326 matches
-
te cunosc și nu mă vei cunoaște/ Vorbele mele scrise-acum/ Vor fi de multă vreme spulberate/ În ziua când tu te vei naște,/ Și limba chiar în care sunt rostite/ Va fi pierit atunci și doar un singur/ Crâmpei de manuscript într-un muzeu/ Va chinui pe erudiții vremii,/ Și îngropat în el pe veșnicie/ Dormi-va fără nume gândul meu.// Mă-ndeamnă totuși către tine/ O neclintită năzuință/ Și scriu acest poem zadarnic/ Mânat de strania credință/ Că gândurile noastre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și publicate cu sprijinul Ministerului de Instrucție Publică. Primul volum (1895) se ocupă de documentele din perioada 1389-1772; cel de al doilea (1896) de documentele din perioada 1768-1839, iar cel de-al treilea (1897) de documentele din perioada 1367-1497. Plus Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, București, 1899 96 Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe au fost publicate la București în 1899 97 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 302-303 98 Op. cit., vol. I
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe plan național cercetarea bibliografică prin elaborarea unor lucrări, cum ar fi: * Bibliografia românească modernă (18311918) * Publicațiile periodice românești * Bibliografia cărții românești contemporane (19191952) 3. Bibliografii de articole (Bibliografia Națională. Articole din publicații periodice seriale) 4. Bibliografii de manuscrise (Catalogul manuscriptelor românești) G. Din punct de vedere al utilizării materialului de informare 1. Bibliografii exhaustive. Acestea cuprind toată literatura care se referă la un anumit domeniu, la o temă anume. 2. Bibliografii selective, care semnalează publicațiile cele mai importante din anumite
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de un spirit practic mult mai ascuțit; ea aparține lui Vasile Porojan și tovarășului său de joacă, „cuconașul“ Alecsandri. „Pe la 1827 - își amintește cel de-al doilea - aveam de profesor pe călugărul Gherman, acel care a vândut lui Gr. Ghica-vodă manuscriptul lui Șincai. El ședea la noi și, afară de mine, avea și alți elevi externi, dintre care și pe M. Kogălniceanu. Acesta venea în toate zilele, îmbrăcat în antereu de cutnie și purtând un ișlic rotund de pele de miel sură
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
definitiv hotărât, caligraful însărcinat să-l copieze avu grijă să lase pe ultima pagină, după ultima linie de text, un spațiu de vreo patru degete deasupra marginii ce se lasă la capătul de jos al paginii. Vicepreședintele plenipotențiar, după colaționarea manuscriptului, zise atunci boierilor membri ai Adunării de Revizuire: „... Arhonților, spațiul în josul acestei pagini este prea mic pentru a cuprinde toate semnăturile domniilor voastre, binevoiți, deci, a semna pe pagina următoare, pentru ca toate să fie la un loc !” Mitropolitul, episcopii și boierii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a poetului în activitățile pe care le desfășoară și exigența pe care o manifestă în redactarea textelor: "Ca scriitor Eminescu strica multă hârtie, căci făcea multe corecturi mai ales în ceea ce privea alegerea vorbelor și ținea să dea la tipografie manuscriptul curat și citeț. Împrejurul mesei lui de scris era deci mereu plin de hârtii rupte"258. Pasiunea pentru gazetărie se simte în fiecare literă a articolelor eminesciene, în ciuda unor afirmații întâlnite în manuscrise: "Sunt strivit, nu mă mai regăsesc și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
despre practica redactării și despre exigența pe care poetul o manifesta în alcătuirea textelor, Ioan Slavici afirma: "Ca scriitor Eminescu strica multă hârtie, căci făcea multe corecturi mai ales în ceea ce privea alegerea vorbelor și ținea să dea la tipografie manuscriptul curat și citeț. Articolele pentru Timpul de exemplu, le scria de obicei acasă, le cetia cu glas tare, apoi le scria. Mai înainte apoi de a le da la tipar i le citia apoi cuiva și, dacă nu era mulțumit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
taină din poezie, pe cea a omului Eminescu. Știința înseamnă de multe ori metodă, și metoda este omul - spunea N. Iorga într-o conferință la Radio. Oricum, nu se poate contesta că autorul, prin îndelungatele sale cercetări, anevoioase descifrări ale manuscriptelor lui Eminescu, - (cît de "ipotetice" sunt unele se va vedea în paginile următoare) -, n-ar fi adus și informații, de cari un cercetător serios va trebui să ție seama. Acestea însă sunt înecate într-un noian de absurdități și inexactități
