334 matches
-
Evei, că se Împreunează cu propria lui fiică și că Isus este Șarpele și Pomul Cunoașterii. Istoria neamului omenesc de după Cain Însă, plină de surprize dezgustătoare, nu reprezintă un Împrumut din vreunul din izvoarele gnostice ajunse pînă la noi. O dată cu maniheismul se Încheie istoria curentelor dualiste ale Antichității. Vom trece, În continuare, la cele din Evul Mediu, mai Întîi În Imperiul Bizantin, apoi În Europa. Am putut constata pînă aici existența mai multor deosebiri Între gnosticism, marcionism și maniheism. Aceste diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
noi. O dată cu maniheismul se Încheie istoria curentelor dualiste ale Antichității. Vom trece, În continuare, la cele din Evul Mediu, mai Întîi În Imperiul Bizantin, apoi În Europa. Am putut constata pînă aici existența mai multor deosebiri Între gnosticism, marcionism și maniheism. Aceste diferențe pot fi rezumate cu ușurință Într-un tabel care ne arată cum apreciază fiecare dintre aceste doctrine inteligența ecosistemică, principiul antropic si superioritatea omului față de lume și de cei care au creat-o. Inteligență ecosistemică Principiu antropic Superioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi rezumate cu ușurință Într-un tabel care ne arată cum apreciază fiecare dintre aceste doctrine inteligența ecosistemică, principiul antropic si superioritatea omului față de lume și de cei care au creat-o. Inteligență ecosistemică Principiu antropic Superioritatea omului Gnosticism - - + Marcionism - + - Maniheism + - + NOTE 1. Augustin, Contra Epistulam Fundamenti XIII.182-183, pp. 423-425; XV.184, pp. 429-430; Contra Fel. XIX.533, p. 95 (traducerea Îmi aparține), după Oeuvres de Saint Augustin, vol. 17: Six traités anti-manichéens, ed. și trad. R. Jolivet și M.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Select Library of the Nicene and Post-Nicene Fathers, vol. 7: Saint Augustin: The Writings Against the Manichaeans and Against the Donatists (reproducere a ediției Eerdmans, 1887), Grand Rapids, MI, 1979. Cea mai bună introducere În problemele raporturilor lui Augustin cu maniheismul rămîne cartea lui Prosper Alfaric, L’évolution intellectuelle de Saint Augustin, Nourry, Paris, 1918. 2. O traducere franceză a acestui text, datorată lui H. Pognon, se găsește În Franz Cumont, Recherches sur le Manichéisme I: La Cosmogonie manichéenne d’après
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
datorează lui H. Schmidt-Glintzer: Chinesische Manichaica, Harrassowitz, Wiesbaden, 1987. 6. Titus din Bostra, Adv. Man. 1.16. 7. Severus, p. 90 Kugener. 8. Ibn Abi Ya’qub al-Nad@1@m este cel mai important doxograf și ereziolog musulman. El dedică maniheismului un capitol (IX.1) din lucrarea sa Fihrist (aprox. 989), ed. și trad. Gustav Flügel, Mani, seine Lehre und seine Schriften: Ein Beitrag zur Geschichte des Manichäismus, Brockhaus, Leipzig, 1862. O traducere engleză este disponibilă În Bayard Dodge, The Fihrist
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Brockhaus, Leipzig, 1862. O traducere engleză este disponibilă În Bayard Dodge, The Fihrist of al-Nad@1@m; A Tenth-Century Survey of Muslim Culture, Columbia Univ. Press, New York, 1970, vol. 2, pp. 773-806. Alt doxograf arab care dă importante informații despre maniheism este al-Shahrast@2@n@1@, Book of Religious and Philosophical Sects, ed. W. Cureton, London, 1846 (reimprimare, Lepzig, 1923). Cea mai bună dintre traducerile recente Îi aparține lui Jean-Claude Vadet: M. b. ’Abd al-Kar@1@m al-Shahrast@2@n@1
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
90, Theodoret, PG 83 col. 377b. 20. Ta pente tou kakou tamieia, potrivit neoplatonicianului tardiv Simplicius (In Enchiridion Epicteti 27), care a scris după 533, la Harran (Mesopotamia de nord), un Comentariu la Manualul lui Epictet, Întemeindu-și probabil respingerea maniheismului pe surse locale, după părerea lui Michel Tardieu, „Sabiens coraniques et sabiens de Harran”, Journal Asiatique 274 (1986), 24, n. 105. Argumentația lui Simplicius a fost analizată de Ilsetraut Hadot, „Die Wiederlegung des Manichäismus im Epiktetkommentar des Simplikios”, Archiv für
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
9.14. 22. Se dau două liste diferite de către al-Nad@1@m În Fihrist; p. 777 Dodge. 23. H.-Ch. Puech, Sur le Manichéisme et autres essais, Flammarion, Paris, 1979, pp. 103-151. Această carte continuă și corectează scurta prezentare a maniheismului datorată aceluiași autor: H.-Ch. Puech, Le Manichéisme: Son fondateur, sa doctrine, Civilisations du Sud, Paris, 1949. 24. Fihrist, p. 777 Dodge. 25. Kephalaion-ul copt 27, vol. I 77. 25 sq. Vezi, pentru o descriere mai scurtă dar În esență
