42,328 matches
-
mărturisitor care aspiră continuu spre literatură, care suferă că ineditul documentar pe care îl aduce nu are suficientă încărcătură simbolică, nu are suficient efect estetic. Dar, dacă nu are originalitate literară, are autenticitate documentară. Petre Pandrea este un intelectual de marcă din acea plămadă nobilă de rezistență la comunism, stirpe despre care unora le convine să creadă că nu a existat. Tocmai de aceea Petre Pandrea merită să fie mai bine cunoscut prin intermediul excepționalelor sale pagini de jurnal și memorialistică. Petre
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
2003, 2) - , sărăcie lucie - „sărăcia lucie în care se zbate a devenit o povară tot mai apăsătoare, de care nu va scăpa decât în mormânt” (G.Z., discurs în Senat, 29.09.2003). Oricum, sărac are și sensul stabil de marcă afectivă a compătimirii (săracul X = „bietul”), comun de altfel echivalentelor sale lexicale în mai multe limbi. Marcarea afectiv-evaluativă e intrinsecă sinonimelor parțiale sărăntoc (negativ, peiorativ) și sărman (pozitiv, de participare afectivă). Aparținînd registrului popular, cele două cuvinte nu sînt foarte
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
poem care își trăiește acum a doua tinerețe. Dar să facem referiri exclusiv la textele inedite! Reapare Annabel Lee, pantalonii și cămășile sunt vorbitoare, două bacterii discută despre stele și se cred „eroi de epopee” ca-ntr-un desen animat marca Pixar, Bucureștiul e scăldat din nou în jerbe fanteziste, iubita este un personaj chagallian... Găsim aici aceeași exuberanță lexicală și îmbinarea perfectă între inteligență și fantezia debordantă, puțin mai strunită datorită formei fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
de sado-masochism filmată, nu-i așa, la Hollywood. Trăim într-o lume dominată de cinism, așa că nu m-ar mira s-avem surprize dac-am încerca să identificăm „sursa” autorului Comicologiei... Ei bine, acest preambul servește drept lansare adevăratei rachete marca Marian Popa: o delegitimare grobiană, lipsită de orice argument critic, a operei lui Caragiale. A dărâma statui poate fi o operație spectaculoasă, dar, după cum s-a văzut adeseori, ea nu necesită curaj. Ce mare brânză să declari că Eminescu nu
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
la o activitate politico-educativă a Partidului Social Democrat. S-a mâncat și s-a băut pe banii contribuabilului (cotiți pe cine știe unde, incluși pe la sponsori), s-a luat act de actele mărețe ale PSD-ului, s-a distribuit inclusiv o nouă marcă de șampanie. E vorba de șampania PSD. Ce-i o șampanie PSD ? Este o băutură contrafăcută, oferită cetățeanului naiv cu scopul ca, o dată ce este dată pe gîtlej, pe lîngă plăcerea înghițirii, să mai fixeze în capul băutorului și un nume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
se numește UITARE...” Cuvinte patetice în care e nevoit a se înveșmînta, deoarece prea adesea e nesocotit, dacă nu tratat cu ostilitate, un adevăr elementar. n P.S. Despre Al. Rosetti, care, în pofida cedărilor sale politice, a fost o personalitate de marcă a culturii noastre, „un om de bine, de valoare”, care, în perioada comunistă „a ajutat pe mulți intelectuali aflați la strîmtoare cu bani sau în diverse ocazii”, ba chiar „i-a ajutat să plece în străinătate - știind că nu se
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
verb, socoteală. Cuvîntul e ilustrat de citate din texte populare, din manuale de aritmetică de la începutul secolului al XIX-lea, din autori că Agârbiceanu sau Goga. Or, în momentul de față cuvîntul pare să fie preluat de limbajul tinerilor, cu marca ironică specifică termenilor neliterari „recuperați”. Forumurile din Internet furnizează cîteva exemple recente, de tipul “Hai să facem o socoată” (Ciberplai 3.12.2000); „ Această socoată era făcută după celălalt calendar” (Ciberplai 6.04.2003); „is prea multi și dă prost
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
ocazia vizitei, Domnul Prim-ministru a analizat din puct de vedere pesedist-strategic și proiectul unei autostrăzi care va lega direct Budapesta de consiliul secuilor autonomi din Covasna, Harghita și Mureș. 6. Tot în această perioadă, sub amenințarea unui pistol artizanal marca Beretta, Domnul Președinte Ion Iliescu, vizitând vitejește municipiul Arad, din motive necunoscute (răutăcioșii spun că din cauza spaimei), a declarat că, din punct de vedere hidrotehnic, statuia celor 13 generali poate fi amplasată pe apa Mureșului în amonte de reședința județului
