416 matches
-
de colegi de facultate, ploaia ne-a silit să ne sechestrăm, cu vreo trei ore înainte de plecarea trenului, într-un compartiment cu niște bucureștence, două puștoaice cu mama - poți numai să-ți imaginezi cum tremura carnea pe ele, îmbrăcate în maiouri și cu șlapi pe piciorul gol, dacă noi dârdâiam în pulovere, hanorace și cu încălzitorul la îndemână, sticla nelipsită de „Săniuță“ luată din gară, muiată cu un suc Brifcor din alea de pe timpul lui Ceaușescu. Haide, fă, nu fi proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să‑i trec la pantaloni scurți. Și blugii nici nu prea ocupă loc, nu? OK, cred că sunt destui blugi. Pot să mai împachetez oricând alții, la nevoie. Tricouri: selecție. Să vedem. Alb simplu, bineînțeles. Gri, la fel. Negru scurt, maiou negru (Calvin Klein), altul maiou negru (Warehouse, dar de fapt arată mai bine), roz fără mâneci, roz sidefat, roz... Mă opresc, în mijlocul transferării tricourilor împăturite în geantă. E stupid. De unde să știu ce tricouri o să am chef să port? Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
scurți. Și blugii nici nu prea ocupă loc, nu? OK, cred că sunt destui blugi. Pot să mai împachetez oricând alții, la nevoie. Tricouri: selecție. Să vedem. Alb simplu, bineînțeles. Gri, la fel. Negru scurt, maiou negru (Calvin Klein), altul maiou negru (Warehouse, dar de fapt arată mai bine), roz fără mâneci, roz sidefat, roz... Mă opresc, în mijlocul transferării tricourilor împăturite în geantă. E stupid. De unde să știu ce tricouri o să am chef să port? Toată chestia la tricouri e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un espresso. Iar Traian nu protestează, se uită nerăbdător pe geam, știe că se vor opri peste cinci minute la benzinărie, la market tourist. Un espresso, un té freddo și fete tinere, cu sânii tari și liberi mișcându-se sub maiouri. Capitolul 3 Ulise pare suspicios Smuci șnurul de câteva ori, dar, cum draperia nu se clintea, apucă, la nimereală, faldul greu de damasc, cu mâna făcută gheară, și trase. Sus, pe șina pe care ar fi trebuit să alunece, draperia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nu poate răzbi dincolo de buzele ei, strânse, de pe care rujul s-a șters la market tourist-ul unde ea a băut un espresso, iar Traian un decaf și s-a uitat după adolescente cu umerii Înguști și sânii necrescuți ieșind din maiouri decoltate și cu picioare lungi, slăbănoage, expuse pe scaunele Înalte de la bar. Așa arăta și ea cândva, dar În rest, ce diferență! Și de mult nu mai are nici un chef să explice nimănui ceea ce, de atâtea zeci de ani, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ea... Băieții de școală, dacă au acceptat să-și dea jos nădragii, pantalonii, ițarii, ceoarecii și să-și pună chiloți de sport, cu pălăria, clopul lor... a fost o Întreagă poveste! «Bine, Vasile, dar la armată cum făceai sport: În maiou și-n chiloți, dar cu casca pe cap?», Întrebam pe câte-un catâr. «Ba, că la armată-i ca la armată, da-aci-s În sat la mine: făr-de clop nu-s om!» Încerc să le dau exemplul fetelor - mai rușinoase, : n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lux, rasat, ce animal superb... Cât de mult semăna cu câinele! La fel de suplă și de bine proporționată, cu musculatura vascularizată și definită aproape ca la un bărbat. Era desculță, în blugi mulați pe fese și pe coapse și într-un maiou roșu, din care-i ieșeau umerii și brațele puternice, de gimnastă, și prin care i se vedeau sânii mici, pieptul aplatizat, de animal care mai mult umblă, aleargă și muncește decât să alăpteze... Și-n privința femeilor s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cămăși În carouri și blugi. N-o ajutau deloc, făcând-o să pară chiar mai pătrățoasă și mai masivă decât era de fapt. Cu toate acestea, era o adevărată lecție de viață s-o vezi numai În pantaloni scurți și maiou, exersând la sală. În astfel de Împrejurări, era o adevărată forță a naturii, În fața căreia toți se plecau cu respect. Uitase mai multe despre bodybuilding decât știusem eu vreodată. Avea părul tuns extrem de scurt, ca la frizer, iar maxilarul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
