3,668 matches
-
degrabă decît recreere. Se fac presiuni asupra tineretului pentru ca acesta să se înscrie în brigăzi "voluntare" de muncă pentru reconstrucție prin toată țara. Cu toată ostilitatea celor mai mulți tineri români față de acest gen de constrîngere, programul comunist de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în viitor va afecta în mare
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
și zică urmașii: Verbosi in re facili, in difficili muti, in angusta diffusi... că erau palavragii în lucrurile ușoare, în cele grele, muți, iar în cele ascuțite, împrăștiați... O contradictio in adjecto, însă, însoțea orice universalizare sau generalizare, contrară filosofiei marxiste de mai târziu, pentru că în gândirea iluștrilor doctori de altădată domina individualismul, domina libertatea individului în orice manifestare... Bazele dreptului actual, în fine, în Europa, vor fi puse de acel avocat Loysel Antoine, 1536-1617, discipolul venerabilului Cujas, autorul vestitelor Instituții
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
Simona Brînzaru Nancy Huston s-a născut în Canada, a studiat în Statele Unite, apoi în Franța unde și-a luat masterul cu Roland Barthes, a făcut parte din Mișcarea pentru Eliberarea Femeilor și a participat la mitingurile organizate de grupările marxiste (fapt pe care astăzi îl dezaprobă cu vehemență), l-a cunoscut pe Tzvetan Todorov a cărui soție este de mai bine de douăzeci de ani. Scrie în franceză și/sau engleză; primele volume (eseuri și romane) le-a publicat la
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
polemizeze cu toate ideologiile care amenințau progresul și chiar ființa națională (uneori chiar în numele ei!). I-a combătut deopotrivă pe tradiționaliștii ca Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, pe ortodoxiștii ca Nichifor Crainic, pe adepții legionarismului, pe spiritualiștii din noua generație, pe marxiștii, mai mult ori mai puțin naivi, pe antiliberalii de toate spețele. Lovinescu era un burghez atașat valorilor morale ale umanismului occidental, format la școala clasicismului greco-latin, dar atent la mutația valorilor, la nou, la modernitate. Critica lui literară a pledat
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
un fenomen lesne decelabil, cunoscînd chiar puseuri puternice și pronunțate manifestări ale naționalismului, inclusiv antisemit. Ba chiar, ca în România socialismului "multilateral dezvoltat", antisemitismul era chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale lui Claudian sînt perfect amendabile. Că socialismul real din aceste țări (inclusiv U.R.S.S.) a fost o impostură, este adevărat. Însă cum teoria marxistă, așa cum ea a fost configurată în secolul al XIX-lea, nu a fost aplicată nicăieri
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale lui Claudian sînt perfect amendabile. Că socialismul real din aceste țări (inclusiv U.R.S.S.) a fost o impostură, este adevărat. Însă cum teoria marxistă, așa cum ea a fost configurată în secolul al XIX-lea, nu a fost aplicată nicăieri altundeva în lume e, printre altele, o dovadă că ea este o utopie socială. De altfel, partidele social-democrate din Europa de Apus, puternice și fiind
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
art, afoot!... Și-acum, la treabă: viclenie stai la pîndă!" Era actul III, scena II. Anticarul continuă zîmbind: Take thou what course thou wilt!.... "Apucă orice cale vrei!" Pe urmă amfitrioana îl certă că îl pusese pe bietul Axente, autodidactul marxist, într-o situație penibilă ținîndu-i teoria aia despre onoare pe care femeile n-ar avea-o, ceea ce era ori fals, și atunci nu trebuia s-o mai țină; ori nu, și, în acest caz, nu mai era de discutat. Ca să
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
eroare teoretică" (Trotzky). Nebunia te readuce la realitate. La realitatea irațională, la ceea ce noi încercăm să reprimăm, să ascundem, să organizăm altfel, dîndu-i înțelegerea noastră liniștitoare... * Complexitatea sufletului iezuit la A.N. de pus în relație cu datele unui suflet marxist, - deși nu suflet, spirit mai de grabă. Ofițerul rus țarist ajuns porcar după revoluție în Basarabia. După ce moare, se găsesc într-o ladă de care nu se despărțea epoleții lui de ofițer țarist, plus trei cărți de Dostoievski, - Crimă și
