266 matches
-
obicei în timpul anotimpului ploios. La naștere puiul este incomplet dezvoltat; el este mic, golaș, fără ochi și urechi, cu membrele nedezvoltate. Mama îl ia cu gura și îl introduce în pungă abdominală numită marsupiu, de unde și denumirea grupului de animale marsupiale. Buzele puiului concresc cu mamelonul mamei și astfel laptele se scurge direct în gură lui; el rămâne prins de mamelon până la dezvoltarea completă, care are loc după 8-9 luni, cănd părăsește pungă hrănindu-se singur. În pungă se intoarce numai
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
reproducă. Cangurii se clasifică după mărimea lor, aceștia putând să difere de culoare, vârsta și mediul din care este înconjurat. Acesta are culoare asemănătoare locului unde trăiește (mediul). Se clasifică ușor, uneori chiar și după coadă. Este considerat un animal marsupial și este superior ornitorincului, pentru că acesta naște puii incomplet dezvoltați, care rămân până la vârsta de 9 luni prinși de mamela. Acesta se intoarce doar în cazuri de primejdie și de urgență în marsupiul femeii stând acolo până trece pericolul. Cuvântul
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
(Phascolarctos cinereus) numit și ursul cu pungă sau eronat ursul koala este un mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia. Este singurul reprezentant existent al familiei Phascolarctidae și este înrudit cu vombatul actual. se găsește în zonele de coastă ale regiunilor continentale din estul și sudul Australiei: Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și Australia
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
1820, sugerând că versiunea maro era o specie diferită de cea gri. Alte nume sugerate de zoologi europeni sunt "Marodactylus cinereus" , "P. flindersii" și "P. koala" . Koala este clasificată laolaltă cu vombatul (familia Vombatidae) și câteva familii dispărute (incluzând tapirii marsupiali, leii marsupiali și vombații giganți) în subordinul Vombatiformes în ordinul Diprotodontia. Vombatiformes este un grup pereche unei clade care include macropodele (cangurii și wallaby) și posumii. Strămoșii vombatiformelor trăiau, cel mai probabil, în copaci. Linia koala a fost, probabil, prima
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
că versiunea maro era o specie diferită de cea gri. Alte nume sugerate de zoologi europeni sunt "Marodactylus cinereus" , "P. flindersii" și "P. koala" . Koala este clasificată laolaltă cu vombatul (familia Vombatidae) și câteva familii dispărute (incluzând tapirii marsupiali, leii marsupiali și vombații giganți) în subordinul Vombatiformes în ordinul Diprotodontia. Vombatiformes este un grup pereche unei clade care include macropodele (cangurii și wallaby) și posumii. Strămoșii vombatiformelor trăiau, cel mai probabil, în copaci. Linia koala a fost, probabil, prima care s-
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
că au secvențat complet genomul koalei. Koala e un animal îndesat, cu un cap mare și coadă neexistentă sau vestigială. Lungimea corpului său e de 60-85 cm și are o greutate de 4-15 kg, fiind unul din cele mai mari marsupiale arboricole. Koala din Victoria sunt de două ori mai grei decât cei din Queensland. Specia e dimorfistă sexual, masculii fiind cu 50% mai mari decât femelele. Masculii se mai deosebesc de femele prin nasurile lor mai curbate și prin prezența
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
e dimorfistă sexual, masculii fiind cu 50% mai mari decât femelele. Masculii se mai deosebesc de femele prin nasurile lor mai curbate și prin prezența unor glande pe piept, care se observă ca pete lipsite de păr. Ca la majoritatea marsupialelor, masculul koala are penisul bifurcat, iar femela are două vagine laterale și două utere separate. Prepuțul masculului conține bacterii naturale care joacă un rol important în fecundare. Deschizătura marsupiului e strânsă de un sfincter, pentru a preveni căderea puilor afară
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
părți; interior și exterior. Blana neagră variază de la gri deschis la maro ciocolatiu. Blana de pe burtă e albicioasă; pe crupă e albă cu picățele, și mai neagră pe spate. Koala are cea mai bună blană izolatoare pe spate al oricărui marsupial și e foarte eficientă împotriva vântului și ploii, pe când blana de pe purtă poate reflecta radiațiile solare. Ghearele curbate și ascuțite ale koalei sunt bine adaptate pentru cățăratul în copaci. Lăbuțele membrelor anterioare au două degete opozabile (primul și al doilea