aș fi strigat Annei „aspetta”. Așa, nu i-am spus nimic și ne-am dus fiecare în drumul lui. Signor Giovanni nu era îngrijorat, deși eu lipsisem atât de mult. Conducea bicicleta în sufragerie, stătea cocoțat în șa numai în maiou și pedala pe loc. Partea din față a bicicletei se mișca în sus și în jos, asta face bine la inimile mici. Signor Giovanni avea o problemă cu inima, așa cum unchiul meu avea o problemă cu alcoolul, iar eu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
colț. Voiam să fac și eu întocmai ca el mai târziu, căci aveam convingerea că e ceva foarte bărbătesc, așa cum văzusem într-un film alb-negru american. Când șuieră sirena fabricii în America, muncitorii se duc undeva, în aer liber, și maiourile lor sunt pătate de sudoare. Pielea le strălucește de la picăturile de transpirație, ca și cum tot corpul le-ar fi presărat cu niște sori mititei. Dacă se plictisesc, caută un prilej de ceartă și îndată încep să se tăvălească în praf. Muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
privit cu atenție, a netezit stofa cu palma și a cugetat cu glas tare: „Nu trebuie să arătăm ca cerșetorii, dar nici ca unii pe care-i dau banii afară din casă”. Tata s-a așezat pe scaun numai în maiou și chiloți, pe pulpă îi puteam vedea cicatricea pe care o căpătase cândva, în copilărie, cocoțându-se pe un gard. Cinci centimetri mai sus de marginea șosetei. De jur împrejur, nu-i creșteau fire de păr. A spus: „Acum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
locuiseră chiar în blocul nostru. N-aveam idee cum de veniseră ei în America, fiindcă Ion, fiul lor, nu era bolnav. Domnul Sanowsky purta un pardesiu lung până la genunchi și subțire, care arăta cam tocit, iar dedesubt se zărea un maiou alb, fără mâneci, întocmai ca acela purtat de tata când se bărbierea dimineața, în baie. Pardesiul era prea strâmt pentru burta lui mare. „În America, așa umblăm îmbrăcați. Ca să nu ne buzunărească hoții”, a spus domnul Sanowsky, observând privirile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ca mașinile și anume banii. În principiu, aici totul e galben și verde. Galben de la taxiuri, verde de la dolari.” Asta l-a distrat și pe tata. A râs din toată inima. Acum pricepusem și eu: America este atunci când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie. În curând avea să spună și tata „la noi” și să stea la volanul unei mașini, îmbrăcat numai în maiou. Eu aș lua în primire scaunul de alături și aș număra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
toată inima. Acum pricepusem și eu: America este atunci când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie. În curând avea să spună și tata „la noi” și să stea la volanul unei mașini, îmbrăcat numai în maiou. Eu aș lua în primire scaunul de alături și aș număra hârtiile verzi. Tata nu era bun pentru asta, îi tremurau mâinile prea tare. Mi-am turtit nasul de geam. Era rece, din pricina aerului condiționat. Asta iarăși avea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și ocupau cât mai mult loc posibil. Aici pătura, dincolo pantofii, umbrelele de soare altundeva, până când în sfârșit erau mulțumiți. Bărbații aveau voie să se dezbrace în văzul lumii, asta nu era necuviincios. Unii își lăsau pantalonii, chiloții, cămășile și maiourile să zacă pe unde se nimerea, alții le împătureau cu grijă. Tata era un bărbat din a doua categorie, poate călătoria noastră în America îl ajutase să devină mai ordonat. Pentru că dimineața soarele era mai plăcut și mai blând, adulții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
suport absența, aud o mișcare ce mă face să tresar, care îmi dă speranțe, ușa se deschide încetișor, nu este el, aproape că nu l-am recunoscut, țepii ascuțiți ai bărbii îi împung obrajii, părul în dezordine, pantalonii descheiați, un maiou negru peste pieptul lat și brațele musculoase, așa cum nu mi le-aș fi imaginat. Te-am trezit, mă scuz eu, ești bolnav? El zâmbește, acum sunt bine, bine că ai venit, eu încerc să îi explic, am vrut să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
șevaletul rămâne gol, ca și când prezența mea l-ar deranja, eu privesc acoperișurile roșii ca niște câmpii înflorite, nu departe puteam recunoaște clădirea în care locuiam noi, la marginea cartierului, îl privesc, poartă un pulover alb de lână cu găuri peste maioul negru și pentru prima dată îmi dau seama că este puțin cocoșat, asemenea clădirii sale, ceafa îi este acoperită cu bucle gri, paleta îi tremură în mână, mă aud întrebând, vrei să mă dezbrac? El încuviințează în tăcere și iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
