405 matches
-
și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan Trebuie să subliniem limbajul plăcut și atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
La ora târzie din noapte când reușesc să mă desprind din teroarea vălmășagului de așa zise știri disperate furnizate constant de jurnaliștii care au scăpat de mult controlul asupra existenței unor eventuale ori posibile soluții necesare ieșirii României din acest marasm și într-un târziu mă dezmeticesc brusc cu privirea ațintită undeva în bezna nopții căutând doar în neant soluția izbăvirii neamului nostru oropsit. In aceste momente crâncene, pe când Premierul Cioloș aflat prin America unde pretinde că s-ar strădui ca să
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
să vii; cum să te cobori? Erai rătăcit... În vise deșarte; nu ai priceput cât mi te-am dorit. Cu mine, lumea-ntreagă îți surâdea, erai fericit! Dragul meu, nu erai singur și de viață plictisit... De lăsai visul de marasm, mintea ți se odihnea, Și aveam grijă de tine; doar am fost iubita ta. Și-mpărțeam pe vatra vremii necazuri și bucurii; De aveam puțin noroc, îți făceam vreo trei copii, Și din când în când treceau pe la noi, ca
SCRISOARE UITATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374040_a_375369]
-
munți uriași Apasă cu umerii totul De valuri și-a lor zvârcolire atrași Stârnind fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val negre guri Ce-și scuipă spre ceruri furia Și-n cer uriașii cu umerii suri Întorc înzecit vijelia. Marasmul cuprinde-ntunericul greu Și chinuie sufletul mării De parcă departe-a plecat Dumnezeu Și pradă ne lasă uitării. PASIUNE Să mă înveți să te iubesc femeie Obrazu-n palma ta am așezat Aprinde-mă din focul tău, scânteie Frământă-mă frumoaso, aluat
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
nici de data asta n-a fost să fie cum mi-am plănuit, fiindcă prietenul meu GEORGE ROCA se apucă de treaba asta mai înainte decât mine. Păi, dumnealui, ne mai având ce să facă prin Australia, a evadat în marasmul unei fantastice călătorii, unde a-mpletit cu măiestrie poetică, dorința de singurătate cu scrisul. Folosind un condei bine strunit, ascultător ca un copil gingaș, a reușit să scoată la lumina asemănătoare cu luna plină în nopțile de vis - și să încânte
DE PE MARGINEA UNUI CON DE LUMINĂ PRIVESC EXTAZIAT SPRE INSULA FERICIRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346039_a_347368]
-
proaspete. „Viața asta-i o cloacă” - declară poetul sentențios. Dar, în același timp, spune liniștit: „îngerul îmi sărută fruntea / adormind / sub genele mele / întredeschise.” (Somnul îngerului). Aventura spirituală intitulată frumos „Somnul îngerului” - este o încercare disperată de a ieși din marasmul cotidian, din haosul nopții - spre lumina și pacea râvnite de oricine. Nu e ușor. Nu e ușor, mai ales atunci când „ciocnim lacrimile / între ele / în timp ce pe / fața noastră aleargă / dumnezeiasca ninsoare / a disperării” (Lacrimi). O estetică a urâtului plină de
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
poate exista vers fără ritm. Vasile BURLUI este unul dintre ’’demodații’’ poeți care mai scriu astăzi în versuri. De la Baudelaire încoace poezia unversală și cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate angoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul etc. Poezia de astăzi este și eseu și proză poetică, dar și teatru dramatic, în care eul
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
iar convențiile și tratatele democratice internaționale vor fi respectate cu sfințenie. De fapt, soluția unică, veșnică și imbatabilă este ancorarea noastră în Dumnezeu, iar în cazul de față respectarea grilei morale creștine a fost și este barca de salvare din marasmul comunist (sovietic), dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Material documentar întocmit de Stelian Gomboș. [1] http://www.patriarhia.ro/ro/relatii externe/probbas 1.html [2] Patriarhia Română sub îngrijirea Inalt Prea Sfintitului Nestor Vornicescu
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
