207 matches
-
familia Ciuchi și pr. I. Știrbei. Comuna Oțelești era formată din satele Antohești, Oțelești, Făghieni și Pădureni cu 1349 de locuitori, trei biserici și o școală înființată la Antohești în 1892; marii proprietari de pământ erau aici Maria T. Hanuță, Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele de "Obârșia", cu reședința în satul Târgu Glodurile. Ea avea 1115 locuitori în satele Antohești, Băimac, Cimbala, Făghieni, Glod, Târgu Glodurile, Obârșia, Oțelești, Pădureni
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele: Drumul Câmpului, Valea Podului, temelia bisericii catolice vechi, stricate, cimitirul bisericii ortodoxe și Drumul cel Mare al Ocnei. Din poziția descrisă a hotarelor, se poate desprinde că biserica veche a fost
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Tocileni, județul Botoșani - d. 30 iulie 2007, București) a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007. Patriarhul (din botez Toader Arăpașu) s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoșani, din părinții Dumitru și Marghioala Arăpașu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat școala primară din satul natal. A intrat de tânăr ca frate, la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoșani), aparținând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ținuturilor natale în anul
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
Mănăstirii Clocociov. O serie de domnitori fanarioți, ca Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caradja, Mihail Șuțu și Alexandru Moruzi, și-au legat numele de Cutlumuș. Ultima mare danie românească către această mănăstire și, se pare, chiar către Athos, îi aparține moșieresei Marghioala Procopie Cănuși, cu ajutorul căreia Cutlumușul s-a putut reface după incendiul devastator din 1870. În , care numără în prezent 30 de călugări, se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaște întregi), mâna Sf. Grigore Teologul și
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
sa trupul neînsuflețit al cerșetorului. El a revenit cu o precizare în "„Albina românească”" nr. 8 din 27 ianuarie 1844, p.32, în articolul "„Cine au înmormântat pe Lumânărică?"". El afirmă acolo că îngroparea cerșetorului a fost plătită de cucoana Marghioala (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu. Aceasta era fiica medelnicerului Dumitru Beldiman și nepoata arhiereului Filaret Apamias. Alexandru Papadopol-Calimah aduce și alte precizări. Auzind clopotele de la Biserica Talpalari, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias", locțiitorul de mitropolit al Moldovei, l-a
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
unele surse indicând anul 1806, drept an al nașterii, dar în discursul susținut în fața Academiei Române, a indicat data exactă a nașterii sale așa cum a fost notata de tatăl său în registrul familiei. Menționând, de asemenea, ca nașă să a fost Marghioala Calimach, o boieroaica provenită din familia Callimachi, care s-a măritat cu un membru al familiei Sturdza, si era mama lui Mihail Sturdza (care avea să-i fie lui Kogălniceanu protector, dar și adversar). Kogălniceanu a fost educat la Mănăstirea
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
serdăresei”" Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui a murit în anul 1824. Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala. Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni. Studiază la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]