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
le evalua comestibilitatea. Nasul său e destul de mare și e acoperit de piele tare. Aude bine din cauza urechilor sale rotunde, urechea sa medie fiind bine dezvoltată. Văzul koalei nu e bine dezvoltat, iar ochii săi relativ mici sunt neobișnuiți în cadrul marsupialelor cu pupile verticale. Koala se folosesc de un organ ciudat pentru a produce un sunet cu frecvențe joase. Față de corzile vocale ale mamiferelor, care se pliază în laringe, aceste organe se află în palatul moale și sunt numite corzile vocale
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
și lignină. Speciile favorite sunt "Eucalyptus microcorys, E. tereticornis, "și "E. camaldusenis", care, în medie, constituie 20% din dieta lor. Deși sunt cunoscuți ca având o dietă foarte restrânsă, dieta lor este mai variată decât cea a altor specii de marsupiale, cum ar fi "Petauroides volans". Deoarece frunzele de eucalipt conțin multă apă, koala nu trebuie să bea des; zilnic ea bea de la 71 la 91 mililitri de apă pe kilogram. Deși femelele își pot satisface nevoia de apă doar mâncând
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
zgârieturi, cicatrici și tăieturi pe părțile expuse ale nasului și pleoapele lor. Durata gestației la koala e de 33-35 de zile, ea dând naștere unui singur pui (deși se mai întâmplă să aibă și gemeni). Ca și la toate celelalte marsupiale, puiul, sau "joey", se naște când este încă în etapa embrionară, cântărind doar 0,5 g. Totuși, buzele, membrele superioare, și sistemele respirator, digestiv și urinar sunt funcționale. Puiul se târăște în punga mamei, unde își continuă dezvoltarea. Spre deosebire de celelalte
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
puiul, sau "joey", se naște când este încă în etapa embrionară, cântărind doar 0,5 g. Totuși, buzele, membrele superioare, și sistemele respirator, digestiv și urinar sunt funcționale. Puiul se târăște în punga mamei, unde își continuă dezvoltarea. Spre deosebire de celelalte marsupiale, koala nu-și curăță marsupiul. O femelă are două mameloane; puiul se prinde de unul și suge pentru tot restul perioadei pe care o petrece în marsupiu. Koala are una din cele mai mici rate de producție a laptelui nutritiv
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
publicație citată pe scară largă, el a făcut prima descriere minuțioasă a anatomiei sale interne și a observat similaritatea structurală generală cu vombatul. Naturalistul englez , custode al Societății Zoologice din Londra, a fost primul care a clasificat koala corect, ca marsupial, prin 1840. A identificat similarități între el și rudele sale fosile "Diprotodon" și "Nototherium", descoperite doar cu câțiva ani în urmă. La fel, , custodele Muzeului Australian, a observat cum lucrau mecanismele evolutive în timp ce compara koala cu strămoșii săi, în lucrarea
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
consecință, periclitează sau chiar provoacă dispariția acesteia (spre exemplu, prezența iepurelui european în insulele Kerguelen a determinat dispariția unei specii caracteristice în flora spontană a locului, varza de Kerguelen; în același fel prezența câinelui dingo în Australia periclitează existența multor marsupiale locale ș.a.). Frecvent, sezoane climatice aspre și prelungite limitează accesul la hrană și determină modificări ale structurii nutriției care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
batjocoritoare (Mimus) Charles Darwin investighează flora și fauna marină nevertebrată în cursul celor cinci ani ai expediției din insulele Galápagos. El observă că, în funcție de variațiile de formă ale broaștelor țestoase, se poate stabili căror insule le aparțin. În Australia cunoaște marsupialele și le studiază. Toate aceste observații îl conduc la elaborarea teoriei sale asupra originii speciilor. La întoarcerea vasului Beagle în portul Falmouth, Cornwall, la 2 octombrie 1836, Darwin, în vârstă de 29 de ani, era deja o celebritate. Primul lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
satisfacție). Zonele ale căror stimulare produc o recompensă negativă sunt localizate în nucleul perifornical al hipotalamusului și aria cenușie a mezencefalului. O situație comportamentală comparabilă cu cea prezentată în urma experienței menționate mai sus se petrece și în natură. Un șoarece marsupial (Ratus marsupialis), când ajunge la vârsta maturității sexuale, prezintă (la mascul) doar o singură perioadă de împerechere în viață ce durează aproximativ 24 ore, apoi moare. Interesant este că acești șoareci (de sex bărbătesc) au posibilitatea să aleagă decuplarea precoce
