1,015 matches
-
organele vitale, generează căldură corporală și sunt recomandate pentru consum iarna, dar și ca paliativi pentru bolile yin „reci”, cum ar fi anemia, frisoanele și oboseala. Printre mâncărurile yang se numără carnea de vită, cea de oaie, de pui, alcoolul, mango și ardeiul iute; - Mâncărurile dulci de „pământ” dispersează energia stagnantă, stimulează circulația, hrănesc energia vitală și armonizează stomacul. Porumbul, mazărea, curmalele, ginseng-ul și lemnul-dulce sunt exemple de mâncăruri dulci; - Mâncărurile amare de „foc”, cum ar fi reventul și castravetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unt. Alți chefs - care descind din La Nouvelle Cuisine Française, deși și-au afirmat unele rezerve față de preceptele acesteia -, cum ar fi Pierre Gagnaire, au mers și mai departe: langustă fiartă în vin alb, alături de pastă de ardei „nora“ cu mango verde, de jeleu de varză roșie (decorat cu puțină... drojdie de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii, somon și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii, somon și sfeclă; scoici Saint-Jacques cu garnitură de marmeladă de măr, banană, mango și lapte de cocos... Am descris toate aceste rețete folosind cuvinte precum „alături“ sau „cu“, dar în cazul constructivistei bucătării franceze, cum a fost ea caracterizată, totul seamănă cu arhitectura, dimensiunea verticală și eșafodajul fiind esențiale: Gagnaire a inventat un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
orașele pe care le-am iubit din primul moment. Lumina după-amiezii apasă zidurile fără să le oprime. Arbori calzi, deveniți aproape muzică, își mișcă frunzele, ca un tigru somnoros mușchii. Și pentru prima dată țin în mână două fructe de mango. Nu sunt verzi ca în pânzele lui Gauguin, ci galbene și mai mici. Dacă mexicanii au dreptate, fructele strălucitoare pe care le arată prin muzee tahitienii lui Gauguin sunt însă dintr-o specie inferioară. Cele de aici sunt înnobilate, au
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Apoi, brusc amuzat și zâmbind, a adăugat continuîndu-și drumul: "O secundă mexicană"... Să-mi spui dacă ai văzut/ Apărând un nor alb/ Care a venit și a plecat... La Villahermosa s-a întîmplat, de unde port cu mine patru fructe de mango de care nu mă ating. Vreau să le duc acasă*. Și am mai văzut unul deasupra unui câmp plin de cactuși-candelabru, la marginea unei păduri de palmieri, cred. Dar nu sunt sigur. Căci, seara, în Mexic, pădurile nu se întunecă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
să aibă o răfuială cu el. Japonezul ridică bățul. Ca un om adormit care se trezește dintr-un vis, Îl aruncă În urzici. CÎnd Jim se sperie, vîrÎ mîna În buzunarul de la pieptul salopetei sale de zbor și scoase un mango mic. Jim luă fructul galben din mîinile bătătorite ale pilotului. Trupul lui Îl Încălzise. Încercînd să dea dovadă de aceeași autodisciplină, Jim se forță să nu mănînce. Așteptă În timp ce pilotul se uita fix la pista de ciment. Cu un ultim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ciment. Cu un ultim strigăt de dezgust, pilotul făcu un pas Înainte și Îl lovi pe Jim În cap, făcîndu-i semn spre gardul Împrejmuitor, de parcă Îl avertiza să plece de pe un teren contaminat. 34 Frigiderul din cer Fructul dulce de mango aluneca prin gura lui Jim ca limba doamnei Vincent În mîna lui. La vreo trei metri de gardul Împrejmuitor, Jim ședea pe rezervorul unui Mustang care zăcuse În iarbă lîngă un cîmp de orez inundat. Înghiți miezul moale și supse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În mîna lui. La vreo trei metri de gardul Împrejmuitor, Jim ședea pe rezervorul unui Mustang care zăcuse În iarbă lîngă un cîmp de orez inundat. Înghiți miezul moale și supse sîmburele, rozînd miezul. Deja se gîndea la Încă un mango. Dacă s-ar putea lipi de acest tînăr pilot japonez, să-i facă servicii și să-i fie folositor, poate ar mai căpăta și alte fructe. După cîteva zile, va fi destul de puternic ca să meargă pe jos la Shanghai. PÎnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la picioarele sale. Trecură de pagoda Lunghua, de la capătul de nord al aeroportului, cu tunurile ei antiaeriene Încă Îndreptate spre cer. Jim cercetă cu privirea hangarele ruinate, căutîndu-l pe pilotul kamikadze, părîndu-i rău că nu putuse să se revanșeze pentru mango. La doi kilometri spre răsărit, era stadionul olimpic de la Nantao. Caracterele chineze de pe fațada găurită de gloanțe, celebrînd generozitatea generalissimului