243 matches
-
the Night, 1988, p. 11. 88 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214. 89 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 53: "The key to the secret at which we aim". 90 Edgar Allan Poe, "Marginalia", în Democratic Review, November, 1844, în Essays and Reviews, 1984, p. 1315: "The great idiosyncrasy în the Divine system of adaptation [...] the complete mutuality of adaptation". 91 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, Sistemul idealismului transcendental, traducere de Radu Gabriel Pârvu, [1800
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 130. 101 Cf. Robert D. Jacobs, Poe, Journalist & Critic, 1969, p. 416. 102 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 33. 103 Idem, p. 119. 104 Idem, p. 134. 105 Idem, p. 120. 106 Edgar Allan Poe. "A Sequel to Marginalia, Godey's Lady's Book, August 1845", în Essays and Reviews, 1984, p. 1363: "Men of genius are far more abundant than is supposed. În fact, to appreciate thoroughly the work of what we call genius, is to possess all
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Călinescu stăruie în Istoria sa din " asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în capitolul Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul "Ă, deși la data apariției monumentalei lucrări autorul Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, ". G. Călinescu admite concesiv reticent: Poetul a scris și eseuri, interesându-se de problema criticei, atingând felurite puncte de estetică poetică." Divinul critic încheie cu sfaturi didacticiste: În aplicări, eseistul va avea de reexaminat unele opinii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ceea ce le putea aduce un necesar coeficient de devianță, fără să-i transforme inevitabil în judecători sau mai rău în procurori ai realului. Lupta pentru adevăr este însă, mai întîi, una contra erorii. Cît privește devianța, dar și formele ei: marginalii, marginalizații, ereticii, devianții, exilații, disidenții, Morin sesiza existența unui potențial de devianță și de oficialitate care generează, la intelectuali, "apariția de devianțe în oficialitate și de oficialitate în devianță"; cea dintîi, devenită deopotrivă tendință și dominantă, se poate transforma într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fi salvată, decât de cei nesupuși (insoumis). Fără ei s-ar fi terminat cu civilizația și cultura noastră... 20 Respectiv: les răfractaires, elogiați încă din secolul trecut (Jules VallŁs), inconformiștii, rebelii cu sau fără cauză, de tipul angry young men, marginalii de toate categoriile etc. Ideea reapare și într-un text recent de Henry de Montherlant (1975), transcris și citat, cu evidentă satisfacție, cel puțin nealiniată, de H.-R. Patapievici: Nu există cu adevărat, în orice țară decât două partide: partidul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reușite. V.A. : Reforma din ’45 ar trebui să fie anexată puterii comuniste ? A.M.P. : După părerea mea, s-ar fi întâmplat oricum, ca și după Primul RĂzboi Mondial. Apoi conflictele cu oamenii care erau băgați în casele altora sau marginalii de la sate puși să-i reprime pe gos‑ podarii de frunte ; câte și mai câte situații care, natural, n-ar fi existat. Deci erau tot felul de mecanisme de a diviza societatea și de a învrăjbi diferite categorii sociale unele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
faptului că profesiunile de credință ale Hezbollahului se deosebesc de declarațiile marxiste din anii 1960 printr-un singur punct: termenul "islam" l-a înlocuit pe acela de "clasă muncitoare". Partidul, o figură a rațiunii, a devenit confidentul lui Allah. Pentru marginalii din Bekaa și din Sud, el este astfel mai fiabil și mai familiar. Ceea ce nu împiedică marea burghezie șiită, în special emigranți care s-au îmbogățit în Africa francofonă, să facă donații în bani comunității. Așa îi ajută suniții bogați
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nimic important, totuși ar fi corect să notam că acesta s-a scuzat pentru calitatea copiei scrisorii 13. Cand, în epoca modernă, Jean-Jacques Marchand a descoperit autograful la Ghiribizzi (de fapt o schiță destul de grosolană, cu numeroase corecții, anulari și marginalia înșelătoare), textul a dat multe bătăi de cap specialiștilor moderni 14. Având în vedere acest exemplu, ne este poate mult mai ușor să înțelegem anumite dificultăți cu care s-a confruntat însuși nepotul secretarului florentin și atunci, cine știe, anumite
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