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
debutului pot fi observate atât în construcția tramei povestirilor, cât și în scriitură. Poveștile sunt atât de... clasice, încât pot fi luate drept banale și schematice, previzibile chiar de la un punct încolo. Multora le lipsește, până la urmă, exact aura unei mărci personale sau măcar puțin mai multă ambiție în a încerca ceva mai mult. Cornel Mihai Ungureanu scrie corect, dar prea alb, nerecognoscibil, fără pretenții stilistice nici atunci când încearcă un surplus de lirism. Dintre povestirile acestui volum, aș remarca proza Câinele
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
dacă nu neapărat plictisitor, prea puțin antrenant. Dacă unii prozatori tineri experimentează cu acribie dintr-un prea mare orgoliu creator și/sau teribilism specific vârstei, iată că alții sunt prea transparenți și lipsiți de ambițiile meșteșugului stilistic și al unor mărci personale. Pentru a mai colora narațiunea, personajele au deseori reverii, numai că prea des (date fiind convențiile acestui tip de narațiune) și acestea destul de șterse. Iar prin straniul arhaic, în genul lui Eliade, de pildă, Cornel Mihai Ungureanu încearcă să
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
a rămas Ilarie Voronca, trece în rândul “centenarilor”. Născut la 31 decembrie 1903, mort prin proprie voință în aprilie 1946, celui mai dinamic și mai inventiv dintre poeții primei vârste a avangardei noastre literare i se asociază cu greu această marcă a bătrâneții, cu totul improprie dacă ne gândim nu numai la calendarul viu al biografiei sale omenești, ci, poate mai ales, dacă avem în vedere spiritul care i-a nutrit scrisul și prospețimea pe care n-o putem pune în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
pentru scriitorii care încă nu le-au obținut și a unor certe obligații și avantaje pentru cei intrați deja în posesia lor. Cel mai rîvnit și mai prestigios premiu literar german este Premiul Büchner, dotat cu 40 de mii de mărci, decernat de Academia de Limbă și Poezie din Darmstadt. Anul acesta, distincția i-a revenit scriitorului și cineastului Alexander Kluge, al cărui crez mai degrabă moral decît literar sună cam așa: cunoaștem lumea destul de bine dar nu prea știm să
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
ceea ce este și ceea ce se crede că este: percepția populară poate influența nu numai evaluarea, ci și evoluția limbii. Din listele de trăsături fonetice, gramaticale sau lexicale ale unui grai, tradiția literară alege doar unele pentru a le transforma în mărci de identificare. Chiar și puținele alese sînt însă adesea ambigue. Aspirația vocalelor inițiale - haripă, hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
și puținele alese sînt însă adesea ambigue. Aspirația vocalelor inițiale - haripă, hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție e semnalată și chiar explicată în note: Chir
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
ardelean, iar Heliade și Caragiale sînt munteni: s-ar putea să se manifeste aici un fenomen mai general de percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său din 1934, Les mots tsiganes en roumain, observa că numeroasele anecdote și snoave cu țigani utilizau, pentru culoare locală, „un fel de țigănească convențională”, construită, artificială; între trăsăturile acesteia intrînd și aspirația vocalelor inițiale
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
aude cu deosebire în țigănește, unde ea e obișnuită și la consonantele fonice. Când vorbesc românește, țiganii pronunță aspirat și consonantele românești” (p. 67). Particularitatea de pronunție rămîne deci ambivalentă: e răspîndită în graiurile muntenești, dar e percepută adesea ca marcă a vorbirii țiganilor; a doua valoare poate fi explicată prin coincidență și deprinderi de pronunție ale unor vorbitori bilingvi, dar și istoric și social, prin deplasarea țiganilor din Muntenia spre Ardeal și prin identificarea registrului lor de limbaj cu forma
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
și social, prin deplasarea țiganilor din Muntenia spre Ardeal și prin identificarea registrului lor de limbaj cu forma exclusiv orală, cea mai marcată, a graiului muntenesc. Oricum, dacă în literatură fenomenul e destul de bine reprezentat (pentru că a fost ales ca marcă distinctivă, chiar dacă pentru valori diferite), cred că ne-ar fi de folos mai multe date concrete asupra realității sale în uzul actual.