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
o singură perioadă de împerechere în viață ce durează aproximativ 24 ore, apoi moare. Interesant este că acești șoareci (de sex bărbătesc) au posibilitatea să aleagă decuplarea precoce, totuși nu o fac în perioada de rut frecvența prânzurilor la aceste marsupiale este extrem de mare: 24/zi și este greu de definit dacă șoarecele moare din cauza hipoglicemiei și/sau pentru că a confundat plăcerea (satisfacția) cu durerea (boală) din punct de vedere (info)energetic. Se poate constata astfel cu multă ușurință predominanța instinctului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
elementare și două pungi triunghiulare în cap, la care trebuie date denominație științifică. Trebuie să mă extind apoi în a cincea perioadă, în care apar pungulițe la păsărică, și aici e de făcut o dizertație doctă pe marginea acestor păsărici marsupiale, reprezentând o etapă de mare dezvoltare. Pentru că, Fig. 2 fără îndoială, apariția pungulițelor este unul din fenomenele cele mai importante și de cea mai mare transcendență a procesului organic. Cu pungulițele se naște la păsărică o specie de mandibule și
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
fi hrănit cu lapte. Ăsta e ornitorincul, animalul care a pus cele mai mari probleme sistematicienilor veacului XVIII: cioc de rață, ouă clocite, pui alăptați... Dar cum evoluția nu putea sta pe loc, i-a oferit ornitorincului și două oase marsupiale, chiar de n’avea ce face cu ele. Vechea reptilă se mai poate chema acum și echidnă, tot cu cioc și ouă clocite ca să aibă pe cine alăpta; dar solzii strămoșești n’au devenit păr, ci țepi. Dar și ariciul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chema acum și echidnă, tot cu cioc și ouă clocite ca să aibă pe cine alăpta; dar solzii strămoșești n’au devenit păr, ci țepi. Dar și ariciul, cu mult mai evoluat, „știe“ asta. O evoluție lentă, tipică izolării, a născut marsupialele. Adică ce să mai facă ouă, când le poate „cloci“ În Însuși animalul, adică Într’un uter. Și, ca să fie sigură, are două, ceea ce Îi permite să aibă un pui de alăptat și altul de odrăslit În același timp. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de doi centimetri, pe care cei trei metri de cangur Îl Încălzesc și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a fi atinsă de mamifere este astfel prefigurată În „dorința“ de salvare a reptilei, ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropie, de ordine, pe care i-o suge, de are de unde. Iar dacă evoluția pare a bate pasul pe loc În Australia Înseamnă că această imensă insulă e săracă În negentropie. ar spune careva că de vină e izolarea. Dar marsupiale sunt și În America de Sud, singurul alt uscat al sudului, exceptând Antarctica, care numai ring al evoluției nu poate fi, ci doar al supraviețuirii. În tot nordul, marsupialele au cedat locul mamiferelor placentare, mai evoluate, implicit mai negentropice. Iar faptul poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e săracă În negentropie. ar spune careva că de vină e izolarea. Dar marsupiale sunt și În America de Sud, singurul alt uscat al sudului, exceptând Antarctica, care numai ring al evoluției nu poate fi, ci doar al supraviețuirii. În tot nordul, marsupialele au cedat locul mamiferelor placentare, mai evoluate, implicit mai negentropice. Iar faptul poate fi pus În legătură cu o ipotetică bogăție În negentropie a nordului. Așa și este: Uscatul e mult mai bine reprezentat În nord decât În sud. Adică Înălțimile, ordinea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
participând la rituri, tânărul este structurat în acord cu mediul său social și natural, și transformat dint-un produs natural amorf, născut prematur, într-un membru definit și competent al unei ordini sociale specifice, eficient funcționale." Situația este comparabilă cu a marsupialelor, continuă Campbell, care au nevoie de un "pântece extern", ceea ce denotă o stare de dependență, care în termeni umani se traduce prin "cămin", și care în Occident s-a extins până în jurul vârstei de 20 de ani (în unele cazuri
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]