708 matches
-
la originea proiectelor de reformă a Învățământului de partid, după cum o arată exemplul metamorfozelor succesive ale „comunismului științific” și „socialismului științific”, inclusiv Încercarea de a fi recunoscut că o știință politică egală celorlalte. Sunt analizate de asemenea raporturile dintre filosofia marxist-leninistă, literatura și științele sociale empirice (sociologia), pornind de la câteva exemple În RDG și În România. Procesele ideologice ale filosofilor care au avut loc În Germania de Est după 1956 au pus capăt reînnoirii din interior a filosofiei marxiste În această
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deja prea târziu. Mult prea târziu (Modrow, 1994, pp. 62-68). (1) Învățământul de partid În perspectiva istorică Istoria școlilor de partid comuniste poate fi privită din mai multe perspective. În primul rând, ca loc de elaborare și transmitere a ideologiei marxist-leniniste: aici erau predate operele părinților fondatori, Marx, Engels, Lenin și, pentru o vreme, Stalin, constituindu-se o reprezentare oficială a istoriei ideilor marxiste, În strânsă colaborare cu editură partidului și cu muzeele sale de istorie. În același timp, profesorii și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politice (de partid), școli populare (prin modul de recrutare și prin caracterul de masă al Învățământului de partid) și școli de elită În același timp. Această ultimă caracteristică este dintre cele mai contestate datorită respingerii conceptului de elită de către ortodoxia marxist-leninistă și a concurenței dintre diferitele fracțiuni ale elitelor În statul socialist. Evoluția instituției către dobândirea unui statut școlar legitim, prin creșterea ponderii criteriilor școlare de recrutare sau prin atribuirea de titluri de excelență academică (eliberarea de diplome sau titulaturile: „academie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Științe Sociale (mai tarziu Academii), organizate separat de Școlile Centrale sau superioare ale partidului - sau mai specializat spre cercetare, În istorie, cât și, mai ales, În economie: institute de marxism-leninism (istoria mișcării muncitorești, a partidelor comuniste și istoria filosofiei marxist-leniniste) sau institute economice. Școlile pentru cadrele organizațiilor de masă - tineret comunist, sindicate - urmau același model de organizare, dar ele n-au obținut decât târziu un statut școlar, cum este cazul școlii Komsomolului. În imediata apropiere a școlilor de partid, școlile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
catedre, istoria ȘED, a PCUS și a mișcării muncitorești internaționale; se pregătea sărbătorirea centenarului lui Thaelmann și era proclamata Înrădăcinarea În istoria partidului, În tradițiile revoluționare continuitatea luptei KPD și a rezistenței antifasciste. Facultatea de filosofie cuprindea catedrele de filosofie marxist-leninistă, de politică culturală a ȘED și de comunism științific; tocmai se Încheiaseră festivitățile unei alte aniversări, cea a 165 de ani de la nașterea lui Engels; corpul didactic Își revendică răspunderea pentru viziunea studenților asupra lumii, pentru determinarea unei perspective de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alcătuită din patru catedre - economie politică a capitalismului, economie politică a socialismului, economia industriei și economia agriculturii, la care se adăugau două „grupuri de lucru”, „Conducerea și planificarea economiei socialiste” și „Geografie economică și politică”. Facultatea de Învătământ de partid marxist-leninist era compusă din catedrele de „Învățământ de partid marxist-leninist, construcție și viața de partid” și de Stat și drept, obiectul lor de studiu fiind programul partidului și „rolul său conducător În continuă creștere”. Acest departament avea responsabilitatea organizării cursurilor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politică a socialismului, economia industriei și economia agriculturii, la care se adăugau două „grupuri de lucru”, „Conducerea și planificarea economiei socialiste” și „Geografie economică și politică”. Facultatea de Învătământ de partid marxist-leninist era compusă din catedrele de „Învățământ de partid marxist-leninist, construcție și viața de partid” și de Stat și drept, obiectul lor de studiu fiind programul partidului și „rolul său conducător În continuă creștere”. Acest departament avea responsabilitatea organizării cursurilor de pregătire continuă pentru prim-secretarii regionali de partid și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istorice a școlilor de partid până la Închiderea lor. În perioada primei destalinizări, criticile adresate Învățământului de partid după 1956 În RDG erau formulate În esență pe două tipuri de obiecții: din partea oamenilor de știință, permanent expuși acuzației de pozitivism, filosofia marxist-leninistă devenise un obstacol pentru cercetarea empirica În științe specializate; și din partea scriitorilor și artiștilor, din cauza canoanelor realismului socialist. Criticile oamenilor de știință și ale scriitorilor au găsit ecou În cadrul filosofilor germani care se simțeau cel mai bine plasați pentru a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
