punct de vedere mahalalele seamănă și vom găsi profile asemănătoare în mahalaua Palermo în apropierea căreia se află casa unde s-a născut Evaristo Carriego: caizii din Buenos Aires și din București afișează aceeași reprezentativitate, elegantă și agresivă (de altfel, Mircea Damian și Borges sunt
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
în centru și în cartierele oamenilor bogați. Mahalaua îl admiră, iar femeile îl iubesc în taină...” (M.Damian, București, 1935). Nu e ceva caracteristic doar mahalalei noastre, din acest punct de vedere mahalalele seamănă și vom găsi profile asemănătoare în mahalaua Palermo în apropierea căreia se află casa unde s-a născut Evaristo Carriego: caizii din Buenos Aires și din București afișează aceeași reprezentativitate, elegantă și agresivă (de altfel, Mircea Damian și Borges sunt contemporani absoluți, născuți în același an, iar G.M.
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]