KorAP: Find »[drukola/base=marital & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...37 >

902 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

fie cam de aceeași valoare, altfel negocierea se întrerupe; zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat substanțial în Evul Mediu și Renaștere în aproape toată Europa, iar mărimea ei era un criteriu important al valorii fetelor pe „piața maritală”. S-a practicat în continuare multă vreme în Europa de Est și în unele țări mediteraneene, obiceiul pierzând astăzi foarte mult din vitalitate. Se mai întâmplă însă și în unele părți din India. În cele mai multe zone, zestrea consta din pământ și animale

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988) au realizat un studiu privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
există o mare probabilitate ca ei (Ego și 4) să se căsătorească cu femei din aceeași matriliniaritate. Și întrucât criteriul dominant este matriliniaritatea, este firesc ca urmașii lor să se numească la fel. Importanța descendenței matriliniare și a diferitelor strategii maritale de alianță este sugerată comparând figura 9, în care ego-ul este masculin, cu figura 10, în care ego-ul este feminin și asimilările dintre copiii ego-ului și ai unchiului în cruce nu mai operează. Figura 10. Terminologia Crow. Ego-ul femeie Conform

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritalătc "Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală" 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romanticătc "5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică" Familia nucleară în societățile moderne este mult mai puțin puternică și pragmatică decât în societățile tradiționale bazate pe grupuri domestice

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Și întrucât funcțiile familiei s-au deplasat de la cele instrumental-economice la cele expresiv-emoționale (confort psihic, dragoste, afecțiune), alegerea partenerului se face îndeobște pe baza afecțiunii, a sentimentelor de dragoste. Analizând pe un material concret istoric și etnografic relația dintre tipurile maritale și familiale și alți factori sociali, W. Goode (1970) arată determinațiile reciproce dintre respectivele tipuri și industrializare, modernizare, structuri sociale și politice. El susține că evoluția către o familie nucleară bazată pe nevoi emoțional-expresive se datorează și unei înclinații cumva

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de a-și aranja un spațiu intim saturat de afectivitate, tendință ce a fost conștientizată de către ei. Este ceea ce în studiile de specialitate se numește ipoteza factorului ideologic, respectiv concepția indivizilor că familia nucleară întemeiată pe sentimente pozitive este formula maritală cea mai dezirabilă. Importanța compatibilității emoționale în alegerea partenerului conjugal a fost teoretizată de W. Goode (1959) și prin conceptul de sindromul dragostei romantice. Iată sintetic ce presupune acest atât de des invocat fenomen: idealizarea celui iubit (uneori până la „orbire

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
cu cel al băieților și cum diferența medie de vârstă la căsătorie este de 3-4 ani, rezultă că la un moment dat ele sunt lipsite de potențiali parteneri, iar cu aproximativ 3 ani mai târziu, băieții. Această asimetrie pe piața maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
negre și bărbați albi au sporit în aceeași perioadă de la 0,1 la 0,2% (apud Tischler et al., 1986). Explicațiile acestor disparități se caută pe linia diverselor genuri de capitaluri și resurse pe care indivizii le aduc pe piața maritală (vezi 5.4.), dintre care statutul socioeconomic este crucial. Așa se face că prin mărirea segmentului clasei de mijloc în rândul negrilor (numiți mai nou șiafricani-americani sau afro-americani), din totalul căsătoriilor acestora în anul 1993, 12,1% erau interrasiale, față de

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție prealabilă se impune, și anume să întâlnim persoana respectivă. Este evident așadar rolul proximității spațiale (propinquity) în conjuncția maritală. În societățile tradiționale, acesta este un dat cu valoare cvasiaxiomatică. Și în societatea rurală din România, căsătoriile dintr-un sat în altul (fie ele vecine) erau rare și consemnate în producțiile folclorice ca fiind încărcate de nostalgii și deziluzii („m-

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc.

