289 matches
-
p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare ipostază a martirajului românesc întru credință ia forma luptei armate împotriva înaintării islamului începând cu secolul al XIV-lea. Inclusiv obținerea independenței naționale prin Războiul de eliberare sfârșit în 1878 cu victoria românilor împotriva turcilor este interpretat într-o cheie dublă. Alături de semnificația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bărbăție, mărturisind dreapta credință În Hristos, au dobândit faima de Întâistătători printre vitejii și eroii jert‑ felnici ai credinței. Există mai multe feluri de martiriu : martiriul real, mar‑ tiriul roșu, martiriul sângeros sau martiriul În sânge ; un alt tip de martiraj este martiriul spiritual, martiriul alb, martiriul pe toată viața, martiriul prin dorință sau martiriul În intenție. În urmarea lui Hristos, Cel care a venit pe lume pentru a depune mărturie despre adevăr (Ioan 18, 37), creș‑ tinii care au mers
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și când era mai crud muncit, Probus Îl Întrebă : «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor ?ă Montanus răspunse : «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfită”155. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu Îl rugau și ziceau : „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și Încă multe alteleă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din tablou și personajul feminin central al romanului. În secvența finală Ioana Olaru încearcă să înțeleagă tabloul lui Breugel tocmai pentru că acesta îi spune ceva despre propria existență: În centrul romanului de față nu este însă Helgo, spirit cu vocația martirajului, ci destinul unei tinere care eșuează în plan sentimental și încearcă să își înțeleagă, după alte experiențe severe, propria condiție. Umilită de un bărbat slab, ea este împinsă de diabolicul Rafiroiu, directorul întreprinderii în care lucrează (doctor docent în haos
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni în creațiile unor scriitori români din temnițele comuniste: Radu Gyr, Nichifor Crainic, aspecte exemplare pentru ipostazele artei producătoare de sens, a unei arte spiritualizate, din lunga imnografie a martirajului românesc. Desigur, că toate aceste lucruri ar putea constitui obiectul altor cărți, mult așteptate și necesare în cultura română, încă supusă unor probe de ideologizare. O observație de fond care nu impietează cu nimic asupra valorii și importanței cărții de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
toate eforturile sale de "îndreptare" sunt sortite eșecului. Explorarea identității sexuale traversează zone întinse din imaginarul morții, romanul oferind o măsură justă a conexiunii eros- thanatos în forma ei primară. Nucleul atracției erotice se conturează în jurul unei imagini clasice a martirajului: trupul tânar, de o senzualitate morbidă, al sfântului Sebastian străpuns de săgeți, din tabloul pictat de Guido Reni, provoacă în mintea protagonistului adolescent un prim uragan erotic. Scriitorul își asumă până la capăt încercarea confesivă, contopind, fără compromisuri, atât detalii despre
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o proză la persoana întâi singular o memorie a alienării. Șvăboaică din Banat, este implicit suspectă și periculoasă pentru regimul comunist ce părea că își consolida eternitatea. Securitatea, prin agenți loiali ce i-au confirmat reputația
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Kremnitz, "poate că concepția noastră, a tuturor, este nebunie și Eminescu a prins adevăratul sens al lumii și al vieții." În fața unei personalități de o asemenea anvergură, cel ce adunase în el sevele unui întreg popor, procustienii au aplicat soluția martirajului, după care, precum Pilat odinioară, s-au spălat în grabă pe mâini, încercând să acrediteze ideea că acțiunea lor era salvatoare. N-au avut dreptate? Ba da, căci, în vreme ce Carol I era regele politic al românilor, Eminescu era regele spiritului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare ipostază a martirajului românesc întru credință ia forma luptei armate împotriva înaintării islamului începând cu secolul al XIV-lea. Inclusiv obținerea independenței naționale prin Războiul de eliberare sfârșit în 1878 cu victoria românilor împotriva turcilor este interpretat într-o cheie dublă. Alături de semnificația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul - neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își ia seama și spune: „un ultim cuvânt“, sau „încă două propoziții și voi încheia“, sau „aș mai avea doar o problemă de amintit, dacă mai suportațiă“ „Nu, nu mai suportăm!“ - strigă mut cei din sală, dar își continuă, neputincioși, martirajul. Căci, de regulă, după astfel de fente șmechere, discursul continuă nestingherit. Logoreea poate avea însă și alte explicații. Uneori, e damblaua colaterală a celor care stau prost cu situarea în timp: pur și simplu nu realizează cât vorbesc, pierd contactul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