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
l-a înzestrat cu însușiri și stăruința i-a îmbogățit mijloacele, care l-ar fi putut ajuta să dea adevărata frescă eminesciană, pentru cîteva generații de aici înainte. S-a ostenit cîțiva ani în șir, topindu-și vederile de-asupra manuscriptelor poetului dela Academia Română. Împotriva tuturor acestor calități s-a ridicat demonul marilor defecte: abandonarea conștientă a oricărei discipline, chiar fățișă sfidare -, introducerea unei metode, care mîine, urmîndu-i exemplul, va putea duce la deposedarea și a puținului material informativ care de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr (din ianuarie, 1882) al revistei "Columna lui Traian" (la p. 60), desi semnificația acestuia nu este prea clară într-un atare context. În studiul introductiv dedicat Manuscriptului românesc din 1574 aflător la London, în British Museum (din care Hașdeu va publica, episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi, în cea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
episodic, mai multe extrase) savantul român precizează: "În curs de trei saptămâne, lucrând zi după zi, de la 10 ore antemeridiane până la 5 după amiazi, în cea mai gigantică sala de lectură din London și chiar din lume, eu am citit manuscriptul de două ori și am extras din el tot ce mi s-a părut a fi interesant sub raportul filologic, fie că arcaisme lexice, fie că fonetica, fie că forme gramaticale, ca sens, ca sintaxa, ca fraseologie [s.m. C.M.]." (cf.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a supraviețuit în limbajul administrativ și în actele oficiale. Regăsim metafora manus la nivel macrosistemic, în corpusul unor compuse savante, având ca domeniu-țintă managementul marketingului: ro. manufactura (fr. manufacture; es. manufactura; en. manufactory); ro. manuscris (fr. manuscrit; es. manuscrito; en. manuscript) etc. Categoria isomorfelor de acest tip se dezvoltă pe universaliile oferite de modelele metaforice greco-latine și la nivelul altor câmpuri conceptuale, în lexicul panlatin: ro. manipulare; fr. manipulation; es. manipulacion; en. handling; ro. manufacturier, fr. manufacturier, es. manufacturer (en. processor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau terminologice, prin analogie și/ sau prin interacțiune. Regăsim modelul manus la nivel macrosistemic, în corpusul unor constructe cu referent în managementul marketingului: ro. manufactura (cf. fr. manufacture; es. manufactura; en. manufactory); ro. manuscris (cf. fr. manuscrit; es. manuscrito; en. manuscript), în limbajul științelor sociale (ro. manipulare; fr. manipulation; es. manipulacion etc., spre deosebire de limba engleză, unde circulă echivalentul handling), în economia de piață (ro. manufacturier; fr. manufacturier; es. manufacturero etc.). Termenul management, având aceeași rădăcină manus a dobândit o semnificație specifică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri... Interesul mi se deșteptă și merse crescând până la sfârșit. Foarte impresionat, am cetit poezia de mai multe ori în șir, iar a doua zi dis-de-dimineață m-am dus la Maiorescu cu manuscriptul în mână. În sfârșit am dat de un poet, i-am strigat intrând în odaie și arătându-i hârtia... Ai dreptate, aici pare a fi talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
dat de un poet, i-am strigat intrând în odaie și arătându-i hârtia... Ai dreptate, aici pare a fi talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă o dată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimii și Maiorescu cetindu-ne versurile Venere și Madona, toți și mai ales Pogor au fost încântați de acest poet necunoscut. Despre calitățile de ziarist ale lui Eminescu, tot Negruzzi ne spune: „Știu de la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