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Paginile dedicate lui Nicolae Bălcescu - Un martir al exilului și posteritatea lui - impun prin tonul echilibrat, prin obiectivitate, și sancționează astfel, în linia adevărului istoric, deformarea, mitizarea figurii cărturarului revoluționar devenit, în timpul regimului comunist, un simbol legitimator, promotor al ideologiei marxiste, al luptei de clasă ș.c.l. După istorici ca Roller, comuniștii nu ar fi decât "cei care desăvârșesc opera inițiată de el", de Bălcescu. Disponibilitatea interpretativă a criticului Mircea Anghelescu se manifestă eclatant în textele având ca obiect literatura
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
în viață, să desăvîrșească intrarea în viitorul paradis terestru... În vechime, bărbații căzuți în lupte erau înălțați pe scuturi, însoțiți de alaiul fecioarelor ce-i jeleau în hexametri... Nici moartea nu mai era ca odinioară; moartea despre care un filozof marxist ar fi zis că era singura proprietate neaparținînd de fapt nimănui... Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese, extrem de aplicate - se aude în odaia lui A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
mai bine pentru ei, sunt în siguranță, au ce să ciugulească, nu-i mănîncă oamenii, că am auzit că unii îi prind cu lațul și fac din ei ciulama, și A. se strîmbase de oroare. Reieșea, după teoriile lui de marxist lacom de cultură și de broșuri științifice materialiste că libertatea nici în regnul animal nu era bună oricînd, ca și la oameni. Că mai întîi trebuia stabilit un cadru prielnic, ca societatea comunistă, iar apoi, după ce oamenii s-ar fi
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
cunoscut e Michnik la noi, pe atît de puțin bine cunoscut e Alexander Watt. Să revenim la prochimen. Provocarea cu pricina se datorează alegerii, cu exclusivitate, spre a dialoga despre "complexul polonez", a unor oameni care au fost în tinerețe marxiști și chiar comuniști, toți de stînga încă astăzi. Aceasta nu înseamnă că observațiile lor nu sînt extrem de interesante. Înseamnă totuși că perspectiva este una singură, oricîte nuanțe i-ar despărți pe Watt de Kolakowski sau pe Habermas de Michnik. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
a antifascismului". Și: Din punctul de vedere al unui german, nu puteai fi un antifascist radical decît aruncîndu-te în marxismul occidental". Cronicarului îi stă pe limbă să replice, tot cu o fărîmă de sadism, că și din p.d.v. al unui marxist român din anii '50 lucrurile arătau la fel. Ca și cum democrații și liberalii nu puteau fi (și n-au fost) antifasciști. Doar că ei erau și antiobscurantiști, indiferent că obscurantismul era fascist ori comunist. Iluziile stîngii de ieri nu par să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi: nu. Mai în detaliu, răspunsul ar fi cu totul altul. La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în prefața acestui volum, în egală măsură de la Paris, Konstanz, Berlin, Frankfurt, Budapesta și Moscova. Cititorii cu pregătire filologică vor
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
nu. Mai în detaliu, răspunsul ar fi cu totul altul. La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în prefața acestui volum, în egală măsură de la Paris, Konstanz, Berlin, Frankfurt, Budapesta și Moscova. Cititorii cu pregătire filologică vor recunoaște în această înșiruire de localități nume precum
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
de peste ocean ar fi produsele indirecte ale unei orientări politice. Sau, că ar fi militante politic și social, că miza lor nu este una intelectuală, ci mult mai implicată în contingent, și de aceea lipsită de valoare și de durabilitate. "Marxista" universitate americană a produs în ultimele decenii valuri de teorii care de pe țărmul opus al Atlanticului par isterice și mediocre. Nu m-aș încumeta să polemizez cu aceia care nutresc asemenea convingeri dacă exemplul ales ar fi, să zicem, critica
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
în primul rînd de o erodare a dimensiunilor științelor literaturii, și abia apoi de alte păcate, mai concrete. Nu alianțele discutabile din punct de vedere moral, între literatură și o orientare politică, îl îngrijorează pe Stanley Fish. Nu impactul criticii marxiste asupra formării unui anumit tip de societate, ci felul în care periclitează acesta legitimitatea unui discurs literar. Un asemenea raționament conduce, inevitabil, la un vot de blam acordat interdisciplinarității. Am avut surpriza de a descoperi în acest volum un Fish
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
