KorAP: Find »[drukola/base=marijuana & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...26 >

649 matches

Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752

fost oferite următoarele categorii de droguri: extasy (6,3%), cocaină (4,5%), heroină (2,2%), amfetamine (2,1%), sedative (1,9%), acidul lisergic dietilamid (LSD - 1,5%) și aurolac (0,6%). Figura 28: Principalele droguri consumate în grupul de colegi Marijuana este drogul cel mai frecent consumat de colegii participanții la studiu, astfel 16,1% au menționat acest stupefiant ca fiind drogul consumat de colegi. În 8,4% hașișul este tipul de drog consumat de colegii liceenilor participanți la studiu, fiind

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
consumate de colegii liceenilor sunt: heroina (4,7%), amfetamine (4,4%), sedative (3,6%), LSD (2,3%) și aurolac (1,8%). Același lucru îl putem observa și în rândul studenților unde 42,62% au răspuns că au colegi consumatori de marijuana, 28,69% de hașiș, alte droguri în proporție de 7,38% (Cojocaru și colab., 2009). Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni Drogurile consumate de prietenii liceenilor (exclusiv colegii de liceu) sunt: marijuana (26,4%), hașiș

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
colegi consumatori de marijuana, 28,69% de hașiș, alte droguri în proporție de 7,38% (Cojocaru și colab., 2009). Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni Drogurile consumate de prietenii liceenilor (exclusiv colegii de liceu) sunt: marijuana (26,4%), hașiș (20,9%), cocaina (14,2%), extasy (13,1%), heroină (9,1%) și sedative (8,0%). Alte droguri consumate de pritenii liceenilor și menționate de aceștia într-o proporție mai mică sunt: amfetamine (5,6%), LSD (5,0

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
aplicat elevilor) 27,6% dintre liceeni au precizat că, dacă ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial (52 dintre cei 60 de

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
studenților. Cei mai predispuși la acest consum sunt elevii, persoanele de gen masculin. Raportând rezultatele la cele publicate în literatura de specialitate din România se constată o ușoară creștere a consumului de droguri ilicite, cel mai frecvent drog utilizat fiind marijuana. Din rândul elevilor care au încercat droguri (26,3%), 15,5% încă mai consumă iar în rândul studenților dintre 13,3% care au încercat mai consumă 5.6%. Diferența o constituie persoanele care au încercat și care au abandonat consumul

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
mai mare de elevi, decât de studenți, consumă droguri ilicite în mod regulat (cel puțin o dată în ultima lună). În legătură cu tipul de substanțe ce ar putea fi consumate respondenții au afirmat că ar consuma în ordinea descrescătoare numărului de răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate în comparație cu celelalte

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate în comparație cu celelalte stupefiante. Marijuana este consumată cel mai frecvent în cercuri de prieteni, acasă la unul dintre aceștia în scop experimental pentru a acoperi nevoia de senzații tari. Mediul de consum În ceea ce privește mediul consumului, marea majoritate a tinerilor declară că drogurile sunt consumate preponderent

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Association, ediția a patra revizuită, Asociația psihiatrilor liberi din România, București. Dunlap, E., Johnson, B. (1992), "The Setting for the Crack Era: Macro Forces, Micro Consequences, 1960-1992", în Journal of Psychoactive Drugs, 24(4), pp. 307-321. ElSohly, A.M., (ed.) (2007), Marijuana and cannabinoids, Humana Press. EMCDDA, (2008), Situația drogurilor în Europa, www.emcdda.europa.eu/ ...cfm/att 64227 RO EMCDDA AR08 ro.pdf. EMCDDA, (2009), Situația drogurilor în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/ publications/annual-report/2009. EMCDDA, (2012), Situația drogurilor în Europa www.emcdda.europa

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
and Society, ediția a V-a, Allyn and Bacon, Boston. Himmelstein. J.L. (1978), "Drug politics theory: Analysis and critique", în Journal of Drug, 8, pp. 37-52. Himmelstein, J. L. (1983), "From Killer Weed to Drop-out Drug: The Changing Ideology of Marijuana", în Contemporary Crises, 7, pp. 13-38. Himmelstein, Jerome L. (1983), The strange career of marihuana: politics and ideology of drug control in America, Greenwood Publishing Group, Incorporated . Hurd, Y.L., Horvath, M.C., Kovacs, G.G., Kovari, V., Majtenyi, K., Keller, E.