Chiang, se ridicau și mai vii deasupra parcării, de parcă dispăruta Chină feudală s-ar fi Întors să-și ceară drepturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mama sa spre Anglia cu vaporul Arrawa, Jim se gîndea adesea la tînărul pilot japonez pe care i se păruse că Îl trezise din moarte. Acum nu mai era sigur că era același pilot care Îi dăduse să mănînce un mango. Probabil că tînărul era pe moarte și mișcările lui Jim În iarbă Îl treziseră. Oricum, anumite evenimente avuseseră loc și, dacă ar fi avut mai mult timp, poate că și alții ar fi revenit la viață. Doamna Vincent și soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cină și să-i țină de urât lui Ronnie. Mama ei gătea curry englezesc, care era mai mult decât delicios chiar dacă nu era chiar autentic indian. Avea drept ingrediente pui prăjit cu ceapă În tigaie, amestecat cu pudră de curry, mango fierbinte pasat, stafide fără sâmburi, mere și banane. Când Ruby era mică și mama ei nu prea avea bani pentru gospodărie, făcea mereu curry. Lui Ruby Îi lăsa gura apă și-n ziua de azi. Ah, vezi că ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
-ți aduceau pe furculiță o bucată din Marea Sudului și preriile nesfârșite ale Americii se transforma apoi în gură într-o zbatere de valuri, când îți puneai pe limbă una din delicatesele roz ce se numeau creveți, în timp ce fructul de mango îți dădea, în cel mai englezesc sens al cuvântului, sentimentul că ești un gentleman: felul convențional - conform căruia stăteai mai drept la masă decât acasă - se condimenta printr-un curry ce-ți aducea brusc gustul oriental al coloratelor piețe îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
fie preparată friptura.) Masa celor patru bărbați a prins viață. Le vorbisem! Îi tratasem ca și cum ar fi fost aproape niște ființe umane. —A mea, a zis James în timp ce ochii lui verzi s-au întâlnit peste paharul lui de Daiquiri de mango cu ochii mei albaștri (cu toate că, de fapt, el comandase o halbă de bere). Și ăla a fost momentul în care pulberea magică argintie s-a răspândit asupra noastră. În secunda aia s-a întâmplat ceva minunat. Din clipa în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
decât cele tipărite. Începe să semnezi, spuse Muffy când am ajuns pe la mijlocul după-amiezii, îndesându-mi un teanc de invitații în mână. Du-te și așază-te în bibliotecă, vin și eu imediat. Șampanie? Sau ai vrea fursecuri cu litchi și mango? Am comandat aluatul special de la Paris. Ți se topesc în gură. Am gustat unul. Erau bune ca păcatul, pe cuvânt. Numai prețul fursecului ăstuia, probabil, ar fi fost echivalentul a cel puțin șase cărămizi noi în Piața San Marco. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
celula fotoelectrică a ușii, împiedicând-o să se închidă. Am luat-o la picior pe Kärtnerstrasse, orbit de neoanele vitrinelor. Drumul curgea firesc, îl urmasem de-atâtea ori în perioada doctorului Weidle, că învățasem pe de rost ordinea firmelor: Zara, Mango, H&M, Pierre Cardin, Wolford, Palmers, Vacheron Constantin, Benneton, Epic, Starbucks, Orsay, Triumph, iar H&M (ultimii mi se păreau de departe cei mai tari: scoteau baloți de haine, pe care îi vindeau pe nimica toată). Le puteam recita corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bine la nervi și, uneori, și la imaginație. Fluturii pluteau moi și leneși, unii îți mai aterizau în cap sau se odihneau pe tifonul cămășii. Alții se lipeau de sticla verde a acoperișului sau fleșcăiau cu trompa prin resturi de mango și banane. Aerul era stătut, dens ca îngrămădirea de frunze și liane prin care îți croiai drum. Ieșeai umed, cu buburuze de toate culorile pe tine; te mai opreau portarii, să dea jos câte-un Parnassius Apollo de pe spatele tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ea s-a născut în Chicago, într-o familie în care tatăl tocmai fugise din Mexic (nu de persecuție politică, ci de un tată care dezaproba lipsa lui de tragere spre învățătură). După succesul primului său roman, The House on Mango Street, Sandra Cisneros a predat o vreme în California, la Berkeley, s-a întors în Michigan, unde a continuat să scrie despre ceea ce colega ei Gloria Anzaldua numește o cultură de frontieră, în același timp definindu-se în raport cu, și prin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care, însă, crede că poate reforma postmodernismul încărcând termenul cu semnificații pe care nu le are și care aparțin, inevitabil, noii paradigme transmoderne. Este vorba de Constantin Virgil Negoiță, un român din exilul american, autor de romane non-ficționale. Împotriva lui Mango (Editura Paralela 45, Pitești, 2004) pare a fi ultima apariție în limba română. Volumul cuprinde, de fapt, trei romane, celelalte două fiind Conspirația cibernetică. Spirit peste materie și Implicări, acestea din urmă traduceri din limba engleză, pe când Împotriva lui Mango