poet, a apărut într-o nouă fasciculă la Râmnicul Vâlcea, sub direcția dl. Leca Morariu (Mihai Eminescu, anul XIV, 1943, fascicolul 21 și anul XV, 1944, fasciculul 22 Râmnicul Vâlcea). Numărul 21 se deschide cu o serie de idei din manuscriptele Eminescu adunate de regretatul G. Bogdan Duică. Dl. G.T. Kirileanu își publică cuvântarea rostită la radio București „Manuscrisele lui Eminescu” despre care face un scurt istoric și din care dă la iveală probe de poezie necunoscută sau mai puțin cunoscută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare, întinsă, liniștită, în vălceaua de sub munții păduroși. Vizitatori încă nu sunt. Stăm aproape toată vremea de vorbă cu Vlădica Narcis Crețulescu 6, pe care l-am găsit lucrând în modesta lui chilie călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte vesel ne vorbește și ne povestește frumos și vremea trece. Curând la arhondaric, economul părinte care nici nu catadixește să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrisori documentare (???? 13-14) După masă, Profirița s-a întâlnit, fiind eu de față, cu Natalia Negru. O întâlnire interesantă care i-a plăcut. Eu am participat puțin la convorbirea lor. Trimis d-lui Anton Treischin, strada Domnească R. Sărat, un manuscript al său din viața basarabeană românească, scris însă de cineva care nu știe limba. A. T. probabil e rus. La Academie, în secția literară, discuție (zădarnică!) asupra unei publicații buletin îndreptar care să se ocupe de greșelile de limbă care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase originale: 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 volume manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat la lumină această lucrare mânat de dorința "de a cruța, după putință, prețiosul timp al studenților, ce se pierdea prin copierea de manuscripte". Trebuie, însă remarcat că interesul pe care A. Fătu îl purta tineretului nu era mai puțin activ când era vorba de tinerii care, în locul studiilor școlare, luau drumul învățăturii unei meserii. El arată necesitatea de a se examina medical "copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Borgia: storia di un giudizio, Edizioni dell'Ateneo, Romă, 1966. Tommasini, Oreste, La vită e gli scritti di Nicolo Machiavelli Nella Loro Relazione, vol. 2. Screech, M. A., Montaigne's Annotated Copy of Lucretius: A Transcription and Study of the Manuscript, Notes and Pen-marks, Droz, Geneva, 1998. Skinner, Quentin, Machiavelli: A Very Short Introduction (1981), repr., Oxford, Oxford University Press, 2000. Tommasini, Oreste, La vită e gli scritti di Niccolò Machiavelli nella loro relazione col machiavelismo, vol. 2, Ermanno Loescher & C.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferă puține indicații despre împrejurarea în care Machiavelli a citit lucrarea, dar alătura notele marginale foarte interesante ale altui cititor modern al lui Lucrețiu, în M. A. Screech, Montaigne's Annotated Copy of Lucretius: A Transcription and Study of the Manuscript, Notes and Pen-marks, Geneva, Droz, 1998. În general, vezi Alison Brown, "Lucretius and the Epicureans în the Social and Political Context of Renaissance Florence", I Tatti Studies, 9 (2001), pp. 11-62. 17 Discutat în Peter Godman, From Poliziano to Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mult vuiet și a fost prima provocare la adresa școalei literare din București, reprezintată mai târziu prin Revista contimporană. În numărul al 3-lea venii și eu cu prima mea novelă, Fluierul lui Ștefan. Când m-am prezentat la "Junimea" cu manuscriptul, parcă eram un vinovat care ascundea în buzunar corpul delictului. Numai Iacob Negruzzi știa că comisesem o novelă. Cum m-a văzut intrând în odaie timid, furișându-mă în dosul unei canapele, a și început a striga: Ia, mă rog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ascundea în buzunar corpul delictului. Numai Iacob Negruzzi știa că comisesem o novelă. Cum m-a văzut intrând în odaie timid, furișându-mă în dosul unei canapele, a și început a striga: Ia, mă rog, nu te face niznai! Adă manuscriptul încoace. Strâns cu ușa, mă apropiai, dar numai Dumnezeu știe cum mi se bătea inima. Nu știu de ce, dar în timpul cât am scris novela mi se părea bună. Îndată ce am sfârșit-o, a început să-mi lipsească această încredere, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi amorți cu desăvârșire, de parcă ieșea dintr-un fund de poloboc 107. Era cu neputință să continui fără a-mi stâlci cu desăvârșire novela. Atunci Maiorescu, care era singurul bun cetitor în "Junimea" pănă la venirea lui Eminescu, îmi luă manuscriptul din mână și urmă lectura mai departe. Când îl auzii, rămăsei eu însumi surprins. Parcă ascultam lucrarea altuia, așa de bine nuanțate și bine subliniate ieșeau toate frazele din gura lui. Pas mal!108, observă Cornea. Taci din gură, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]