căci s-au trezit Într-o poziție contradictorie, trebuind să concilieze lupta pentru pace cu lupta de clasă (Elsa B.). Controlul Învățământului În filosofie de către marxism-leninism Întărise, prin efect contrar poziția studiilor teologice. Cei care nu voiau să studieze filosofia marxist-leninistă sau erau excluși de la această puteau urma studii teologice. Au fost de asemenea și cazuri de teologi care au schimbat specializarea și s-au mutat la filosofie: transferurile Între filosofie și teologie avea loc În ambele sensuri (Elsa B.). Filosofia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau erau excluși de la această puteau urma studii teologice. Au fost de asemenea și cazuri de teologi care au schimbat specializarea și s-au mutat la filosofie: transferurile Între filosofie și teologie avea loc În ambele sensuri (Elsa B.). Filosofia marxist-leninistă, cunoscută și sub formulă «diamat», ontologie și filosofie a istoriei materialiste, constituia disciplină fundamentală și domeniul de Învătământ cel mai constant la Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia dintre manualele publicate de catedră de filosofie de la Scoala Karl Marx, Marxistische Philosophie (1967), fusese receptat că o provocare („filosofie marxista” În loc de „marxist-leninistă”). Acest manual a fost tradus În numeroase limbi și difuzat până și În Nicaragua. Nivelul de Învătământ de la Parteihochschule Karl Marx era apreciat de Joachim L., fost profesor de „comunism științific” al școlii, ca fiind „destul de ridicat”. Era orientat spre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cercetării sociologice” (1965). A lucrat la Institutul/Academia de Științe Sociale din 1966, unde a condus catedră de sociologie (1966-1971), fiind apoi membru În Consiliul Științific de Sociologie. Din 1971 până la sfârșit (1990), a fost director al Institutului de Filosofie marxist-leninistă a acestei academii, precum și președintele Consiliului de Filosofie al RDG, care funcționa În aceeași instituție. A fost codirector, Incepand cu 1972, al comisiei germano-sovietice de filosofie, a fost ales În Academia de Stiinte a RDG (membru corespondent În 1970, membru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
valoare cunoștințele de limba rusă, lucrând la Kaliningrad pentru o firmă vest-germană. „Capitaliștii s-au dovedit de altfel mai inteligenți decât politicienii, reușind să angajeze oameni care sunt Încă utili și, În particular, pe cei care au studiat bine economia marxist-leninistă” (H.N.). Cunoștințele tehnice secundare au avut și el un rol În reușită reconversiei: o economista de la Parteihochschule Karl Marx conducea o școală de recalificare (Umschulung) la Berlin, folosindu-și bine cunoștințele de statisticiana. Mitul consultanților din Est. Mai multe interviuri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost restrânsă la cursuri de scurtă durată (cîteva luni). În conformitate cu ierarhia instituțiilor superioare de Învățămînt sovietice, adoptată și de alte țari: școli centrale sau superioare, institute (de cercetare și/sau Învățămînt, pregătire doctorala), academii. Cf. Opoziția sovietică specifică Între teoria marxist-leninistă, ridicată la rang de ideologie științifică, și științele aplicate, Între teoreticieni (generaliști) și specialiști. Natasa Șmatko deosebește Între instituțiile de „pregătire politică” a cadrelor de conducere și instituțiile de „pregătire profesională”. În prima categorie: Academia de Științe Sociale și Institutul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Un rol major pe această linie l-a avut, începând încă din anii ’70, profesorul clujean Ion Radu, sub coordonarea căruia a și apărut, în 1994, primul manual de psihologie socială modern în țara noastră, eliberat fiind de chingile dogmei marxist-leniniste care, chiar dacă mai puțin decât în alte discipline socioumane, a afectat serios și puținele, de altfel, realizări de psihologie socială din România anterioară evenimentelor din 1989. Dar limitările cu privire la producțiile psihosociale ante-’89 nu au ținut numai, sau poate nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este semnat de Direcția Institutului de Istorie Literară și Folclor (conducere cu care însă G. Călinescu nu are nici o legătură) și cuprinde o declarație de intenții orientată mai degrabă către implementarea în critica și istoria literară a unor principii ideologice marxist-leniniste. Biografia revistei va infirma această platformă inițială. Publicația devine, prin selecția inteligentă a materialelor și prin atragerea unor nume dintre cele mai prestigioase, un spațiu de ținută academică, în care preocuparea esențială se referă la dimensiunea estetică a actului literar