deasupra capetelor noastre, ca în dimineața aceea, la mansardă, de ce a trebuit să stau cu el în fața ferestrei, în loc să îl trântesc pe un pat într-unul din cotloanele încăperii, să îi scot puloverul, să îi ating pieptul larg îmbrăcat în maioul negru, să ascult tot ceea ce nu îndrăznea să îmi spună și să zic, și eu, și eu, și eu, cât de ridicol fusese să plătesc un asemenea preț pentru faptul că mă stăpânisem, apoi, cu o furie neașteptată, îi prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care zăcea pe podea arătÎnd ca propria-i caricatură făcută din ceară, cu mîini și chip gri de ceară, se așezară și Începură să cerceteze actele tuturor. Acum, că avea cămașa sfîșiată, se putea vedea că regele pistoalelor nu avea maiou și că tălpile de la pantofi Îi erau găurite. PĂrea foarte mic și demn de milă pe podeaua aia. Ca să ajungi la masa la care doi polițiști În civil Îți verificau actele de identitate, trebuia să pășești peste el. Soțul forțoasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Turmele de căprioare traversau șoseaua în fugă, urmate de mormăitul furios al urșilor. Un ger năprasnic pișca, de acum, degetele pelerinilor. Umblau cu mâinile băgate în buzunare până la cot. Din vârful brazilor ciorile croncăneau jalnic. Deși prins între pieptar și maiou, celularul reuși să-și ridice țârâitul până la urechea lui Leo. Când acesta ridică receptorul, un glas fără rost de vesel îi ceru să-și aleagă un număr de la 1 la 90. 29, bâigui profesorul. Ia să vedem, să vedeee...! Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fudulă, o pereche de perciuni roșcați și evazați à la Elvis, între care se încropea o mutriță realmente serviabilă și simpatică, de veverițoi bătrân. În ciuda căldurii nesănătoase, insul jigărit, scundac, cu alură de boschetar famelic și fragil se echipase, peste maioul flanelat și peste simulacrul de cămașă, încheiată la toți nasturii, cu un sacou gros și ponosit, de toamnă, din molton. Patrimonial, imposibil de confundat. Natură moartă cu surtuc, precum opinase, cândva, Poetul. O-ho-hooo, salve, the Boss! tresare cât se poate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
până la ea acasă. Stăteau vreo cincisprezece suflete sub un acoperiș care nu se ridica deasupra pământului cu mai mult de un metru și jumătate. La poartă fugeau zupăind trei-patru puradei, cei mai mici în fundul gol, iar alții doar cu un maiou tetra, cafeniu de jeg, pe ei. Pe tot gardul lor se vedeau urme de palme muiate în var, iar în curte zăceau mormane de fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rutina militară. La 7.30 se face raportul pe platou, dar pînă atunci se produce o serie lungă de evenimente. La 6.00 se dă deșteptarea; după o igienizare sumară, la grămadă, ieșim la gimnastica de Înviorare, În pantaloni și maiou, și 20 de minute ne bîțÎim, mimînd adormiți entuziasmul - Îți poți da seama de gravitatea situației după cum ni se Învîrt căpățînile tunse pe gîturile moi ca niște funii. Paturile se fac Într-un anumit fel, ține mult de geometrie felul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se apucă să îngenuncheze, dar rămase în picioare legănându-se ușor, de parcă l-ar fi străbătut un fulger, un val de forță care își făcea loc din adâncuri, ca bulele care se ridică voioase la suprafața apei. Își dădu jos maioul, să-și pună bluza de pijama. Își scoase pantalonii de stradă și chiloții și îmbrăcă pantalonii de pijama. Și acum, după această revelație, după acest spectacol, această transformare a trupului său într-o substanță pură, transcendentă, acum oare urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a doua pe măsuța de bambus cu placă de cristal, răspândeau în cameră o lumină difuză, ca de biserică. Hattie refuzase, ostentativ, să-și ridice părul. Îl strânsese rigid, într-o coadă groasă, care-i atârna pe spate. Purta un maiou sărăcăcios și blugi foarte colanți, care scoteau în evidență cât de lungi și de subțiri îi erau picioarele. Pielea îi arăta ca de fetiță și nu de tânără domnișoară. Pe sub maiou se proiectau proeminent oasele omoplaților, nu sânii. Lui Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]