1,157 matches
-
al fețelor palatinale ale dinților frontali maxilari cu marginile incizale ale frontalilor mandibulari, și posterior pe suprafețele ocluzale ale dinților laterali după cum urmează: - la maxilar pornește palatinal de la baza cuspidului palatinal pe toată fața ocluzală, până la vârful cuspidului vestibular - la mandibulă pornește vestibular de la baza cuspidului vestibular, se continuă pe toată suprafața ocluzală, până la vârful cuspidului lingual. b) În raport static sunt admise ca fiind normale trei variante de contact dento-dentar: - anterior (fig. 70) - contact între marginea incizală mandibulară și fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale ale cuspizilor de sprijin și în trei puncte situate pe versanții ce contribuie la formarea fosei. Vârful cuspidului nu atinge fundul fosei. Formele convexe ale reliefului care contactează permit realizarea acestor contacte punctiforme. Suprafața totală a contactelor ocluzale maxilar - mandibulă este de 4 mm2 și însumează 172 puncte de contact. Ca atare, putem spune că zonele posibile de contact care participă la formarea ariei ocluzale maxilare și mandibulare sunt “zone globale” sau “arii dentare individuale globale”. Ariile individuale “efective” de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților. c) Curbele de ocluzie se realizează în cele trei planuri spațiale: 1. Curba sagitală Spee (fig. 73) este dată de succesiunea cuspizilor laterali pe un arc de cerc cu centrul în apofiza crista galii. Simetrică stânga-dreapta, este concavă la mandibulă și convexă la maxilar. Se poate evidenția și aprecia dimensional cu ajutorul riglei (fig. 74), așezată pe cuspidul caninului mandibular și pe cuspidul DV al molarului trei. Rigla simulează coarda arcului de cerc. Amplitudinea maximă a curbei este la nivelul primului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
totală, pot denivela sau anula acest plan de ocluzie. În restaurările protetice trebuie refăcute armonios nivelul și orientarea planului de ocluzie, având ca reper planul convențional. e) În relație ocluzală statică cu maximum de contacte posibile între cele două arcade, mandibula aflându-se în poziție de relație centrică față de baza craniului, rapoartele dentare se apreciază în funcție de trei planuri spațiale. În plan sagital (fig. 78) toți dinții mandibulari sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
artificiale urmărim rapoartele interdentare în cele trei planuri conform celor trei principii: mezializare, circumscriere și acoperire. Ocluzia statică trebuie să asigure stabilitatea contactului interarcadic realizând maximum de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
disfuncțional asupra structurilor proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor într-un bol pentru a putea fi înghițite. Cuprinde trei faze care constau în: - faza mecanică: incizia, sfărâmarea și triturarea alimentelor; - faza fizică: îmbibarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fizică: îmbibarea cu salivă; - faza chimică: digestie sub influența enzimelor salivare. Mișcările masticatorii intervin în fazele mecanice ale masticației astfel: - incizia se produce o singură dată, este “unică” pentru un aport de alimente. Pentru aceasta, prin acțiunile înlănțuite ale mușchilor, mandibula realizează protruzia prin ridicarea până la poziția cap la cap a incisivilor, incizia propriu-zisă și apoi glisarea în lungul pantei retroincizale; - sfărâmarea și triturarea este rezultatul final al mai multor mișcări înlănțuite ale mandibulei până când alimentele sunt prelucrate corespunzător pentru a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Pentru aceasta, prin acțiunile înlănțuite ale mușchilor, mandibula realizează protruzia prin ridicarea până la poziția cap la cap a incisivilor, incizia propriu-zisă și apoi glisarea în lungul pantei retroincizale; - sfărâmarea și triturarea este rezultatul final al mai multor mișcări înlănțuite ale mandibulei până când alimentele sunt prelucrate corespunzător pentru a forma bolul alimentar. Alimentele sunt împinse de către limbă inițial între premolari unde se produce sfărâmarea și apoi spre molari unde se triturează. O singură mișcare constituie ciclul de masticație. Proiectat pe un plan