Mihai. Al doilea era Maniu. După revoluția din decembrie, Regele a avut un procentaj de doar 10% în vreme ce Maniu de doar 4%. Groaznic. În România oamenii nu mai știu nimic. Nimic! Au trecut totuși trei generații, trei generații de istorie marxistă. Dacă asta poate fi o scuză... Totuși acești ignari și nepăsători au drept de vot. Au impresia că devii democrat prin simplul fapt că te-ai născut. Mai grav, li se dă această impresie! Românul de azi, incult, prost crescut
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
considerat ca o treaptă superioară pe toate planurile - într-o țară înapoiată" sînt aberațiile unui lunatic, care și-a construit o teorie pe baza studierii unor statistici incomplete și depășite, și ale unui mesianism răzbunător. Cît despre mai vechea teză marxistă că "o orînduire și-a trăit traiul și trebuie înlocuită cu alta, în momentul cînd relațiile de producție au ajuns caduce și se opun dezvoltării mijloacelor de producție" simpla trecere în revistă a tuturor descoperirilor importante din secolul XX, de la
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Moraru din "Observatorul cultural" la adresa lui Patapievici sau campania de defăimare a lui Constantin Noica și a celor care i-au fost apropiați). La fel, Nicolae Manolescu este criticat atunci cînd, într-un text, vede părțile luminoase din activitatea unor critici marxiști din perioada de început a carierei sale literare, dar este apărat în fața "revelațiilor" lui Edgar Reichmann cu privire la presupusele înclinații antisemite ale directorului "României literare" (acuză ce i-a fost adusă și lui Gabriel Liiceanu). Aceste atitudini nuanțate demonstrează echidistanța morală
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
amețeală, după cum nimeni nu știe cum vor arăta avortonii acestei treceri de la comunismul atroce la postcomunismul feroce prin pohta ce-o pohtește pentru pescuitul în apele tot mai tulburi ale statului. Economiștii apuseni dau din umeri, iar foștii actuali economiști marxiști dau din colț în colț în căutarea unor soluții acceptabile pentru această halimă postcomunistă ce ține morțiș să i se spună capitalism, un „capitalism” care trăiește și prosperă din banii statului prin șpăgi, comisioane, licitații trucate și lucrări de mântuială
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
căuta altceva. Principalul e că sîntem conștienți că există o permanentă nevoie de inovație, în special în producția literară și în cultură în sens larg: după un timp oamenii sînt dezamăgiți de "mijloacele de producție". Știu că observația mea sună "marxist", dar adevărul e că formele producției culturale nu pot niciodată materializa sau împlini speranțele scriitorilor în sens absolut. Așa încît scriitorii se uită constant "în jur" pentru noi mijloace de expresie și aceasta explică de ce la un moment dat o
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
se ocupa de relația dintre cunoaștere și angajare politică. De ce ați considerat necesar să vă ocupați de problema aceasta acum? D.F.: Există o distincție de principiu pe care vreau s-o fac în studiile literare, deși știu că în tradiția marxistă, neo-marxistă sau a studiilor culturale această distincție între cunoaștere și angajare nu se poate face, sau, în orice caz nu este foarte populară. Cred însă că numai făcînd această distincție putem duce mai departe tradiția muncii intelectuale și a criticii
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
științifică, în același fel ca un sociolog sau un psiholog care fac cercetare științifică. De aceea am vrut să fac distincția între cunoaștere și angajare. Angajarea e mereu acolo de îndată ce cineva exprimă o judecată de valoare - și cunoașteți desigur poziția marxistă care afirmă că autonomia oricărui om de știință e restrînsă de poziția lui/ei de clasă. Eu vreau să infirm această idee. Știu că poziția noastră socială poate influența munca noastră științifică, dar pe de altă parte mai știu că
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
sînt, altfel decît ne-am aștepta prin analogie cu modelul nostru, de orientare stînga. Nu e acum momentul să detaliez conceptul de leftism așa cum e înțeles pe Continentul american, dar trebuie măcar să avertizez cititorul că o pripită activare a alergiilor marxiste ale locului ar fi complet deplasată. John Michael e și el de orientare stînga, cum deschis o recunoaște în cîteva rînduri. Ceea ce înseamnă că discuția se poartă pe teme precum multiculturalismul, accesul la putere a unor segmente sociale defavorizate istoric
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]