clasică"); e un fel de memorialistică privind avatarurile muncii sale, ceea ce conferă și calitatea celuilalt aspect al demersului, anume... exegeza eminesciană, pe care o face la limita, foarte exactă de altfel, a unui travaliu de laborator, foarte interesant și incitant. Marginaliile la editarea publicisticii, a traducerilor, pregătirea pentru publicare a manuscriselor din acest câmp de preocupări ale lui Eminescu, aduc la cunoștință, fără îndoială, aspecte legate de atitudinea poetului față de chestiunile istoriei naționale, bunăoară, pe care exegeții operei eminesciene le preiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să-i privim opera măcar preț de o clipă cu o privire lipsită de admirația rituală sau mefiența prin- ciară a filozofului dezamăgit de toate acele trivia ale exis- tenței banale. Dacă lăsăm deoparte articolele de ziar și toate acele marginalia care constituie însă sistemul de inserare în economia societății cu care era contemporan, opera sa se dezvoltă pe patru axe. De altfel, în cartea sa, Caragiale și Caragiale, Florin Manolescu a deconstruit cu acribie „jocul cu mai multe strategii” al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
stânga după ce aceasta, credeau ei, și-a cam trăit traiul și post război rece este o agendă perdantă. O reacție destul de asemănătoare, dar mai diminuată, de pitulare sub preș a problemelor sociale grele am văzut-o și în vestul european. Marginalii și săracii lumii sunt pitualți mediatic și politic. Minoritarii sunt mult mai vizibili. Poate cel mai grav exemplu este „pitularea” Africii: semenii noștri de pe acolo sunt mai mult decât decimați de SIDA, armate de milioane de copii și puberi orfani
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dreptății sociale alminteri decât în lozinci, înlocuind-o într-o bună tradiție conservatoare și populistă cu cea a carității. Eu nu afirm că a dispărut stânga, ci că aceasta pare să se piardă în baroc, iar la noi în prefăcătorie. Marginalii foarte săraci nu sunt reprezentați politic. Minorele „acțiuni afirmative” atât de detestate de conservatori devin și mai puține. Dă-i încolo de amărîți: sunt leneși, anomici, parazitari, murdari! Ne strică simțul estetic și ne deprimă. „Corturarii” noștri și „negroteii” lor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica”, „Glasul patriei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Scânteia”, „Limba română”, „Caiete critice”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Familia”, „Tomis”, „Argeș”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Debutează editorial în 1938 cu volumul Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri. S. și-a definit viziunea critică și opiniile estetice în textele cuprinse în Pagini de critică literară (I-V, 1968-1977), iar anterior în special în cea dintâi carte a sa, cu același titlu, din 1938. Se pronunță împotriva metodelor
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
pe care-l întâlnim încarnat în unele spirite agitate și querulante de felul lui Camil Petrescu sau Ion Barbu. El căuta valoarea și arta oriunde, și o recunoștea numaidecât acolo unde o găsea. ALEXANDRU GEORGE SCRIERI: Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri, București, 1938; Recitind pe clasicii noștri. Ion Creangă, București, 1939; E. Lovinescu (în colaborare cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Clasicii noștri, București, 1943; ed.
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
162-164; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. 66-67, 172; Cioculescu, Apecte, 611-614; Constantinescu, Scrieri, III, 455-459; Șuluțiu, Scriitori, 379-385; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816-817, Ist. lit. (1982), 901-902; Lovinescu, Maiorescu post., passim; Perpessicius, Opere, XI, 71-87; Regman, Cărți, 94-99, 264-269; Baconsky, Marginalii, 78-87; Ion Biberi, Orizonturi spirituale, București, 1968, 63-71; Piru, Panorama, 506-508; Cesereanu, Ipostaze, 101-115; Râpeanu, Interferențe, 229-235; Cristea, Interpretări, 24-31; Manolescu, Poezia, 56-61, 199-207; Piru, Varia, I, 271-273, 478-480, II, 411-414; Rotaru, O ist., II, 750-757; Stănescu, Poeți, 151-154; Zaciu
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT, 1962, 47; Dimisianu, Schițe, 145-150; Baconsky, Marginalii, 97-113, 210-216; Tomuș, Carnet, 78-81; Regman, Cronicari, 96-109; Cesereanu, Ipostaze, 189-193; Martin, Poeți, II, 120-124; Vlad, Convergențe, 139-142; Tomuș, Răsfrângeri, 99-104; Andriescu, Disocieri, 159-163; Cristea, Un an, 288-289; Ion Maxim, Atitudini critice, Timișoara, 1973, 171-186; Petroveanu, Traiectorii, 163-172; Ungureanu, La