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sfărâmarea și apoi spre molari unde se triturează. O singură mișcare constituie ciclul de masticație. Proiectat pe un plan sagital (fig. 84) ciclul de masticație are formă de picătură realizată de punctul interincisiv conform mișcărilor: - din RIM are loc coborârea mandibulei simultan cu deplasarea ei laterală, spre partea activă. După realizarea unei distanțe interarcadice de aproximativ 20 mm, mandibula descrie o buclă de întoarcere care-i accentuează poziția de la - teralitate (5-6 mm față de verticală) și revine spre IM unde ajunge după ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
plan sagital (fig. 84) ciclul de masticație are formă de picătură realizată de punctul interincisiv conform mișcărilor: - din RIM are loc coborârea mandibulei simultan cu deplasarea ei laterală, spre partea activă. După realizarea unei distanțe interarcadice de aproximativ 20 mm, mandibula descrie o buclă de întoarcere care-i accentuează poziția de la - teralitate (5-6 mm față de verticală) și revine spre IM unde ajunge după ce a sfărâmat sau triturat alimentul. Parametrii medii ai mișcărilor de masticație pentru un stereotip de masticație intermediar sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
au emis mai multe variante ale mecanismului de deglutiție. Importante pentru noi sunt mecanismele după care se produce succesiunea fazelor: - bolul alimentar înmuiat în salivă este plasat pe fața dorsală a limbii; - arcadele dentare realizează poziția de ocluzie centrică, fixând mandibula la baza craniului; - în acest mod, mușchii coborâtori ai mandibulei devin ridicători ai osului hioid, deschizând traseele laringo-esofagiene; - mușchii limbii se contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pentru noi sunt mecanismele după care se produce succesiunea fazelor: - bolul alimentar înmuiat în salivă este plasat pe fața dorsală a limbii; - arcadele dentare realizează poziția de ocluzie centrică, fixând mandibula la baza craniului; - în acest mod, mușchii coborâtori ai mandibulei devin ridicători ai osului hioid, deschizând traseele laringo-esofagiene; - mușchii limbii se contractă ridicând vârful limbii care capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin care coloana de aer ajunge în spațiul supraglotic și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei și pieloși. în mod deosebit intervin mușchii buccinatori, orbicularii și mușchii vălului palatin. Mușchii limbii modelează intraoral acest culuar când vârful acesteia se sprijină pe dinți, pe palat sau se ridică baza limbii (fig. 86). Restaurarea arcadelor dentare și componentele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acesta este prea dur apare durerea și se declanșează reflexul gingivo-parodonto-muscular care întrerupe contracția musculară. Dacă nu, ciclurile masticatorii urmează traseul normal. Forțele orizontale au o dublă origine, fiind: -forțe orizontale propriu-zise, care se nasc în mișcarea de lateralitate a mandibulei; -forțe orizontale consecutive, rezultate din descompunerea pe pantele cuspidiene ale forțelor verticale de presiune. Ele sunt tangențiale sau cu dispoziție radiară. Rezultă că dinții puternic cuspidați vor culege cu precădere forțe oblice și orizontale, ale căror rezultante sunt traumatizante pentru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța lor, individualizează stereotipul de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
întregime, fluturele începuse să bată ușor din aripi și să se împingă cu picioarele în tricoul ei, ca să se desprindă din ac. Gândacii uriași, de forma semințelor, dar grei de un sfert de kilogram, cu tot felul de coarne și mandibule, nu prea ne-au interesat, în schimb ne-am desprins cu greu de marea vitrină unde, în toată monstruozitatea lor, zăceau, cu labele întinse, păianjenii. Ciudat că aceste fețe ale groazei n-au apărut niciodată în tablourile medievale despre ispitirea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
gigantică. Tîrîndu-se, lăsa în urma ei o dâră de bale, ca un jeleu vernil. Boabe mari din acest mucilagiu îi rămăseseră presărate în perii lungi de pe corp. Era albastră cu pete galbene, iar capul negru ca smoala, lipsit de ochi, avea mandibule puternice, tot negre, ascuțite. Partea din față a corpului și-o târa pe două mânuțe de copil, iar la coadă avea falduri ca de pește cu voal. Dispăru repede, îngropîndu-se în pământ. Doar coada roză îi mai flutură câtva timp
