244 matches
-
adevărată stimă de sine pentru că nu au înțeles bogăția infinită a dorințelor lor. - Cum mă comport când „nu prind pești?” Adică, cum mă comport când mi se întâmplă ceea ce li s-a întâmplat apostolilor? Mă auto-acuz cu forme ulterioare de masochism împotriva mea, mă gândesc că nu sunt capabil de nimic, nu valorez nimic, nu reușesc; sau, prin forme ascunse de sadism, acuz pe alții, societatea, Biserica, comunitatea, grupul, parohia? Sau mă comport în mod rațional, întrebându-mă: „Am orientat bine
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
judeca dacă merită să încerc și eu genul acesta de operație, autotelică și moebiană; pe urmă... îmi voi instala în birou chiar și un aparat de tras șuturi în fundul personal, ca pentru a ilustra, încă o dată, our romanian proclivity to masochism. (Revista "Antiteze", nr 11 și 12, 2002) Ioan Es. POP Literatura poartă cu sine, în modul cel mai neostentativ și mai discret cu putință, conștiința autorului ei Într-o poveste asiatică viața e imaginată ca o intersecție la care stă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că îi va explora trupul ca o lamă de cuțit: „cu o plăcere sadică / reiau călătoria prin / trupul tău precum o / lamă de cuțit pe vena care / dă în clocot“. Dar nu este vorba numai de sadism, ci și de masochism. Autorul lugubrelor versuri mărturisește că el însuși este o victimă: „femeia care și-a înfipt colții în carnea mea/ mă va devora mai târziu“. Și, mai mult decât atât, chiar îi cere femeii să-l chinuiască: „ascunde-ți ghiarele în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lucruri aveau ei de discutat? Până unde putea ajunge cu transformarea acestui om? De ce-și cheltuise banii și timpul pe el când existau atâția copii săraci, dornici de învățătură? De fapt Contesa ajunsese la concluzia că era și puțin masochism în alegerea ei. Ea însăși fusese o autodidactă, iar fuga ei de lume era mai degrabă rezultatul mizantropiei și al fricii. Și iată, acum, și puțin masochism. Și în fond, la ce bun să trăiești? Contesa văzu în oglindă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
dornici de învățătură? De fapt Contesa ajunsese la concluzia că era și puțin masochism în alegerea ei. Ea însăși fusese o autodidactă, iar fuga ei de lume era mai degrabă rezultatul mizantropiei și al fricii. Și iată, acum, și puțin masochism. Și în fond, la ce bun să trăiești? Contesa văzu în oglindă un colț din veșmântul negru al Maicii Tereza. Fugi la geam: doar o ușoară mlădiere a tufelor de trandafiri. I se păruse. Dar această părere îi aduse aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
scaunul electric provoacă la unii dintre spectatori o reacție de satisfacție, de plăcere, de juisare În gol. Nu același lucru se Întâmplă cu o mușcată cu un ficus sau cu oricare altă plantă. Plantele nu au orgoliu, nici sadism, nici masochism. Natura lor nu e perversă. Ele sunt mai apropiate de Dumnezeu decât sunteți voi. Prin urmare, atunci când le consumi, Înfăptuiești un păcat. Dar păcatul e la fel de mare chiar și dacă nu le-ai consuma. Noi am fost făcuți să fim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dar apoi, la capătul a zece minute, probabil că o spaimă incontrolabilă pusese stăpânire pe ea. Picioarele au Început să-i tremure, cuprinse de spasme, Întreg corpul i s-a acoperit de o sudoare rece; acestea erau primele simptome ale masochismului. Bărbatul proceda Într-o manieră aproape științifică. Deși nu avea la fel de multă experiență ca mine În acest domeniu, era dotat cu o imaginație deosebită, care-l făcea să meargă direct la țintă. Această imaginație era oarecum legată de acea Încăpățânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
edific un oraș de oameni liberi, dar, tot mai surprins, constat că am plămădit unul de slugi. Obediența! Vârful de lance de mai târziu! Supunerea ce ascunde nesupunerea; seva dictaturilor! Din rândul nevoiașilor s-au ridicat cei mai neîndurători tirani. Masochismul gloatei: vrea să fie încălecată cu forța. Din această ură/iubire se va naște monstrul numit Revoluție. Revolta-canibal. Totdeauna, devorându-și o parte din fii. În fiecare supus moțăie un Danton. Un Robespierre. Un Cromwell. Orice om, în numele dreptății, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ești vinovat, Doamne! Poetul privește cerul vertical, pentru că moartea nu-l fură la cărți. Suflete, ești bolnav pentru că te numești suflet! 25. Se amăgesc unii că pot învinge durerea cu diverse rețete pentru diluat întunericul. Amăgirea în sine exces de masochism, remediu pentru suferința ce se pliază mai ceva ca o cămașa de nuntă, voință dusă până la strâmtorarea sufletului, și mai mult, voință măsurată după iluziile răstignitului (model inert, pironit pe catapeteasmă). Trecea în fiecare duminică prin fața altarului, își compara cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