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
activitate, inclusiv în cea cultural-artistică. Pe tot parcursul apariției sale ziarul are o evidentă orientare propagandistică, normativă. Profilul politic este mai pronunțat, mai agresiv în primii ani, când periodicul e un for de luptă comunistă, în disputa pentru impunerea ideologiei marxist-leniniste și a modelului politic sovietic, în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează comunizarea României: prima Conferință Națională a PCR (16 octombrie 1945), instituirea guvernului Petru Groza (6 martie 1945
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
deceniile al cincilea și al șaselea, o publicistică partinică: articole de popularizare a literaturii sovietice, dezbateri și texte teoretice cu caracter normativ, axate pe dezideratele literaturii de partid, luări de poziție critice de „reevaluare” a tradiției culturale din perspectiva dogmelor marxist-leniniste, recenzii consacrate scrierilor realismului socialist din țară și de peste hotare. De-a lungul timpului, cronicile literare, apărute destul de parcimonios, uneori în cadrul unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cronica literară”, „Literatură și artă”, „Note de lectură”, „Cartea de debut” „Vitrina cu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Boureanu, Nicolae Dan Fruntelată), Vocația politică a romanului românesc contemporan (Dinu Săraru, Platon Pardău, Paul Anghel) sau așa-zise anchete printre scriitori, cu titluri cât se poate de grăitoare: Un DA unanim al oamenilor de artă și cultură pentru politica marxist-leninistă a Partidului (august 1969), Ce calități sunt definitorii pentru eroul literaturii noastre (decembrie 1971), Munca și creația - acorduri la „Cântarea României” (1977) etc. Acelorași țeluri propagandistice le răspunde și nesfârșita masă a articolelor de direcție, care au împânzit neîncetat paginile
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
cu volumul relativ la perioada de după 1878 retras, se pare, „În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de un atât de drastic „clișeu ideologizant”, ca și de altele de sorginte „marxist-leninistă”, mai ales de acelea contravenind „comunismului național” și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului „protocronist”, Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, București, 2007. </ref>, s-a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Order? (Poate școala să construiască o nouă ordine socială?). Răspunsul era un categoric „Nu!”. După rostirea acestui „Nu!”, Counts s-a despărțit de progresivismul clasic, propunând un progresivism nou, care însă era articulat cu o viziune social-politică de sorginte socialistă (marxist-leninistă chiar)13. 11.4. Resurecția eficientistă postbelicătc "11.4. Resurecția eficientistă postbelică" Imediat după al doilea război mondial, mișcarea curriculară eficientistă, redusă la tăcere câteva decenii, a reclamat un nou drept în cetatea dezbaterilor educaționale. Impulsionată de progresele managementului științific
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Class Contradiction”, Curriculum Inquiry, 15 (3), 1985, pp. 281-317. 32. Lucrarea lui M. Apple Ideology and Curriculum (Routledge & Kegan Paul, Londra, 1979) a fost reeditată în 1990 (Routledge & Kegan Paul, New York) ca o ultimă încercare de acreditare a teoriei marxist-leniniste a „educației de clasă”. 33. Este vorba despre lucrarea citată mai sus a lui H. Giroux „Toward a New Sociology of Curriculum” (nota 27). 34. P. Wexler, Social Analysis of Education: After the New Sociology, Routledge & Kegan Paul, Londra, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unii sub orice critică. Astfel, nu mai era acea atmosferă de înaltă spiritualitate, de exigență europeană, care să electrizeze masa studențească, să trezească năzuința aprofundării problemelor, aflării unor noi soluții. și modelele de gândire critică erau stânjenite de colții dogmelor marxist-leniniste. În al treilea rând, partidul a exercitat continuu o presiune pentru slaba exigență la examene. Protejații activiștilor erau îndeosebi cei veniți cu bursele sfaturilor populare, care erau cei mai slabi (cu puține excepții). Activiștii, probabil datorită greutăților întâmpinate de ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care trebuia adorat, conducătorii iubiți și idolatrizați, pentru ca apoi simțirea și prosternarea față de „grija părintească” să poată declanșa la semnal „ura” împotriva dușmanilor poporului, rămași pentru noi invizibili. Eu nu am întâlnit nici unul și nu știu cât au înțeles masele din ideologia marxist-leninistă, însă strategia care s-a simțit/trăit în cotidian era obținerea „entuziasmului spontan!” (unul dintre paradoxuri), chiar isteric, prin sugestii directe de tipul sau/sau, fără adevăruri intermediare. Extrapolarea criteriului „cine nu este cu noi nu poate fi decât împotriva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]