frumoase scrisori și Despre lume, artă și neamul ro mâ nesc) și o lucrare proprie: I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii. Mă înclin și mă bucur să mă văd confirmat în resturile de bună dispoziție pe care le mai am. VII MARTIRAJUL LIMBII ROMÂNE Iritări Despre reaua folosire a limbii române în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate felurile, fie că e vorba de exercițiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi. Stricarea limbii nu aduce
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și psiho sociologilor sarcina, după mine imposibilă, de a explica astfel de aiureli. Deocamdată, tot ce pot spune e că, de câte ori vizionez emisiuni în care se vorbește despre ce lecturează unii și alții, mă simt, ca și scriitor, destul de iritat. Martirajul limbii române Ar trebui să ne fie tuturor rușine de ceea ce se întâmplă în România de la o vreme. Am reușit să intrăm în Europa, ieșind din rândul lumii. Am devenit, ca niciodată parcă, o insulă absurdă, un conglomerat de dejecții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
putem pune în legătură chiar cu versurile lui Gyr: Avem atâția morți, atâtea oseminte Cu smirna lor pe tâmple ne sfințim. sau Atâția morți, atâtea dragi morminte Ca o catapeteasmă cresc în noi. Versurile acestea ne dau liniștea că nesfârșitele martiraje de care vorbea Eminescu, dar și sfințenia invocată de Gyr și generată de cele mai multe ori de sfințitoarele jertfe de pe teritoriul românesc vor păstra pururea biserica, cel puțin în sufletul nostru, indiferent ce se va întâmpla pe acest pământ strămoșesc. Și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
socotindu-i „robi ai Domnului”: „V-a fost viața zi făr’ de soare, / Robi ai Domnului din închisoare” sau chiar mai rău, căci „N-ați avut morminte și nici nume”, pentru că știm că de multe ori martirii primelor secole după martiraj erau luați și îngropați de către creștini. Martirii noștri din temnițele comuniste erau doar niște numere, care în momentul decesului erau aruncați la groapa comună, în „morminte fără poveste”: Cimitir fără iarbă - doar humă ocolit ca o molimă negră de ciumă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Ilie Imbrescu, apărute în volumul „Poezii din închisoare”, scoase la Editura Bonifaciu, București, în anul 2000, volum care, conform doamnei Xenia Mămăligă, „ilustrează marea personalitate a Preotului, a trăitorului creștin și a luptătorului care se pregătea din tinerețe pentru un martiraj creștin, în slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
al interesului, suferința autentică, inocența maculată, curajul vizionar. Soljenițân observa că " Adevărul este totdeauna mai sfios; el tace, în fața presiunii indolente a minciunii." Legic, până la urmă, iese la lumină. Două cărți de excepție, apărute recent, se constituie în adevărate revelații: "Martiraj în Bărăgan", de Vasile Calestru, și "Persecuția", de Stela Covaci.. O "repede ochire" îngăduie semnalări demne de oarece interes de pildă, "auto-gonflarea" Securității, care-și augmenta până la ridicol meritele, făcând din țânțar armăsar, spre a-și putea păstra influența malefică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atunci când valoarea unei scrieri, Evanghelia, nu a fost probată în vreo contro¬versă intelectuală, ci prin la nesfârșit multiplicatul exemplu al martiriului, fapt ce dovedește că ceea ce întotdeauna a primat a fost experierea realității la care trimitea acel text. Exemplul martirajului a avut o extraordinară importanță în modalitatea în care oamenii acelei vremi înțelegeau să se apropie de textul scriptural, de felul în care înțelegeau să se raporteze la acesta, adică diferit față de orice alt text. Iar recunoașterea creștinismului în timpul lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]