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Kornblum, W. (1983), Social Problems. 4 ed. Englewood Cliffs: Prentice Hall. Junger-Tas, J. (1992), "An empirical test of social control theory", în Journal of quantitative criminology, vol. 8, nr. 1, martie. Kandel, D.B, Davies, M. (1992), "Progression to regular marijuana involvement: phenomenology and risk factors for near-daily use", în Glantz M., Pickens, R.,(edit), Vulnerability to abuse, pp. 211-253, American Psychological Association, Washington, DC. Kandel, Denise B. (1980), "Developmental stages in adolescent drug involvement", în Lettieri, D.J., Sayers, M., Pearson

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
65, 72 Lamb, L., 10 Lange, J., 90, 93 Larmat, J., 92 Leigh, B., 110 Lettieri, D., 70 Lombroso, C., 60, 90 Lynskey, M., 109, 113, 114, 116, 117, 118 M Malow, R.M., 112 Mangrulkar, L., 127 Mannheim, H., 95 marijuana,10, 11, 17, 33, 34, 69, 70, 142, 175, 176, 183, 204 Marlowe, D.B., 67 Mattick, R., 142 Maximilian, C., 91, 93 Mănoiu, F., 40 McClemont, W., 90 McKoy, D., 102 McNeely, C.A., 113 mediul de consum, 176,177

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2036

poate fi un răspuns la singurătate, la problemele privind integrarea în colectivitate sau disprețul față de sine. Este important să vă ajutați unii pe alții, să treceți peste probleme fără să recurgeți la droguri! Copiii îi văd pe prietenii lor fumând marijuana fără ca un timp să se întâmple ceea ce au auzit de la părinți sau de la TV. Acești copii încep să creadă că pot fuma marijuana și că pot renunța când vor, fără să li se întâmple ceva. Cam așa gândesc și adulții

Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Corduneanu Rusu Adriana, Carmen Petreanu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2036]
alții, să treceți peste probleme fără să recurgeți la droguri! Copiii îi văd pe prietenii lor fumând marijuana fără ca un timp să se întâmple ceea ce au auzit de la părinți sau de la TV. Acești copii încep să creadă că pot fuma marijuana și că pot renunța când vor, fără să li se întâmple ceva. Cam așa gândesc și adulții când încep să fumeze. Văd că prietenii lor fumează, fără să apară consecințe imediate ale fumatului. Ei minimalizează riscul și nu țin cont

Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Corduneanu Rusu Adriana, Carmen Petreanu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2036]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465

Introducere Marijuana este actualmente drogul ilicit cel mai larg utilizat În lumea Întreagă. Numai În SUA, se estimează că circa 25% din populație Îl utilizează și că circa 20milioane de inși o fac de o manieră regulată, zilnic (Nicholi 1983). În rîndul

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
larg utilizat În lumea Întreagă. Numai În SUA, se estimează că circa 25% din populație Îl utilizează și că circa 20milioane de inși o fac de o manieră regulată, zilnic (Nicholi 1983). În rîndul populației tinere de adolescenți “experiențele” cu marijuana și nivelul consumatorilor cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
cutumieri, se estimează a fi apropiat de cel al celor care utilizează tutunul sau alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau studenți. Consumatorii de azi aparțin tuturor grupelor de vîrstă, toate regiunile

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
alcoolul. Un studiu condus de Johnston et al (1980), a relevat că circa 60% dintre liceenii investigați În SUA au afirmat că au Încercat măcar odată marijuana și 9% au recunoscut că o utilizează zilnic. Profilul actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau studenți. Consumatorii de azi aparțin tuturor grupelor de vîrstă, toate regiunile geografice și, practic, toate clasele socio economice (Nicholi 1983). Marijuana este cunoscută sub variate