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
ro nr. 3948, 2002); “social-liberalism (o struțocămilă care încearcă să concureze recenta deplasare spre liberalism a social-democrației europene)” (meuro.ong.ro); “Simulatorul după care ați clonat această struțocamilă (...) are oare aceleași buguri?” (mbi.com) etc. Uneori termenul e introdus de marca analogiei imperfecte - un fel de: “un fel de struțocamilă, rezultată din încrucișarea unor termeni bancari cu unii specifici fondurilor de acumulare” (daciaclub.ro); “era prea mișto mașina, avea bot asemănător cu Laguna 2 și spate de Megane sedan 2, adică
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
minim legal, asta avea să-mi permită să cotizez și eu la chirie și să-mi cumpăr o rochie, două; totodată, în contract se preciza că, în momentul lichidării de stoc anuale, voi avea dreptul la anumite produse de frumusețe. Mărcile cele mai mari vor putea fi ale mele! Parfumurile cele mai scumpe! Directorul lanțului de parfumerii mă pusese în genunchi în fața lui, iar în timp ce-mi făceam treaba mă gândeam la acele produse cosmetice, la cât de frumos aveam
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
ai fi suferit” (online.ro/timpolis/587); „numeroși vrăjitori și paranormali răsar din anonimat, pentru a cunoaște o clipă de celebritate” (lumivirtuale.ro). Inovația e recentă, percepută ca atare și de aceea adesea subliniată de ghilimele și însoțită de alte mărci ironice contextuale: „pe unii bolnavi i-am văzut la alte mănăstiri sau la «paranormali» de ultimă oră” (lumeam.ro) „păstrează secretul... altfel mă cheamă la emisiunile cu paranormali!” (poezie.ro); „faci ordine printre paranormali?” (inoan-press.com); „așteptăm părerile paranormalilor” (bridge-club
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a Annei Ahmatova nu a fost publicat decât în 1976. Cercul de prieteni ai familiei cuprinde biologi de marcă, filosofi, filologi latiniști de excepție, muzicieni și melomani de finețe, eleniști și experți în ebraică, psihologi. Aceștia vizitează cuplul Mandelștam, polemizează, lor li se adaugă episodicele „cadre demascate“, spioni ai regimului autoinvitați, care îl flatează pe poet în speranța că
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
Mircea Mihăieș Smulgerea de sub șezutul vadimian a mărcii „România Mare” aruncă o lumină cu totul neașteptată asupra personajului care se crede protectorul providențial al țărișoarei. Lucrurile sunt de-o simplitate extremă: prinzând de veste că mașinăria de spurcat a lui Vadim a ieșit, ca să zic așa, din „garanție
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
și concert. Urmează considerații despre muzică și scriitori, despre vacanțele acestora la Balcic, unde se practica nudismul, despre sport și ecourile lui literare, despre performanțele tehnice (ing. Gogu Constantinescu), avion, radio, patefon. Autoarea cunoaște, ca nimeni altul, toate firmele și mărcile de automobile, cât costa în 1931 un aparat de radio, cât o cameră la un hotel de lux, și chiar lista amenzilor contravenționale din Cișmigiu. Documentația ei este de-a dreptul uimitoare. Insistă asupra unui important eveniment scriitoricesc, Săptămâna cărții
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Din generațiile mai vechi apar Paul Georgescu, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, Radu Cosașu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Radu Albala, Constantin Țoiu, Costache Olăreanu, Eugen Uricaru, Maria Luiza Cristescu, Mircea Ciobanu, Dana Dumitriu, Tudor Octavian, Mihai Sin, Virgil Duda. Absenți de marcă: Nicolae Breban, Augustin Buzura și, încă o dată, Mircea Cărtărescu. O altă bizarerie, capitolul Critică. Eseu. Memorialistică grupează studii asupra a vreo treizeci de autori din generații și de notorietate diferite. De pe această impresionantă listă lipsesc însă două nume: Nicolae Manolescu
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]