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Adam); Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Const. Ciopraga, Cezar Petrescu, subiect de monografie, IL, 1963, 10; Al. Săndulescu, Monografii literare, GL, 1963, 33; Paul Georgescu, Epocă, biografie, operă, GL, 1963, 47; Baconsky, Marginalii, 204-209; Mihail Petroveanu, „Duiliu Zamfirescu”, VR, 1970, 3; Gabriel Dimisianu, „Duiliu Zamfirescu”, FLC, 1970, 24; Nițescu, Repere, 64-68; Nicolae Manolescu, „Fața ascunsă a lunii”, RL, 1975, 9; Iorgulescu, Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
înregistrează riguros și comentează toate publicațiile românești ale exilului, de la volumele tipărite la Editura Cartea Pribegiei ori în Colecția „Meșterul Manole” de la Buenos Aires până la ultimele apariții românești în librăria franceză. Începând cu numărul 10 din 1956, rubricile revistei se restructurează. „Marginalia” preia materia celor patru rubrici precedente de studii și comentarii, restul spațiului fiind consacrat creației originale. Ca și alte importante reviste ale exilului („Luceafărul”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor români”, „Limite” etc.), D. a încurajat toate orientările și tradițiile culturale și
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
IL, 1963, 5; Ion R. Victor, „Lumină”, CNT, 1965, 18; Teodor Vârgolici, „Lumină”, GL, 1965, 20; Eugeniu Sperantia, Buchetul pasiunii, TR, 1965, 52; Al. Buliga, „Poezie și proză”, VR, 1968, 2; Radu Cârneci, „Poezie și proză”, ATN, 1968, 4; Baconsky, Marginalii, 179-183; Ciopraga, Lit. rom., 130, 385-386; Micu, Început, 450; Nicolae Balotă, „Poezie sau destin. Viața poetului”, RL, 1971, 37; Radu Voinea, „Șoaptele iubirii”, O, 1980, 17; Dicț scriit. rom., II, 454-455. C.M.B.
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos și logos”, T, 1981, 12; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 433-434; Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Gheorghiu, Reflexe
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
își asumă vina morții fiului său, condamnat și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat, fiind înlocuită de marginalii inabil mascate, de trimiteri jurnalistice la actualitatea politică etc. Ultimul roman semnificativ, Revolte, reasamblează bună parte din trăsăturile acestei proze. Scrisă la persoana întâi, cartea face mai vizibil transferul dinspre autor spre personaj. Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
în bătaie de joc, disprețuitor, de către exotica Papagaie, însă doar ca termen de comparație pentru Strutocamila: în vreme ce Liliacul și Vidra ar fi stârnit scandalul, Strutocamila l-ar fi domolit venind, provocat, în mijlocul adunării. Întreaga vină a neînțelegerilor o poartă, firește, marginalii, iar Liliacul este prin definiție un outsider. Deocamdată Papagaia îl "gratulează" cu o caracterizare care, deși răutăcioasă, folosește drept cap de acuzare natura incertă a animalului: "Neamul cel fără neam și chipul cel fără chip, adecă jigăniuța sau păsărița cea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alungat din tagma animalelor. Deși nu este socotit un adversar de calibrul primului, el este totuși îndepărtat și rămâne, până la sfârșit, în afara intrigilor mizerabile care se țes întru prigonirea dreptului Inorog: ordinul este ca toate animalele să evite contactul cu marginalii revoltați: "mai cu de-adins pentru Lup și pentru Ciacal, carii singuri numai poate într-altă socoteală să rămâie, deci de Ciacal puțină grijă ieste, o jiganie și de stat și de sfat puțină și mică fiind"12. Dar, așa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cuplului în aceste cupluri - tensiune indusă social, sigur. Familiile tale, Cristina, sunt familii pur românești, să zicem, sunt familii cumva tradiționale? Pentru că știu că ale tale, Mihai, sunt mai curând familiile mixte, cele pe care... Mihai-Răzvan Ungureanu: La mine sunt marginalii. Constanța Ghițulescu: Nu neapărat, pentru că Biserica Ortodoxă interzice căsătoriile între creștini și necreștini, dar, dacă el, de obicei, este ortodox, și știm că în secolul al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, Bucureștiul mai ales este centrul tuturor negustorilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
bine dacă cei doi sunt maturi și cu adevărat există un sentiment trainic între ei, dar contează și circumstanțele. Circumstanța favorizează sau, dimpotrivă, împiedică aceste tipuri de mariaje. Mecanica devine complicată, cu atât mai complicată cu cât unii dintre ei, marginalii, străinii, trebuie să se acomodeze unui mediu față de care nu au familiaritate, cu care nu sunt întotdeauna într-un contact chimic avantajos, care nu le oferă șanse de viitor, care nu-i hrănește chiar, și atunci inevitabil se ajunge la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]