338 matches
-
noastre, Arhimandritul Ioannikios, În lucrarea sa citată deja de noi122, face referire la câțiva călugări tari la suflet și la trup, care ardeau de dragoste jertfelnică și a căror sfârșit pământesc cu nimic nu a fost mai prejos decât moartea martirică. Nimic nu‑i putea opri, nici munca grea, nici pericolul Îmbolnăvirii de o boală infec‑ țioasă În timpul Îngrijirii fraților bolnavi. Dintre aceștia, Îl aduce În amintire pe părintele Pantelimon de la schitul athonit Sfânta Ana, care s‑a dăruit slujind altora
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea fizică, 128 Suferința și creșterea spirituală porțile Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală incurabilă și cărora moartea le este aproape, dacă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i‑au Înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței În Hristos și cu un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice : „Probus zise : Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuriă. 132 Suferința și creșterea spirituală Montanus răspunse : «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristosă. Atunci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
exemplu concludent care ne Întărește În convin‑ gerea că Hristos Se răstignește În martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s‑a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului Domnului. Aflăm din Actele martirice că, ea se afla În luna a opta de sarcină (căci fusese arestată Însărcinată), iar ziua spectacolului se apro‑ pia, astfel că ea era În mare frământare, ca nu cumva, din cauza sarcinii, să fie amânată (de la pătimire). Căci nu se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de duhuri necurate, ei răs‑ pândeau mai ales Învățătura lui Hristos și vegheau necon‑ tenit ca toți creștinii convertiți să calce drept, după cuvântul Evangheliei și să nu apostazieze. Această misiune le‑a adus În cele din urmă și moarte martirică. Din Viețile Sfinților aflăm că, atunci când săvârșeau tămă‑ duiri, se adresau celor bolnavi : „Nu numai mâinile punem peste voi, căci cu puterea noastră nimic nu putem face. Toate le lucrează prin noi tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unul adevăratul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
recentă însă a dat nenumărate alte exemple. Rugul aprins, partizanii din munți, Aiudul, Piteștiul, Gherla sunt toposuri care demonstrează dramatic puterea de a rezista opresiunii cu prețul vieții. Totuși, România comunistă nu a născut doar naturi oportuniste, sau doar naturi martirice. Oamenii obișnuiți au fost și ei. Romanul lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă, face, cu mijloacele ficțiunii de data asta, o radiografie și în aceste straturi sociale. Nu poți opera schimbări radicale fără să greșești. Nu poți arunca la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
martiri și sfinții români neau dăruit onoare și au adăugat demnitate neamului nostru Întreg. De aceea avem datoria să-i facem cunoscuți tinerilor oferindu-le astfel modele autentice și ajutându-i să-și regăsească discernământul. Cum s-a petrecut sfârșitul martiric al Brâncovenilor și ce avem de Învățat din el? Exemplul lor ne amintește mai Întâi că micile noastre lupte nu sunt nimic În comparație cu marile lor războaie. Cu ajutorul martirilor Învățăm cum să facem față ”călăilor” noștri, fie că aceștia sunt bolile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
a tradiției apostolice. Martirii Bisericii au consacrat divorțul teologiei de înțelepciunea lumii, sceptică și dubitativă. Prin mărturia lor, sfinții nu aparțin Bisericii, ci o constituie. Cuvântul răstignit și înviat sălășluiește în trupul viu al memoriei celor morți pe Cruce. Destinul martiric al profeților lui Israel anticipează vocația profetică a martirilor creștini. Aceștia n-au murit pentru un adevăr personal, ci pentru insuportabila veste bună a Domnului. Într-un anumit sens, Crezul de la Niceea a fost pregătit nu atât prin elaborarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
viziune. Prin urmare, limbajul teologic al acestei Ortodoxii nu poate fi decât „o melodie”1. Nimeni nu își poate face adevărata educația teologică fiind rupt de tradiția pneumatică, liturgică și doxologică a Bisericii care ne in-formează ochiul minții în exercițiul martiric al confesiunii lui Hristos. Văduvit de lărgimea unei asemenea panorame, militantul de serviciu se împovărează, pe sine și pe alții, cu toate armele duhurilor răutății, burdușindu-și ranița cu rechizitorii, antrenându-și camarazii prin teste grilă, oferindu-și maniacal certitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
va voi cineva să-Mi urmeze Mie, să se lepede de sine”... Iată prima condiție a „vederii” în duh a Adevărului dumnezeiesc: renunțarea la voia ta. Numai așa vei putea să-ți iei crucea, să porți în lume condiția ta martirică. Rămânând în egoismul tău nu vei putea sluji neamului. Vei face din toate darurile (talanții) cu care te-a înzestrat Dumnezeu prilej de satisfacții meschine. Și vei muri în patimi. Cu Răfan, cu Popescu și cu cei 10-12 colegi am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau câinele la vărsătura lui, care să trezească la conștiința teo-centristă sufletul tuturor neamurilor. Neamul românesc, prin ei, este mesagerul divin care face cunoscută lumii Lumina Jertfei lui Hristos. Ei pot fi socotiți apostolii și proorocii acestui veac; primesc moartea martirică, prigonitorii osândindu-se prin jertfa lor, salvându-se cei ce le urmează exemplul. Evreii sunt deconspirați ca „sinagogă a satanei”, cum o indică Sfântul Apostol Pa vel, prin care se lucrează în lume toate fărădelegile. De aceea, la originea tuturor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că și el împărtășește aceleași gânduri, aceleași simțiri românești și creștinești și s-ar simți dezonorat și neliniștit dacă n-ar lua parte la aceeași suferință. Irozii și pilații aserviți comunismului l-au înglobat în lotul celor condamnați. Gestul lui martiric scăpa inteligenței partidului. Pentru