231 matches
-
vodevil francez este în această privință evidentă). "Temîndu-se de arest", toți se grăbesc, ca să nu-i prindă "patraula" asupra faptului interzis de lege, și cîntă un lung cuplet de un umor involuntar: "Haide, haide, mai degrabă / Să sfîrșim această treabă, / Marturi sînt, nimic lipsește, / Avem tot ce trebuiește." Dar Chiță pune în pistoale gloanțe oarbe, mimează faptul că este împușcat în duel și martorii îl obligă pe Pamfil să fugă de autorități: "Fugi ș...ț, de n-ai poftă să intri
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris. Ale lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
Evident, asupra desfășurării faptelor actanții au dat ulterior propria lor versiune. "Evenimentul" inserează, la rubrica Cronica zilei a numărului său din 28 septembrie, următoarele rînduri: "În urma notițelor apărute în ziarul nostru în contra d-lui Sterea, d-sa a trimis 2 marturi directorului nostru. D-sa, la rîndul său, și-a constituit marturi, d-nii Nicu Gane și George Morțun. Marturii întrunindu-se și neputîn-du-se înțelege, marturii directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Evenimentul" inserează, la rubrica Cronica zilei a numărului său din 28 septembrie, următoarele rînduri: "În urma notițelor apărute în ziarul nostru în contra d-lui Sterea, d-sa a trimis 2 marturi directorului nostru. D-sa, la rîndul său, și-a constituit marturi, d-nii Nicu Gane și George Morțun. Marturii întrunindu-se și neputîn-du-se înțelege, marturii directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii Gh. Scorțescu să deie reparație d-lui Sterea, deoarece cuvintele arătate
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
numărului său din 28 septembrie, următoarele rînduri: "În urma notițelor apărute în ziarul nostru în contra d-lui Sterea, d-sa a trimis 2 marturi directorului nostru. D-sa, la rîndul său, și-a constituit marturi, d-nii Nicu Gane și George Morțun. Marturii întrunindu-se și neputîn-du-se înțelege, marturii directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii Gh. Scorțescu să deie reparație d-lui Sterea, deoarece cuvintele arătate nu întrec peste limitele polemicei obicinuite în
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
rînduri: "În urma notițelor apărute în ziarul nostru în contra d-lui Sterea, d-sa a trimis 2 marturi directorului nostru. D-sa, la rîndul său, și-a constituit marturi, d-nii Nicu Gane și George Morțun. Marturii întrunindu-se și neputîn-du-se înțelege, marturii directorului nostru au redactat un proces-verbal separat prin care declară: Ťcă nu este loc ca d-nii Gh. Scorțescu să deie reparație d-lui Sterea, deoarece cuvintele arătate nu întrec peste limitele polemicei obicinuite în presa română mai ales față cu
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
nu și-au dat seama de sistemul ce pretind a-l profesa, că n-au avut nicicând idei veritabile și că, vorbe nedefinite umplîndu-le capul, cu vorbe și pentru vorbe s-au luptat. Coloanele acestei foi sunt de ani încoace marture că, în margini practice și dictate de esperiență, am fost pentru încurajarea, pentru protegerea industriei naționale. Inconvenientele măsurilor protecționiste le-am considerat ca o dare plătită în favorul educațiunii noastre industriale și am sperat că dintr-un regim de protecție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana pe acea moșie atât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lemn ești tu? O spune-mi ce lemn ești tu? De corn, De tei, de ulm? sau poate din arbori roditori? Ești tu de măr? De măr ești. Atuncea înflorește Și-a tale mere crude hrănește-le cu sânge. Tu martur făr' de gură! Dar dare-ar Dumnezeu Ca lacrimi de căință să mânce al tău fier Ș-acele lacrimi lemnul de măr să îl hrănească Să crească-n cer ș-orcare păcat din neamul Sânger Să fie pintre crenge un măr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste; Clocotea întreg orașul prins de spasmele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... se băgau ca dracul! Cine li s-a pus în cale, Ștefan Vodă, el săracul! Dar aicea la Moldova dete turcul peste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea întreg orașul prins de ghearele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... Moarte, ce-n pustiul mării și-n deșerturi te arăți, Tu ce neagra vecinicie vrei a rumpe în bucăți, Tu ce ești măsura
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înțălegîndu-mă cu d-l primprocuror al tribunalului de Iași, d-sa s-a prezentat la bibliotecă, unde, constatând cele espuse de mine, afacerea a trecut la judecătorul de instrucție. Târziu după aceea am fost citați la judecătorul de instrucție ca marturi, atât eu cât și d-l subbibliotecar. Din acel moment însă n-am mai primit nici o înștiințare despre mersul afacerei, cu care era însărcinat ministerul public, deși a trecut un timp atât de îndelungat. În urma acestora m-am adresat cătră
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