noastră drept cei care au batjocorit economia și speranța poporului într-un trai mai bun. Mai există vreun remediu? Poate de sub ruine ar putea izvorî o conștiință nouă, care să proclame cu tărie necesitatea unei reforme, capabile să pună capăt marasmului și distrugerii, o reformă de simplificare, una autohtonă, cu respondent rapid în sensul redresării economiei și societății. În concluzie, mărturisesc că eu, cu cît meditez mai mult asupra crizei care a debusolat omenirea, cu atît mai mult descopăr revolta intimă
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
soluție viabilă atunci și ea este și astăzi o salvare autentică a unității noastre ființiale ca persoane și ca neam. Soluție unică, veșnică, imbatabilă, ancorarea noastră în Dumnezeu, respectarea grilei morale creștine a fost și este barca de salvare din marasmul comunist, dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Material documentar realizat de Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Cateva referinte despre credinta si spiritualitate in universul concentrationar comunist / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 14
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
de romanțe al maestrului Constantin Florescu. Dincolo de carte, poemul se cere caligrafiat în spirit, în primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu romanța prea frumos glăsuită de maestrul Constantin Florescu, dar ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol este să i se alăture într-un corp de gardă, căci
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
serioasă și prestigioasă. Astfel, cele 11 secțiuni, respectiv Chipuri de sfinți, Diaspora, diverse, istorie, iubitori de slovă, literatura, pictura, poezii, proză, religie, românii de pretutindeni și slova copiilor, constituie elementele componente ale unui peisaj editorial dinamic și ajută la evitarea marasmului intelectual și la atragerea unui public larg de lectori, din diferite secțiuni ale științei, dar și la antologizarea unor opinii de actualitate din diferite colțuri ale țării și ale lumii, diaspora fiind și în ,,paginile” Slovei, ca și în Glas
GÂNDURI RĂZLEŢE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376489_a_377818]
-
e dor să te mângâi ce dor mă apasă pe creștetul minții un fir de mătasă se-așează pe sânul cu mințile duse pierdut între perini de mofturi seduse te-ating peste vise cu-a mâinii zveltețe te pierzi în marasmul de basm si blândețe eu pipăi o boare ce curge prin tine te-nchizi în amorul ce fierbe în mine m-aplec peste tine în cernerea nopții la poarta tăcerii cu ivărul sorții închid dezgolirea ce-nalță păcatul privesc rătăcită
ÎNTRE PERINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375930_a_377259]
-
e dor să te mângâi ce dor mă apasă pe creștetul minții un fir de mătasă se-așează pe sânul cu mințile duse pierdut între perini de mofturi seduse te-ating peste vise cu-a mâinii zveltețe te pierzi în marasmul de basm si blândețe eu pipăi o boare ce curge prin tine te-nchizi în amorul ce fierbe în mine m-aplec peste tine în cernerea nopții la poarta tăcerii cu ivărul sorții închid dezgolirea ce-nalță păcatul privesc rătăcită
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
plimbă privireaîn cernerea nopții și-și bea odihnireami-e dor să te mângâi ce dor mă apasăpe creștetul minții un fir de mătasăse-așează pe sânul cu mințile dusepierdut între perini de mofturi sedusete-ating peste vise cu-a mâinii zveltețete pierzi în marasmul de basm si blândețeeu pipăi o boare ce curge prin tinete-nchizi în amorul ce fierbe în minem-aplec peste tine în cernerea nopțiila poarta tăcerii cu ivărul sorțiiînchid dezgolirea ce-nalță păcatulprivesc rătăcită de-a lungul de-a latultu uiți
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