noi, însă, el demonstrează încă o dată capacitatea de jertfă pe care Mișcarea Legionară a imprimat-o membrilor săi. Nu era nici primul și nici ultimul gest de acest fel. La Timișoara, în 1941/42, în lotul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu atât mai mult un pedagog, un învățător răspunzător pentru cele ce se vor întâmpla copilului. Învățătorul lumii, Hristos, a mărturisit totdeauna Adevărul, în fața oricui, chiar cu prețul vieții lui. Astăzi s-a ajuns la întuneric spiritual pentru că lipsește curajul martiric. Lumea se complace, de frică și interese meschine, în lașitate rațională. Unul dintre inspectori a simțit nevoia să explice atitudinea lor: Domnule Maxim, noi am fost avizați și trimiși aici să te luăm prin surprindere, fiindcă dumneata ești reclamat că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rumânească“, cu o prefață a protopsaltului Mitropoliei, Filotei Jipa, În care Îndeamnă pe toți să se bucure că au acum cărți pe limba și Înțelesul lor. Ultima carte pentru strană, Ceaslovul, este tipărită În românește, la un an de la moartea martirică a lui Brâncoveanu. Chiar dacă apariția cărților de cult În limba română se face așa târziu (după 1710), cântarea la strană În românește Începuse mai devreme de această dată. Existau manuscrise, În care unele cântări foarte cunoscute, erau notate În limba
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Sfântului Gheorghe. ,,Între sfinții români care și-au trăit viața după rânduiala lui Dumnezeu, jertfa domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, Împreună cu Ianache Văcărescu, sfetnicul său, oferă un strălucit exemplu de dragoste martirică pentru Hristos și pentru credința noastră strămoșească. În istoria neamului nostru, jertfa lor atinge o culme de neegalat. Dumnezeu a rânduit ca Sfântul Constantin Brâncoveanu să rămână ultimul și astfel să-i poată Îmbărbăta pe fiii săi spre a-și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor transilvăneni pentru păstrarea credinței și a legii strămoșești. Moartea sa martirică pentru Hristos a fost o Încununare a Întregii sale vieți, o viață pusă În slujba neamului românesc și a credinței ortodoxe”.( Ziarul Lumina, 24 ianuarie 2014). Biserica a rânduit ca data de 16 august să fie Închinată Sfinților Martiri Brâncoveni
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
prigonitorii au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i-au înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței în Hristos și un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice: „Probus zise: «Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuri». Montanus răspunse: «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristos». Atunci Probus dă poruncă să fie
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Hristos». Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri; și când era mai crud muncit, Probus îl întrebă: «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor?» Montanus răspunse: «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfit»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, presviterul din Singidunum, un preot daco-roman, studiu introductiv, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, în PSB, vol. 11, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 188. footnote>. Unii dintre cei din piață care erau
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
4, 23), se aseamănă în slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
alt exemplu concludent care ne întărește în convingerea că Hristos Se răstignește în martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s-a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului Domnului. Aflăm din Actele martirice că, ea se afla în luna a opta de sarcină (căci fusese arestată însărcinată), iar ziua spectacolului se apropia, astfel că ea era în mare frământare, ca nu cumva, din cauza sarcinii, să fie amânată (de la pătimire). Căci nu se îngăduia
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote>. Putem conchide că aceia pe care tiranii i-au silit să trădeze credința creștină în public, s-au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. Concluzii Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile bunilor și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Există un tip de martiriu, pe care îl putem denumit martiriul real, martiriul roșu, martiriul sângeros sau martiriul în sânge; un alt tip de martiraj este martiriul spiritual, martiriul alb, martiriul
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă dragostea lor nehotărnicită pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale curajului în fața morții imediate, dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și bravură. Pentru cei pătrunși
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
în secolele III-VI, BOR, 1978, 7-8; Ligia Bârzu, Continuitatea creației materiale și spirituale a poporului român pe teritoriul fostei Dacii, București, 1979, 15-76; Ioan G. Coman, Scriitori bisericești din epoca străromână, București, 1979; Păcurariu, Ist.Bis., I, 59-182; Actele martirice, îngr. și introd. Ioan Rămureanu, București, 1982; Nestor Vornicescu, Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVIII, Craiova, 1983, 27-84; Ioan Cassian, Scrieri alese, tr. Vasile Cojocaru și David Popescu, îngr. și introd. Nicolae Chițescu, București, 1990; Gheorghe I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
ca prin citirea lor, ca printr-o reprezentare a faptelor, și Dumnezeu să fie cinstit, și omul întărit”<footnote Passio Sanctarum Perpetuae et Felicitas, 1, ed. H. Musurillo, p. 106 apud Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Introducere generală la <<Actele martirice>>, studiu introductiv, traducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, EIBMBOR, București, 1997, p. 15-16. footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu, rostit prin fericitele glasuri ale sfinților, nu este de ajuns a-l străbate cu ochii și cu buzele, ci „trebuie
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]