demantelărilor lacrimogene, domnul maior s-a lăsat târât ca o insectă în plasa păianjenului. La început, cântărea fiecare gest, grimasă, mimică, ca în final, impresionat de oscilările nervoase ale domnișoarei, de comportamentul ei bipolar, de temperamentul oscilant între blândețe și masochism și de câte altele, să plătească (pentru prima dată) tribut instinctelor sale de om slab. Părintele stareț încercă să îngâne ceva a milă, a dorință, a foame, a sete. Inima toacă, clopot, tunet, furtună în chilia bătrânului, Cătălina călare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ca o lance, vibrând amenințător pe la botul mâței, care se retrăgea zbârlită strategic cu dosul spre înainte. Știrile de la un radio portabil au început cu informațiile meteo și cele sportive, pe dos ca de obicei: dezastrele din China, autoflagelările arabe, masochismul evreiesc și noile ordonanțe ale guvernului român veneau la sfârșit. Dar Alimentară se îngrijea mai departe de pregătirile ei. Porni spre casă fără să-și dea seama că merge înapoi, după ce îngăimă un !revedere La sau !bine Cu, oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu catetere și brațe vinete de la perfuzii. Lipsa de pudoare din spitale reflecta modul în care statul comunist reușise să ne inculce ideea că țineam toți de aceeași corporalitate hermafrodită, că fiecare act erotic era echivalentul masturbării, fiecare viol, un masochism inofensiv. Atingerea necunoscutului era prima revelație a scârbei de a fi femeie, sentiment cultivat în mod subteran, pentru a controla tentația evaziunii într-un erotism egalitar, sănătos. Sunt ultimul embrion al mamei. Din cei douăzeci și trei concepuți, numai trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
din târg ori de aiurea; cu atât mai puțin cu târfele de-o noapte. Dar totul a ieșit pe dos. Donna Iulia părea un lemn; Tim a crezut că e frigidă. O poseda aproape cu forța; se luptau, uneori. Nițel masochism; pântecul femeii, când se dădea înfrântă, se arcuia, zvâcnind odată cu cel al bărbatului, și el încins; erau nopțile lor mai bune. Tot mai obosiți, încheiau păci temporare, petrecându-și insomniile în odăi diferite, gânditori, poate, la un alt război. Cine știe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
privind „blestemul locului”, considerațiile lui Fundoianu din prefața la Imagini și cărți din Franța privind „coitul prea excesiv” al culturii franceze asupra culturii române și statutul de colonie franceză al celei din urmă, complexele similare ale tînărului Eugen Ionescu și masochismul identitar extremist al „furiosului” Emil Cioran din Schimbarea la față a României fac parte din aceeași serie. La fel - rupturile intervenite după 1925 între avangardiștii de la Contimporanul și grupările mai radicale, încercările de a „evada” spre centrele de validare europene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o să se producă un scurtcircuit. — Speranța moare ultima, zice Dendé, recunosc că și eu mă gîndeam că, cine știe? Aici vorbim deja despre inconștiență sau de vagabondaj, îi mustră Bătrînul cu bunăvoință, de instinct de vînătoare sau, mai grav, de masochism. — Cu toate astea știam că Roja ținea morțiș ca cel puțin noi să ieșim la înaintare, dacă dînsul nu mai era în stare, zice Tîrnăcop. — Mi-am aruncat ochii pe ele, reia Dendé, pe toată hîrțogăria, însemnările, somațiile, termenele limită
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să lase evenimente neprevăzute să o întoarcă din drumul spre un altfel de a fi. Alesese să se declare învinsă înainte de a începe, de a încerca. Alesese calea cea mai simplă cu rezultatele cele mai dureroase, de parcă îi făcea plăcere masochismul. Alesese ca acesta să se instaleze în mintea ei ca în propria casă. De parcă ar fi avut puterea să-l evacueze. Iarăși ajunsese la ce stătea în puterea ei și ce nu. Lăsă atât plicul cât și scrisoarea să-i