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
actual al consumatorilor de marijuana diferă de cel al celor din anii ’60 care atunci erau mai ales liceeni sau studenți. Consumatorii de azi aparțin tuturor grupelor de vîrstă, toate regiunile geografice și, practic, toate clasele socio economice (Nicholi 1983). Marijuana este cunoscută sub variate denumiri argotice. CÎteva dintre cele mai cunoscute sunt:Aur de Acapulco, as, bhang Columbian, ganja, iarbă, cânepă Indiană, Jamaicană, bastoane de swing, joint Mexican, Indian, Jamaican, Roșu de Panama,, Aur de Panama, pot, caban, ragweed, ceai

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
cele mai cunoscute sunt:Aur de Acapulco, as, bhang Columbian, ganja, iarbă, cânepă Indiană, Jamaicană, bastoane de swing, joint Mexican, Indian, Jamaican, Roșu de Panama,, Aur de Panama, pot, caban, ragweed, ceai, batoane tailandeze, buruiană, etc. (Cox et al, 1983). Marijuana constă dintr-un melanj de produse ale plantei Canabis, cum ar fi frunzele (cele superioare), inflorescențele florale și tijele. Hașișul este cel mai puternic, incluzând aici și rășina de canabis uscată și florile comprimate. Uleiul de canabis este produsul cel

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
frunzele (cele superioare), inflorescențele florale și tijele. Hașișul este cel mai puternic, incluzând aici și rășina de canabis uscată și florile comprimate. Uleiul de canabis este produsul cel mai concentrat, și se obține prin extragerea THC din hașis (sau câteodată marijuana) cu ajutorul unui solvent organic. Toate produsele se obțin pornind de le planta de Canabis Sativa, plantă care crește spontan atât În climaturile temperate și tropicale având un mare potențial de adaptare pedoclimatic. Poate fi de asemeni cultivată În spații restrânse

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
20 canabinoizi activi, dar ingredientul psihoactiv principal este delta 9 tetrahydro cannabinolul (THC) care a fost identificat prima dată și sintetizat În 1964. THC ul este considerat o substanță halucinogenă "blândă" prin comparație cu LSD ul. Concentrația de THC din marijuana variază de regulă Între 4 8%, pe când În hașiș (concentrat de rășină) ea crește până la 12%, cel mai concentrat fiind uleiul de hașiș cu circa 60% (Cox et al 1983). Un minimum de 1% concentrație de delta 9 THC este

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
cazul utilizării regulate (Lemberger et al 1971). În funcție de sensibilitatea metodei de dozare utilizate și a concentrației THC, metaboliții urinari pot fi detectați prin metode enzimatice, radiometrice sau spectrometrice/cromatografie gazoasă În următoarele 3 21 zile de la ingestia ultimei doze de marijuana (Schwartz 1984). Calea cea mai comună de administrare este, fără Îndoială, cea prin inhalare/fumare, absorbția fiind mai eficientă decât ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul fumării. Aproximativ 50% din

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul fumării. Aproximativ 50% din THC inhalat, trece În curentul sangvin, față de 5 10% Îm medie În cazul ingestiei orale (Nahas 1979). Efectele fumării de marijuana Încep aproape imediat, de regulă În 2 3 min. La doze inferioare, efectul maxim apare la 10 20 minute, iar durata este de la 90 minute la 2 ore. La doze mai mari, durata de acțiune se poate prelungi de la 3

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
La doze inferioare, efectul maxim apare la 10 20 minute, iar durata este de la 90 minute la 2 ore. La doze mai mari, durata de acțiune se poate prelungi de la 3 la 4 ore (Thomas & Chesher 1973). Dozele orale de marijuana trebuie să fie de 3 5 ori mai mari decât cele inhalate, pentru a putea produce efecte echivalente. Debutul acțiunii este de la 30 minute la o 1 oră după ingestie, iar efectele persistă de la 3 la 4 ore, pentru dozele

BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]