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
contopite, și-au luat zborul, vâslind energic din aripile uriașe. Au dispărut repede, topindu-se în cerul albastru. Oul Balenei dădu la iveală un crab roșu ca sângele, cu doi ochi cu gene lungi în vârful cornițelor laterale. Sub ochi, mandibulele și maxilele, căngi și cleștișori minusculi, se tot mișcau cu foame. Cleștii cei mari articulați forfecau greoi în aer. Se trânti cu greu peste tăblia camionului și-o luă la goană, lateral, pe picioarele subțiri, dispărând după lobodele din fundul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Maria Vartic, cum aveam să aflu târziu, o eminentă profesoară și colaboratoare pe vremuri la reviste literare de prestigiu. Întingeam pâinea de tichet prin sosul repetabil al sărăciei anilor '60 și, nedeslușit la început apoi din ce în ce mai pregnant, un scârțâit de mandibulă spartă, a tatei, grăbea celor doi băieți ridicarea. Mama, privire de li niște albastră, ne așeza la loc. Scârțâitul ca și Fecioara cu Pruncul, icoană ascunsă în spatele dulapului de la bucătărie sau cureaua lată cu o cataramă de pe care cineva polizase
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
o frază lungă și-l tot descosea așa cu ce a făcut și ce n-a făcut și pronunța vocalele foarte deschis, Încît la un moment dat i se păru că nu mai avea mult și o să i se desprindă mandibula și ce-o să se facă el acolo, În fundul acelei case, sau bloc, sau șir nesfîrșit de camere? Trebuia s-o Întrebe odată pe mămica ce era cu căsoaia unde era Academia de muzică. Bietul Julius trebuia să se grăbească cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că dumneata, tinere, n-ai făcut cu domnișoara profesoară pe care-ai avut-o pînă acum nici un studiu vrednic să fie calificat drept serios, prin urmare trebuie să Începem totul de la zero“. Termină fraza tocmai cînd era să-i sară mandibula. Julius nu mai avea nici cea mai mică Îndoială că era nepoata lui Beethoven. Acum mai rămînca ceva la care trebuia să mediteze; faptul că nu părea să fie o ființă prea bună; el Își Închipuise Întotdeauna că oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
privea casa nici olăria, nici câmpurile care se întindeau dincolo de șosea, nici acoperișurile satului la dreapta lui, se uita la pământul semănat cu minuscule fragmente de ceramică, la țărâna albicioasă și grunjoasă de dedesubt, la furnica rătăcită care ridica cu mandibulele puternice un spic de două ori mai mare decât ea, la forma unei pietre de unde pândea capul delicat al unei șopârle, ca de îndată să dispară. N-avea nici gânduri nici senzații, era doar cea mai mare dintre bucățile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
există, fără îndoială. Se ridică de pe bancă, mai mângâie o dată câinele pe cap, și plecară, Cipriano Algor nu observă că furnica nu va mai călca niciodată pe drumul care o ducea la furnicar, încă își ține spicul strâns vitejește între mandibule, dar călătoria ei s-a sfârșit acolo, de vină a fost țopăiala lui Găsit, care nu se uită unde-și pune labele. În timpul mesei, parcă răspunzând unei întrebări, Marçal îl informă că le telefonase părinților ca să le spună că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de atunci. Cu toate evidențele, vestea nu-mi dădea pace. Pe toți ceilalți îi văzusem în mormânt. Nu puteam să-mi sfârșesc zilele fără convingerea netă a morții unui rival. Voiam să-i văd vasul și resturile echipajului, craniile cu mandibule desprinse, farfuriile cu inscripția KM. Fabulam plimbându-mă ca o fantomă deasupra punților rupte și albastre, care deveniseră vizuini de pești, atingând timona umflată de rugină și în final intrând în cabina căpitanului, unde scheletul său și filele jurnalului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
păsărici marsupiale, reprezentând o etapă de mare dezvoltare. Pentru că, Fig. 2 fără îndoială, apariția pungulițelor este unul din fenomenele cele mai importante și de cea mai mare transcendență a procesului organic. Cu pungulițele se naște la păsărică o specie de mandibule și i se formează așa-zisa gură. (La toate acestea este absolut sigur că cititorul ia un pătrat de hârtie și merge să experimenteze el însuși ceea ce spunem, căci cocotologia este, așa cum presupunem, o știință eminamente experimentală). Asta deoarece gura
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]