40,419 matches
-
două sau de trei ori. RB: Care este titlul studiului? IK: “Eschil, marele învins”. RB: Se manifestă în spațiul balcanic o anumită pasiune de a povesti, remarcată și de occidentali atunci cînd stau de vorbă cu cei veniți din această margine a Europei. Adesea am auzit exclamații amuzate și pline de simpatie: „Voi totdeauna aveți ceva de povestit!” Ați remarcat și dumneavoastră aceste reacții dincolo de activitatea literară? IK: Bineînțeles. Literatura este doar arta de a povesti. Dacă literatura nu va avea
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Dar unde? Mi-am amintit că sunt zone întregi în București unde spațiul verde pe cap de locuitor este de nici 11 cm pătrați, numărul copacilor a scăzut cu aproape o treime, iar băncile sunt înfipte în trotuar chiar pe marginea străzii, lângă semafor. În parc? Să ne lovească skaterii, să pășim peste... gunoiul câinilor de companie, unii fioroși și fără botnițe, să ne așezăm pe băncile de tablă, nespălate, pe care ceilalți stau cu picioarele, să ne plimbăm ascultând forțat
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
Stimate domnule Nicolae Manolescu, Aș dori să fac unele precizări pe marginea articolului domnului Alex. Ștefănescu despre Alexandru Ivasiuc, articol de altfel foarte documentat, publicat în nr. 28 al Rl.Domnul Ștefănescu scrie „Înainte de a ajunge la închisoare, Alexandru Ivasiuc a fost timp de doi ani student la Facultatea de Filosofie din
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
destul de sterp din critica românescă (despre târgovișteni există, de exemplu, două cărți dedicate în exclusivitate, respectiv În exercițiul ficțiunii de Mihai Dragolea și Literatura română față cu postmodernismul de Ion Buzera), întrucât lipsesc monografii, studii de forță sau polemici pe marginea acestor nume. Astfel, Ion Bogdan Lefter deplânge în repetate rânduri situația autorilor pe care îi discută pentru puținul interes care li se acordă de către critica literară; el pierde însă din vedere faptul că suita de articole scrise la vârste diferite
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu mult interes de cei grupați în jurul său, care interveneau cu întrebări și discuții pe marginea subiectelor dezvoltate. Aceste momente au rămas de neuitat pentru cei care l-au cunoscut și l-au ascultat vorbind în timpul plimbărilor noastre. S-ar putea spune că în vara anului 1952, la Secția a II-a a închisorii Aiud, a
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
o modalitate de (relativă) interiorizare... Precum meridionalii tipici, Dan Ciachir e un extrovertit. Economia d-sale sufletească e bizuită pe raporturile cu exteriorul pe care-l scrutează cu atenție și curiozitate, îl penetrează fără mari menajamente, delectîndu-se a compune în marginea lui figurine moraliste. Prea puțin liric în pofida eleganței expresive, a unei locvacități agreabile, Dan Ciachir este un excelent observator al tipurilor umane. Portretele d-sale au calitatea duală a unor imagini surprinse „pe viu”, dar și pe cea a unor
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
Tocilescu și Dragoș Buhagiar la Oase pentru Oto și Alexandru Dabija și Dragoș Buhagiar la Aici nu se simte) scot reprezentațiile din sfera serbării școlare cu ifose care maculează atât de des exploziile adolescentine ale inovației teatrale. Două femei la margine de șosea îi pândesc pe eventualii clienți. Una e o profesionistă a traseului, cealaltă are urgentă nevoie de bani pentru o putea participa la un concurs de canto. Din când în când mai apare și un câine vagabond încercând și
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
de „inteligență” pesedistă. Arogant și neinformat, el a fost pur și simplu spulberat de-un Băsescu urcat brusc pe cai mari, sub privirile patern-aprobatoare ale poetului de format XXL. Că operațiunea a reușit, o dovedesc ploaia de comunicate gureșe, la marginea paranoiei, emise de oamenii lui Băsescu: da, s-a înțeles bine, dl Băsescu va candida la președinția României! Hodoronc-tronc, de parcă asta ar fi fost urgența maximă a țării. Orgolioși gata să plesnească, politicienii noștri își pierd uzul rațiunii de îndată ce li
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