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe Adam și apoi pe Eva. 73. Motiv pentru care, bineînțeles, școala germano-suedeză de istorie a religiilor era ferm convinsă că manihesimul ar fi cel mai bun exemplu de „mister iranian al mîntuirii”! Unii Învățați mai susțin și astăzi că maniheismul este iranian, În ciuda faptului că el este În mod vizibil o formă originală de gnosticism, foarte apropiat, În același timp, de acele surse gnostice pe care Mani le-a cunoscut În mod sigur și le-a luat ca premise pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
foarte apropiat, În același timp, de acele surse gnostice pe care Mani le-a cunoscut În mod sigur și le-a luat ca premise pînă cînd și-a construit propriul sistem. Chiar dacă anumite texte au fost traduse În limbi iraniene, maniheismul nu devine prin asta mai iranian decît este, să zicem, chinezesc; traducerile chineze sînt atît de pline de termeni budiști, Încît maniheismul ar putea fi interpretat ca o transformare a budismului. Viceversa, se pare că influența maniheistă asupra budismului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca premise pînă cînd și-a construit propriul sistem. Chiar dacă anumite texte au fost traduse În limbi iraniene, maniheismul nu devine prin asta mai iranian decît este, să zicem, chinezesc; traducerile chineze sînt atît de pline de termeni budiști, Încît maniheismul ar putea fi interpretat ca o transformare a budismului. Viceversa, se pare că influența maniheistă asupra budismului nu a fost neglijabilă, același lucru fiind valabil și pentru textele zoroasteriene În pahlavi. 74. M7983 = T III 26odI În Asmussen, Manichaean Literature
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În trupuri, se vor Întorce la cer prin botez, purificare (purgationem) și penitență. Respingînd și osîndind Vechiul Testament, ei spun că este al Prințului Întunericului 72. S-ar părea că ne Întîlnim aici cu o formă stîngace de origenism, combinat cu maniheism și păstrînd o parte din consecințele de ordin etic și practic ale unui bogomilism remaniat. În linii mari, aceasta corespunde destul de bine modelului de catharism radical (a se vedea capitolul următor). Urmele doctrinelor radicale din Dalmația pot oferi astfel o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aparține acestei lumi, nu și sufletul. Însă refuzul venit din partea bogomilismului nu este identic cu cel al gnosticilor sau cu negația venită din partea maniheenilor: omenirea nu este superioară Demiurgului, Diavolul, pentru că Diavolul este și el un Înger. Contrar gnosticismului și maniheismului, Însă din alte motive decît În marcionism, bogomilismul este pesimist. Îngerul inocent a fost păcălit de cel viclean și nu poate evada din condiția blestemată a rasei sale decît renunțînd la concupiscență și la celelalte lucrări ale Arhontelui, adică la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
același timp, vechile soluții utilizate odinioară de marcioniți, de maniheeni și firește, de bogomili, care le sînt izvorul și modelul. Majoritatea catharilor vor continua astfel să-l identifice pe Dumnezeul din Vechiul Testament cu Diavolul, conform unei opțiuni Întîlnite În gnosticism, maniheism și bogomilism. Școala lui Ioan de Lugio este revoluționară În măsura În care acceptă deopotrivă realitatea Vechiului și Noului Testament, Însă Într-o altă lume decît cea de aici, Într-un univers paralel care, deși mult superior lumii noastre, rămîne Întru totul rău
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toți membrii familiei sale. Această tragedie de suburbie pariziană, colorată superficial de nihilism, traversează multe lumi literare care abundă În eros, fac uz de dispozitive science-fiction și se complac În acțiuni sadice. Poemul lui Lamartine nu reprezintă o moștenire a maniheismului, ci este un precursor pesimist al romanului de consum de la Începutul secolului XX. Altfel stau lucrurile În privința poemului lui Victor Hugo Sfîrșitul lui Satan (din 1854-57, publicat postum În 1886)12, care este o narațiune originală, aparținînd tradiției postmiltoniene. În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe care regimul comunist trebuia să-l prelungească și să-l acrediteze sub marca unui elementar conflict instalat În istoria imobilă, acela dintre bine și rău, mai ușor acceptat și asumat de percepția publică. În perioada de după Înfrângerea și dezactivarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu toate că în minimonografiile incluse în istorie face caz "literar" de intimitatea altora) în fond, ghicim o nerostită nemulțumire cu privire la propria viață. Cum confiscarea criticului de către puterea comunistă a devenit un subiect fierbinte al anilor postdecembriști, autoarea propune o ieșire din maniheismul simplist de tipul intelectual vândut-intelectual victimă. Autoficțiunile călinesciene nu coincid obligatoriu cu realitatea biografică, iar Elvira Sorohan alege un astfel de moto precaut al criticului foarte conștient de cele două biografii ale sale una a operei, cealaltă a omului. Toți