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care o va și naște, de altfel, spre a o pierde la doar nouă ani), nostalgia nereprimată după „figura mamei”, singura prezență feminină acceptată o viață Întreagă, gustul pentru eleganța căutată, oroarea de „naturalețea” fiziologicului, a procreării, un narcisism exacerbat, masochismul voluptuos, reveriile pederaste, toate Îl definesc și ca dandy. Un dandysm ce se manifestă de timpuriu, Încă din adolescență, la Trinity College din Dublin și mai apoi la Oxford, prin fascinația declarată pentru estetismul lui Walter Pater și Ruskin, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ajunge însă la întrebarea fundamentală, de suflet, rostită cu năduf retoric : nu cumva așa sîntem noi, românii ? E ceva în neregulă cu mentalitatea noastră ? Sau, de-a dreptul : e ceva în gena noastră ? și întreaga nație, într-un consens de masochism, răspunde : da, asta-i firea românului, n-ai ce-i face ! Acest determinism atotcuprinzător, plasat fie în „mentalitate”, fie și mai profund, în „gene”, este o meteahnă veche și răspîndită la români. O întîlnim și la mari români, nu numai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dublu pe care Îl am de fiecare dată În actul dragostei - sub mîngîiere trupul nu cunoaște numai plăcerea atingerii de alt corp, el Își descoperă totodată forma trăind concomitent fiorul de a fi mîngîiat și senzația mîinii care mîngîie. țAh, masochismul de a te citi cu ochii cititorului!) De aceea, ori de cîte ori mă Întorc la chipul meu dinainte de operația estetică, buzele mi se crispează Într-un rictus de repulsie; repet fără să vreau gestul celui care s-ar apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
avem nici mașină, nici video, nici mixer, nici prăjitor de pîine țscorpia Își deșartă veninul dacă s-ar vedea roșie și nădușită cu ochii ieșiți din cap cu venele umflate criza femeilor la vîrsta critică bravează o virtute fără obiect masochismul autoumilirii) — ...nu oferim mese la Inter — Aha, acum Înțeleg unde bați. Suferi pentru semenul tău. Inima ta caritabilă. Nu cumva Îl iubești? Nu m-ar mira, e genul tău, seamănă leit cu bărbat-tu, banal și cuminte ca o mîncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dreaptă pe care eu o numesc a spiritului și a morții este cea care Îmi impune să tac, cea care mă pedepsește punîndu-mi În gură iscoade vrăjmașe, cuvinte pocite și eu mă las compromisă Într-o vanitate a ispășirii și masochismul meu făcut să arate ce sărace, ce vîndute sînt cuvintele cu care demonstrăm și singura adevărată e lumina - eu sînt poetă. De ce săpunul lui Leopold Bloom care m-a Însoțit pe tot periplul acestei cărți nu se lasă povestit, vîndut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-l biciuiască. Ea Îl biciuiește, apoi se despart. Sfîrșit. La care se adaugă trei ilustrații de Horațiu Mălăele și o foarte captivantă prefață semnată de Ion Vianu, din care aflăm printre altele că un celebru psihiatru a creat termenul de masochism după numele autorului de blănuri. Dacă Ion Vianu ne spune că blana e un simbol al ambivalenței sexuale, Sacher-Mason susține că Venus o poartă ca să nu răcească. Cartea Înflorește În descrieri de peisaje și toalete și e hașurată cu nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
alta. Scriitorul (fii atent aici!) este obligat de propria pasiune nestăvilită - o percepe de foarte multe ori ca pe un cuțit care i se înfige în coaste, dar nu este o senzație dureroasă sau înspăimântătoare ci una extrem de plăcută, iată masochismul de tip literar - să se așeze la birou și să gândească. Va inventa personaje stranii sau obișnuite, va creiona scenarii mai mult sau mai puțin absurde, va întocmi fișe ale fiecărui personaj pentru a nu uita detaliile importante, va concepe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
enunță sentințe infailibile cu privire la starea națiunii. În același timp, însă, noi apariții ultrareacționare, precum Rush Limbaugh, acumulează, și ele, putere culturală și mediatică 5. Filmele hollywoodiene atacă cu regularitate mișcarea feministă și imaginea femeii, oficializînd, în schimb, dominația masculină și masochismul în formele cele mai grotești. "Paranoia bărbatului alb" este evidentă în întreg mediul cultural american, de la revistele cu benzi desenate, pînă la dezbaterile la radio, iar ofensiva culturală conservatoare continuă dezlănțuită, fără s-o poată opri nimic. Europa este cracterizată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al cărui crez tradiționalist Însă nu-mi este contemporan. Nu cred de bună seamă În gratuitatea creatoare de opere estetice, dar aștept de la motivații mai multă perversitate, mai multă detașare. Nu În ultmul rînd mă scot din sărite un anume masochism cu explozie Întîrziată, celebrarea contemplării În detrimentul intervenției, chiar și amănunte precum Îmbrîncirea În Întuneric a profilului generos al femeii-soție și reciclarea cu mai puțin reflex lucid a unor șabloane literare notorii de pe diverse paliere iubirea imposibilă, misterul aparentului vid provincial
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]