esența ediției datorate lui Alexandru Ruja. Revărsare de poezie, cu sentimentul eliberării ei, îndărătnic afectată o vreme de prejudecăți și restricții, alternată de fascinanta lucrare de atelier istorico-literar. Neclintire în căutarea precisului și durabilului din documente. Implicare și reflectare pe marginea unor valori majore care, în ciuda specificului lor strict de informație, nu lipsesc întregul de imaginație creatoare. De jubilație firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
păstrează identitatea grație lor, fără ca faptul să conducă la o absolvire a centrului, tratat la rîndul său nu o dată ca un „tărîm al pierzaniei”, dar printr-o subiacentă subordonare a primului factor față de cel secund, prin melancolia unei ierarhii implicite. „Marginea” rămîne prin excelență un izvor al simțămintelor neîmplinirii. Monotoniei provinciale i se acordă onorurile cuvenite: „Această zi seamănă pînă la anulare/ cu cea de ieri; are aceeași coroană/ de paie supusă primejdiei și același cer/ spintecat de orgolii/ Orele sale
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
de vară/ prin orașul năucit de arome” (Cînd pîndește furia). Sau: „Strig și strigătul are gust de zăpadă” (Și iarăși strig). Iată și un crîmpei de viziune retro, în care amestecul de urban și rural e caracteristic: „Încă singur la marginea orașului/ așteptînd diligența de șapte/ malaxoarele zilei rumegă/ iluziile celor rămași/ Iată cîmpia indiferentă/ netezindu-și grumazul” (Înainte de plecare). În cele din urmă poetul ajunge a cultiva o elegie pigmentată de o subțire deriziune, protocolară în dramatismul său ușor emfatic
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
vilele, automobilele și conturile din bănci. Numirea lui Cozmâncă e răspunsul unei puteri cleptomane și abuzive la șuvoiul dezvăluirilor privind corupția inimaginabilă a sistemului. Plasat pe postul "croitorașului cel viteaz", Cozmâncă are datoria să cârpească vălul sfârtecat de lăcomia fără margini a hoardei mafiote înstăpînite peste țară. Adrian NĂstase a admis, în felul acesta, că e încă departe de momentul controlului desăvârșit nu doar asupra partidului, dar chiar asupra guvernului. Primele semne ale eșecului politic ( pentru că partida administrativă a pierdut-o
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
trebuie să ne întoarcem la intersecție. Femeia s-a uitat înapoi și a văzut cât de mult urcase soarele pe cer și cum, încet, încet, lucrurile își pierdeau umbra. A mai văzut și că roua se uscase pe ierburile de pe marginea șoselei. Să ne întoarcem, a spus ea. Bărbatul a răsucit volanul, mașina s-a întors pe șosea și au pornit înapoi. Femeia, obosită, a închis puțin ochii, și-a sprijinit capul de spătar și a început să-și imagineze ținutul
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
mergem. S-au ridicat și au pornit spre grădina de zarzavat, în căutarea omului. Dar când au ajuns la grădină, omul nu mai era acolo. Au văzut cum curgea apa prin șanț; au văzut cum creștea pătrunjelul și izma pe margini; dar nu l-au văzut pe om. N-a vrut să aștepte, a spus bărbatul. De ce ne-a mințit? Poate că n-a vrut să mintă. Poate că n-a putut să aștepte. Sau poate că a uitat de noi
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
întuneric, iar o răceală de marmură le atingea obrajii. E o prăpastie, a spus bărbatul. Pământul se despică în fața noastră. Nu mai putem face nici un pas. Uite aici a răspuns femeia. Și a arătat o cărare îngustă care înainta pe marginea prăpastiei. În stânga se înălța o faleză de piatră, iar în dreapta era hăul. Să mergem, a spus bărbatul. Mi-e frică, a spus femeia. Suntem împreună, a răspuns bărbatul, nu-ți fie frică. Și au pornit pe cărare. Bărbatul mergea înainte
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Andreescu pentru a parcurge periplul de circa trei secole printre lucrări ilustrative pentru diversele etape parcurse de la polifonia renascentista la strălucirea ornamentala a ariilor de tip mozartian. O observație generală se impune: aceste muzici ivite într-o lume provinciala, de margine de imperiu, nu sunt cu nimic mai prejos decât creația curentă din marile centre din care își luau modelele ( în speță Viena, sudul Germaniei). Sunt muzici scrise cu bun nivel profesional, plăcute, unele cu sclipiri. Începutul programului l-a facut
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