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
L'Yvonnet, pp. 10-11. 577 Pentru o enumerare mai amplă a acestor opoziții, a se vedea Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 178-181. De remarcat, de asemenea, faptul că Baudrillard își asumă această formă de "maniheism transcendental", deși consideră că dualitatea este extrem de rar trăită în forma sa pură: "ideea dualității este pentru mine cu adevărat crucială: ea ține de ordinea devenirii" (D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, p. 117). 578 Jean
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oferă habitatul natural în care "libertatea" poate înflori. Conditions of Liberty, din nefericire, cade pradă unor obiecții ușoare, enunțate convingător de Michel Foucault, cu mult timp în urmă, conform cărora discursul despre societatea civilă este slăbit de "un fel de maniheism care asociază ideea de stat cu o conotație peiorativă în timp ce idealizează societatea ca pe un întreg bun, viu și cald"1. În termeni mai constructivi, problema de bază a modului de abordare a lui Gellner este că nu sesizează necesitatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pe socialiștii francezi, mai cu seamă pe Proudhon. Din punctul de vedere al acestui principe al conservatorilor antirevoluționari, nihilismul nu este decât una dintre multele forme perverse în care se manifestă raționalimul, așadar iluminismul, și care sunt: "Deismul, panteismul, umanitarismul, maniheismul, fatalismul, scepticismul, ateismul"37. Dar în măsura în care duce la negarea guvernării atât divine, cât și umane a lumii, acesta trebuie înfruntat și combătut 38. În cazul acestor autori ostili iluminismului și Revoluției, se distinge utilizarea termenului "nihilism" ca o categorie de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
clară. Nu trebuie să facem însă confuzie între dimensiunea psihologică a structurii melodramatice în sine și psihologia personajelor melodramei: melodrama exteriorizează de fapt însăși structura impersonală a psihicului (nu întâmplător, "personajele" sunt reductibile la un sistem de roluri stereotipe, în funcție de maniheismul moral și de caracterul simbolic al narațiunii). Așa se explică de ce retorica melodramei ilustrează, după cum s-a spus, refuzul cenzurii, victoria asupra tendințelor către refulare, înfrângerea "principiului realității", și în același sens trebuie acceptată înțelegerea discursului melodramatic ca expresie pură
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
adormite sau moarte. Dacă lexicografii secolului trecut făceau dintr-o perioadă precisă a istoriei o situație exemplară a Terorii, este puțin probabil ca astăzi ei să fie urmați de către specialiștii unei sociologii politice anume. Deoarece aici începe să se manifeste maniheismul naiv, schimbător în deciziile sale, dar întotdeauna hotărîtor, constituind baza mai multor filosofii ale istoriei. Pretutindeni, terorismul a apărut dincolo de confruntarea armatelor, pentru ca, în spatele cortegiului învingătorilor, locuitorii cetății să fie aduși la stadiul de sclavi, abandonați pe ruine, trecuți prin
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în dialog, Editura Trinitas, Iași, 2006, p. 98). 295 Juan Martín Velasco, op. cit., p.83. 296 Vezi Nicolae Achimescu, op. cit., pp. 109-124. 297 Dualismul religios a fost consemnat în diferite tradiții precum cea a zoroastrismului iranian, a orfismului, zurvanismului, gnosticismului, maniheismului, bogomilismului și a sectei catharilor. (Cf. Nicolae Achimescu, op. cit., p. 109). 298 Nicolae Achimescu, op. cit., p. 115. 299 Glenn Peers, Trupuri imateriale: reprezentări bizantine ale îngerilor, Editura Nemira, București, 2011, p. 41. 300 Ibidem, pp. 44-45. 301 Ibidem, p. 46
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lui de excelență. Contrapunct mai degrabă al privirilor decât al produselor, străin de orice condamnare a unui "jos" în numele unui "înalt", a unei "culturi de masă" în numele unei "culturi cultivate". Să opui un vârcolac unei creaturi nobile ar fi un maniheism academic cel puțin imprudent, deoarece imitația și eleganța fac un continuu schimb de locuri pe termen scurt. Oricine știe că, în artele frumoase ca și în Ceruri, cei din urmă vor fi cei dintâi. Sarcasmele care au însoțit primele decenii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
întoarce în patria sa și, favorizat de regele Sapur I, își continuă predica mai bine de 30 de ani, până când urgia magilor și mânia noului rege, Bahram I, îl duseră la moartea pe cruce (276). Ideea care stă la baza maniheismului este dualismul. Sunt două principii opuse, concepute sub forma celor două împărății: împărăția luminii, a binelui, în fruntea căreia stă Dumnezeu, și împărăția întunericului, a răului, în fruntea căreia stă Satana; fiecare împărăție are câte o serie de eoni. Pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]