volume în 1955 și a 80.397 în 1966. Propaganda anunță: "în cursul acestor ani de viață liberă, lumina și cultura au pătruns victorios pînă în colțurile cele mai îndepărtate ale țării, moștenirea rușinoasă lăsată de regimul de exploatare analfabetismul, marasmul a fost lichidată. O vastă rețea de școli și de instituții de învățămînt preșcolar elementar, mediu și superior cuprinde orașele și satele țării". Brucan povestește că a văzut în fundul unui sat izolat un bătrîn de optzeci și doi de ani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-se comuniștilor reformatori: "Încetați să persecutați pe marii demnitari comuniști care, cu dreptate, vă reproșează că ați angajat țara într-un socialism anacronic și represiv. Ar fi mai inteligent să țineți seama de propunerile lor pentru a scoate țara din marasm". Acest text este scris în aprilie: la acea dată, aluzia la vechii înalți demnitari care ar putea să dea sfaturi folositoare trimite la apariția, în martie 1989, a unui document straniu. O scrisoare adresată lui Ceaușescu și semnată de șase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea loc în pieptu-mi, aș fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam bătute subiecte, susținînd, cu perfidă persuasiune, că nimic original nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
abdicarea cvasigenerală de la menirea artei. Dacă aservirea cohortei de simbriași ai puterii, nume obscure dar și disponibili notorii ca Bălașa, Piliuță, Șetran, Mărginean, nu mai mira pe nimeni, coruperea unor pictori autentici, Bitzan printre ei, începea să producă soiul de marasm din care pictura românească n-avea să-și mai revină. Nu-și poate reveni nici acum, cînd ar exista toate motivele unei nesperate lecuiri. Dar trauma prăbușirii vechiului regim și instaurării celui nou, oricum dubios și derutant, e atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd ar exista toate motivele unei nesperate lecuiri. Dar trauma prăbușirii vechiului regim și instaurării celui nou, oricum dubios și derutant, e atît de multiplă, încît nici cea mai descurcăreață minte nu i-ar da de rost. Singurul antidot la marasmul ce a cuprins pictorimea a rămas hărnicia. Hărnicia ca tabiet al vîrstei a treia. O primenire ar putea veni dinspre critică, dar critica, din păcate, s-a atomizat. Dispariția prematură a unor practicieni probi ai scrisului: Ispir, Drișcu, Redlow, consumarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
temperat, de prestigiul secular al locului, le părăseam poate și pentru că cei ce le frecventau de ani și ani îmbătrîniseră, se împuținaseră și împrumutau zidurilor, scaunelor, scenelor ceva din tristețea plecării lor lente, fără întoarcere, le părăseam contaminat de același marasm, aceeași dezordine care acaparaseră întreaga societate, după euforia descătușării. Ce miracol! Teatrul Național, Filarmonica, Opera, vernisajele freamătă acum de, i-aș zice... lume nouă, dacă nu mi-ar fi frică de arhibătuta sintagmă, realmente de o lume cu care mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inky-dinky parlez-vous, Pip-Narcisa însăși da, iată-i pe toți aici, da, acuma-i știu, drăguții de ei, progeniturile mele din seria "Nocturne", care ieșeau în lume în septembrie și care, săptămînă de săptămînă, m-au acaparat, m-au scos din marasme și smîrcuri adunate, drăguții, unii din ei ca vai de ei, de-abia ținîndu-se pe piciorușele lor de spiriduși hrăniți cu aer, dar dănțuind, dănțuind, să-mi facă mie plăcere, și alții și alții, halebardierii, artificierii subiectelor parșive, scumpii de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndrăgostit, americanul își aduce aminte cu oarecare nostalgie. Fie și una aspră, pe măsura nurilor fostei iubite. Cînd aceeași răzvrătire a cerului și pămîntul dă peste o Indie, peste o Africă, atunci totul îmbracă hainele cernite ale tragediei și ale marasmului prelungit. De unde și amara concluzie că zonele globului sînt pare-se pe vecie predestinate. Binelui/ Răului. Dacă reducem continentele astea grandioase la scara plaiului nostru, atunci o viitură, ca cea recentă, din Ardeal, ar trebui să ni se pară o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ceea ce, să recunoaștem, nu e din cale-afară de alarmant în cazul plăsmuitorului de himere, așa cum e el perceput și acceptat de semeni. Care, și ei, la rîndul lor, sînt avizi, de ce nu? de bizarerii ce să-i mai scoată din marasmul zilnic. Trebuie să constat revenind la vecinul meu că omul nu practică gluma nici la paharul de vorbă, la care atît de sistematic ține, încrîncenarea de la masa libației transferîndu-se, cu aceeași hachiță, dincoace, în artă, unde, măcar ideal, confruntării i-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu ți-a fost dat să ai copii. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]