--- Luni 30 iunie a.c. a avut loc ședința Consiliului Uniunii Scriitorilor. O informare asupra activității Uniunii de la ultima ședință de Consiliu a prezentat Eugen Uricaru. Consiliul a purtat discuții pe marginea rapoartelor prezentate de Ioan Floră, președintele Comisiei de validare, si Dan Tărchilă, președintele Comisiei sociale. A fost aprobată propunerea de a se înființa o reprezentantă a Uniunii Scriitorilor în orașul Deva. În urmă aprobării propunerilor prezentate de Comisia de validare
Consiliul Uniunii Scriitorilor () [Corola-journal/Journalistic/13782_a_15107]
-
sine în urma citirii unei cărți de Camus, pînă la descoperirea galeriei echipei de fotbal Dinamo, Nuova Guardia Colentina. În fața imbecilităților debitate la ore de maximă audiență în emisiunile de divertisment sau lacrimogene ale tuturor posturilor de televiziune, a violenței fără margini din filme și a pornografiei afișate la drumul mare, a halucinantelor sloganuri rasiste și/sau triviale și a violenței comportamentale față de oameni care nu au nici o legătură cu rivalitatea dintre echipe care au făcut faima Nuovei Guardia și a mai
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
cu o înverșunare calmă, cu o brutalitate meditativă, răbdătoare, ca și cum papiroasa ar fi fost un adversar îndărătnic, rezistent, refuzând să-și lase jarul să se stingă; și, ca și cum asta nu ar fi fost deajuns, personajul plimba chiștocul încă fumegând pe marginile ascuțte ale scrumierei, retezându-i acolo fin combustibilul rebel, cenușa propriu- zisă, scrumul, încercând să-l decapiteze, în joacă mai mult, cum fac pisicile și felinele, în general, cu prada abia prinsă. Până ce, în cele din urmă, filtrul galben de
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
lumînărilor, sfeșnicelor, felinarelor. Jocul cu umbra-lumina-întunericul-consistențele diferite ale corpului, obiectelor, materialelor este răvășitor și straniu, totodată. În opțunea lui Buhagiar, scena sălii Toma Caragiu devine rotundă. Este un fel de farfurie cu patina vremii și a vremurilor desenată pe ea. Marginile sînt trotuarele de lemn din Sankt Petersburgul jumătăți de secol nouăsprezece, sînt aleile din parc, locurile promenadei, exterioarele, cum se spune. Impactul vizual, și nu numai, este extraordinar. Pașii sună într-un anumit fel pe lemnul bătătorit și uzat. Interiorul
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
fost vîndut a ajuns ușor să fie acaparat și incorporat culturii anglo-saxone care, apoi, s-a întors să colonizeze ceea ce mai rămîne valoros din cultura franceză. În anii ’50, așadar, apar Noul Roman și ideologii lui, sau alții, aflați în margine. Printre ei, cel mai abil, poate, Roland Barthes, califică operele proaspătului curent în modul cel mai surprinzător și le conferă o aură la care autorii lor nu se gîndiseră neapărat. Într-un narticol din 1954, autorul lui S/Z vorbește
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
lui Diderot și scrierii sale Jaques le Fataliste). Omniscient, naratorul își conduce eroii și cititorii în direcții de el dorite, dinainte trasate, fără a se lăsa prins (cum singur afirmă) în mrejele psihologiei. Aluziile mitologice, observațiile asupra prezentului, reflecțiile pe marginea istoriei sunt numai cîteva din mijloacele de care uzează pentru a conferi savoare și vitalitate schemei narative, destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această ultimă scriere
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
moartea amânată, nu știu, dar când l-am formulat m-am liniștit în ticăloșia mea. Așa că, atunci când nu apuc să renunț, când nu mai am loc de întors, nu-mi rămâne ca ultimă stratagemă de autoînșelare decât să amân până la marginea marginii, până ce timpul strict necesar scrierii se coagulează anchilozant, sufletul meu intră și se lasă cuprins ca o insectă în agonie în chihlimbarul care n-o devoră, mântuind-o instantaneu, ci o lasă fragilă și aurie, la vedere... Nu cred
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
amânată, nu știu, dar când l-am formulat m-am liniștit în ticăloșia mea. Așa că, atunci când nu apuc să renunț, când nu mai am loc de întors, nu-mi rămâne ca ultimă stratagemă de autoînșelare decât să amân până la marginea marginii, până ce timpul strict necesar scrierii se coagulează anchilozant, sufletul meu intră și se lasă cuprins ca o insectă în agonie în chihlimbarul care n-o devoră, mântuind-o instantaneu, ci o lasă fragilă și aurie, la vedere... Nu cred că
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]