V. Juciurano. D-sale d-lui jud. instr. Stoica 2 Ordonanță Văzând rechizitorul d-lui prim-procuror de pe contra-pagină. Văzând art. 93 și 68 p. p. Dispunem a se da un mandat de comparație inculpatului și a se cita pe marturi. Dată la 25 octombrie 1876. Jude instr. Leon 3 București, 16 iuli 1876 MINISTERUL CULTELOR ȘI AL INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Diviziunea Școalelor N-o 6567 Domnule Prim-procuror Transmițîndu-vă în copie raportul N-o 29, ce am primit din partea d-lui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lipsurile constatate acum datează din timpul cât a funcționat prevenitul M. Eminescu; Considerând că din depunerea d-lui subbibliotecar T. Aroneanu se constată că Eminescu a adus înapoi toate mobilele și cărțile luate de acesta pentru uzul său și că marturul nu poate afirma dacă ar fi mai rămas vreuna din acele cărți la prevenit; Considerând ca afară de acestea din instrucție se constată că încă din timpul fostului bibliotecar C. Cătănescu lipseau vreo 10 volume, din care parte s-au găsit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de jie - că facem ș-on strop de jinișor... - da le predau pe toate la colhoz, cu drag le dăruim! ’n al patrălea: eu n-am avut sluji, slugă-am fost eu, la boer, păn’ m-a slobozit Marea Rivaliuțâie, martur mi-i tăt satu’ șî satili di’ primpregiur - asta mi-i crucea, iubiți tovarăș’!» Povestind Întâmpinarea (cu pâinea și cu sarea), mama Își pungește gura și bombăne ceva nedeslușit, oricum, nu ceva de bine. Tata Îi ia apărarea: - Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Pana sintam țara se nu sipui cuiva, se știi toti. Se fi ascunsu, se nu se știi nimele... Deca va fi iași în alte țara, atunce se știi toți cum am cununat... Sintem, se știi toți am merturisescu, cu adevărat martur: nitrăpolit Gorghi Suceava... Se știi toți, am schiris cu mena me și am pus pecete nostru, mai mari marturiia, se știi...” --Cum ți se pare, părinte? --De ce mă pui să păcătuiesc acum la bătrânețe, fiule? --Adevărul spus nu este
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai 1797 împotriva Ocrainei jidoavca care știind că înscrisurile pentru “o cârciumă... aice în Iași, la Târgul Făinii Vechi” au ars susține că locul crâșmei dinspre locuința ei nu ar fi al lui Frangoli, ci al ei “și eu am marturi oameni bătrâni care știu că lucu acela este drept a crâcimii și măcar că n-au fost îngrădit, dar s-au luat de cătră oamenii mei părale de la carăle ce stăruia pe dânsul cu făină de vânzare”. --D-apoi să vrem să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ungurești și pe alții niciodată n-am apucat nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă ai să crezi cumva că Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nici am văzut să se amestice la acel loc”. Iaca și câțiva din cei „carii mai gios” s-au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă ai să crezi cumva că Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă a le scrie la catastiful târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să-ți spun că Măricuța, fata lui Ionașco Prăvălie, a avut ceva necazuri când a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noi, ca să mergem la acest loc...să le hotărîm pricina. Și mergînd, s-au cetit toate scrisorile mănăstirii ce-au arătat și acest loc...nu s-au aflat vîndut în cumpărăturile mănăstirii. Iar Gheorghie cu soțul său, Marie îndreptîndu-să cu marturi că este locul drept a lor, stăpînit de dînșii și de părinții lor de 40 de ani”. Și „Așe s-au hotărît, ca să-și stăpînească Gheorghie și soțul său, Marie, acest loc cu bună pace”. Care-i casa cu pricina
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă pragul oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce spui este din adâncul inimii, primim. Altmintrelea, nu. Martur mi-i Dumnezeu, sfințite părinte. Atunci noi îți spunem bogdaproste și vânzare bună. Mergeți sănătoși și mai poftiți pe la noi. Mulțumim, jupâne! Ies cu o stare de bine în mine și cu admirație crescută față de călugăr, care - m-a convins
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
footnote Constantin A. Stoide, Știri despre câțiva zugravi moldoveni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf, ca și contemporanul său Teofan ieromonahul, istoriografos. El semna la 1692: Gheorghios istoriografos martiros. Istoriograful era omul cunoscător al erminiei, stăpânea bine știința picturii bisericești, atât din punct de vedere tehnic, cât și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Despre meseria cea mai îndrăgită de acest popor, hoția, furtișagul, ciordeala, putem afla încă de la istoricul arab Hamza din Ispahan care vorbește despre monarhul persan Bahram Gur ce și-a încheiat domnia în jurul anului 438 e.n. De aici aflam primele marturii despre țigani cunoscuți ca zotti sau luri. Astfel regele Persiei îi va cere suveranului Indiei 12.000 de lăutari care ar fi urmat să distreze auditorii și să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori și a munci pământul, primind
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de astădzi înnainte să se socotească dreapta ocină și moșie sfintii mănăstiri lui Barnovschie și a Sfântului... Mormânt. Pentru aceasta dar am făcut această a noastră carte de mărturie iscălit(ă) de la noi și de la alți mulți de buna credință marturi”... “V(ă)let 7256 <1748> mai 25”. ― Cred, părinte că n-a fi cu supărare dacă voi deschide vorba despre sfințiile lor... patriarhii. ― Abia aștept să aud ce spun și ce fac cele mai înalte fețe bisericești. ― Apoi, s-o luăm
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]