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc., slăbește forța proximității spațiale în alegerea partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai mare decât cea reală. Studiile pe cuplurile conjugale, mai ales pe cele cu un timp marital îndelungat, nu au însă o relevanță prea mare pentru efectul similarității în alegerea partenerului, întrucât dacă e adevărat că oamenii care se aseamănă se adună, nu e mai puțin adevărat că odată adunați - cu deosebire în context familial -, ei seamănă

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
respectiv familiaritatea optimă, apare limpede că în comparația similaritate-complementaritate, prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea individuală și că importanța funcțiilor economico-productive a scăzut în favoarea

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea individuală și că importanța funcțiilor economico-productive a scăzut în favoarea celor emoțional-afective, scopul alegerii rămâne același: a face o

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
la căsătorie va încerca să-și plaseze cât mai bine prin mariaj capitalul său monetar sau nonmonetar. Deci, la fel cum vorbim de o piață a mărfurilor și a forței de muncă, suntem îndreptățiți să admitem și existența unei piețe maritale, în care participanții își etalează calitățile (avere, statut social, frumusețe fizică, abilități intelectuale etc.). Ei oferă bunuri și servicii și așteaptă bunuri și servicii. Este de menționat că, spre deosebire de piața de mărfuri, în piața maritală aceste bunuri și servicii nu

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
admitem și existența unei piețe maritale, în care participanții își etalează calitățile (avere, statut social, frumusețe fizică, abilități intelectuale etc.). Ei oferă bunuri și servicii și așteaptă bunuri și servicii. Este de menționat că, spre deosebire de piața de mărfuri, în piața maritală aceste bunuri și servicii nu se pot doar închiria, ci ele devin operante numai prin unirea partenerilor. Mai există încă o diferență marcantă față de piața de mărfuri și chiar față de cea a forței de muncă, și anume: piața maritală este

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
piața maritală aceste bunuri și servicii nu se pot doar închiria, ci ele devin operante numai prin unirea partenerilor. Mai există încă o diferență marcantă față de piața de mărfuri și chiar față de cea a forței de muncă, și anume: piața maritală este mai difuză, ea nu funcționează, de regulă, în locuri special amenajate și momente anume. (Vezi totuși și pentru societatea tradițională românească „târgurile de fete”.) Dar multe locuri și împrejurări din viața cotidiană servesc ca ocazii de a-și desfășura

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
viața cotidiană servesc ca ocazii de a-și desfășura virtuțile (și eventual pentru a-și ascunde viciile), cum sunt mediile de muncă sau școlare, cercurile de prieteni, seratele dansante, discotecile, excursiile și, din ce în ce mai mult, agențiile speciale care facilitează funcționarea pieței maritale ca formă de schimb organizată. După cum anticipăm, scopul prezentării pe piață este de a găsi un partener cât mai plăcut; desigur, așa cum e definit ca atare de gusturile personale, normele culturale și, într-o anumită măsură, de așteptările din partea părinților

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
este unul dintre cele mai elocvente ilustrări ale validității teoriei schimbului în relațiile umane. Din perspectiva acestei teorii, similaritatea de statute socioculturale, de trăsături de personalitate și de atitudini, ca și complementaritatea nevoilor sunt cele mai importante tipuri de schimburi maritale. J. Scanzoni (1972) afirmă că deplasarea de la controlul familiei în selectarea partenerului la controlul individual (de fapt al interacțiunii dintre parteneri) a transformat mult mecanismul schimbului, al evaluării costurilor și beneficiilor pe care le implică mariajul. Perioada premaritală „de curte

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
date cu totul sumare despre partener, o astfel de „afacere” riscă să fie foarte costisitoare. El este conștient, în același timp, că și ruperea unei iubiri (prietenii) mai avansate sau a mariajului presupune mari costuri. Cei mai mulți indivizi prospectează singuri piața maritală și se informează despre persoana vizată prin experiența directă (perioada de curte, întâlniri, dragoste romantică). Pentru cei tineri, costurile implicate nu sunt atât de ridicate, în special cel de timp, ei având încă „viața în față”, cum se spune. (Mai

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mult la mijloace directe și eficiente de a-și găsi partenerul dorit. Printre acestea mai importante sunt agențiile matrimoniale, micile anunțuri matrimoniale din ziare și site-uri pe Internet. Analiza conținutului anunțurilor ilustrează cererea și oferta de calități pe piața maritală. Decelând anunțurile de la rubrica de mariaje din ziarul La Centrale des Particuliers, B. Lemennicier (1988) găsește următoarea ierarhie de calități pe care bărbații le solicită femeilor: afecțiune (59,5%), frumusețe (49,4%), feminitate (27%), inteligență (21,3%) și senzualitate (16

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]