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Mango (Editura Paralela 45, Pitești, 2004) pare a fi ultima apariție în limba română. Volumul cuprinde, de fapt, trei romane, celelalte două fiind Conspirația cibernetică. Spirit peste materie și Implicări, acestea din urmă traduceri din limba engleză, pe când Împotriva lui Mango e scris direct în românește. Primul din volum este subintitulat roman postmodern. Editorul și lectorul cărții este Călin Vlasie, un partizan al postmodernismului, care a reușit să iasă, recent, din anonimat prin neghiobiile emise despre Eminescu într-un interviu acordat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
declară postmodernisști, dar n-au nici în clin, nici în mânec cu asemenea "canon"), fiindcă tocmai cu moda se războiește scriitorul. Probabil, singura concesie postmodernistă pe care o face Constantin Virgil Negoiță este renunțarea la semnele diacritice (în Împotriva lui Mango), ceea ce mi se pare o alegere comodă și iresponsabilă, chiar dacă și alții au renunțat la diacritice, fiindcă fenomenul poate avea consecințe nefaste asupra viitorului limbii române, schimonosindu-i-se natura de limbă fonetică, sau și mai rău conservându-i-o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de Constantin Virgil Negoiță, cu avantajul descinderii dintr-o știință de avangardă, cerea corectarea denumirii de postmodernism, cu atât mai mult cu cât de acest concept au abuzat supraviețuitorii marxisto-troțkiști de pe mapamond, supraviețuitori pe care autorul îi întrupează în Sara Mango. Pentru a-și motiva alegerea, d-l Negoiță concede că există două forme de postmodernism: unul, majoritar, în Franța, în America și, desigur, în România, având ca reprezentanți "foști marxiști", care au observat carențele modernului și "au căutat să se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literatură îl constituie cărți de felul celor semnate de E. P. Sanders (Figura istorică a Fiului) sau de Dan Brown (Codul lui Da Vinci). Dar sub masca templierilor lui Dan Brown sunt lesne de recunoscut cavalerii din Bolșevia, creați de Sara Mango. Adevărații Cavaleri Templieri sunt descjfrați în celebra fotografie care-i surprinde "conspirând" pe Cioran, Eliade și Ionesco. Datorită filmului lui Mel Gibson, apreciază Constantin Virgil Negoiță, postmodernismul premodern a obținut prima mare victorie mondială. În aceeași cheie hermeneutică îi citește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-R. Patapievici, sancționat drastic fiindcă a trădat postmodernismul de stânga, alunecând spre "dreapta". Și n-a fost decât o aparență! D-l Negoiță e surprins de "țipetele grotești ale evaluatorilor de serviciu", "observatorii culturali", urmași, sub mască postmodernă, ai scriitorului Mango. Cât îi privește pe dilematici, ei reprezintă un alt monopol, "cel al tinerilor zgomotoși care se declarau postmoderniști, fără să știe prea bine de ce, poate pentru că sună mai frumos"247. S-ar putea ca d-l Negoiță să-și facă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și viitori. O mulțime transfinită. Arheul poate fi deopotrivă Adam, fiecare dintre noi și Dumnezeu-persoană. Sau Alef. (D-l Negoiță face observația stranie, dar profundă și adevărată, că din pricina lui Alef Borges n-a primit premiul cel mare rezervat lui Mango!). Arheul e spirit și materie deopotrivă. Mihai Drăgănescu a putut să-l identifice cu conceptul central al filosofiei sale din Ortofizica (1985), care e informaeria. Accesul la arheu nu e posibil prin logica bivalentă, căci "Antitezele sunt viața", propoziție fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pentru persoanele pe care mi le-a încredințat pentru Biserică, pentru slava Domnului Însuși". 240 Isaia 55, 6-7, trad Bartolomeu Valeriu Anania, p. 953.. 241 Isaia 55, 9, p. 953. 242 Ioan 4, 23-24. 243 Constantin Virgil Negoiță, Împotriva lui Mango, Editura Paralela 45, Pitești, p. 226. 244 Ibidem, p. 227. 245 Ibidem, pp. 159, 160. 246 Ibidem, p. 233. 247 Ibidem, p. 183. 248 Ibidem, pp. 165, 186. 249 Ibidem, p. 256. 250 Ibidem, p. 229. 251 Ibidem, p. 262
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]