293 matches
-
VARICOASĂ VARICE SIMPLE VERSUS VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 2-3 VERSUS STADIUL CEAP 4-6 Analiza statistică a numărului mediu de mastocite, comparativ sublot 1 versus sublot 2, a relevat existența unei diferențe semnificative statistic (p < 0,0001). 7.7.4. DISCUȚII Mastocitele produc, stochează și eliberează variate tipuri de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele sunt recrutate la nivelul zonelor tegumentare corespondente teritoriilor varicoase, reglând reparația și remodelarea tisulară (Pappas et al., 1997). La nivelul tegumentelor gambei și coapsei din teritoriile varicoase, datele publicate indică o populație celulară mastocitară de două până la patru ori mai
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la pacienții cu varice stadiul CEAP 4 și 5, comparativ cu subiecții control (Shields et al., 1994, Pappas et al, 1997). Fibroblastele acționează prin stimularea producerii de proteine mitogene fibroblastice și de proteine ale matricei extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările au fost orientate asupra mastocitelor prezente în venele varicoase, în scopul de a stabili care sunt factorii care stimulează localizarea lor în peretele vascular, și care este mecanismul prin care sunt implicate în dezvoltarea leziunilor histologice. Deși întrebările asupra mecanismului patogen care determină insuficiența venoasă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care sunt implicate în dezvoltarea leziunilor histologice. Deși întrebările asupra mecanismului patogen care determină insuficiența venoasă sunt încă fără răspuns, câteva studii calitative și cantitative au confirmat că trăsăturile histologice ale incompetenței valvulare sunt în mod clar asociate cu prezența mastocitelor în peretele venelor varicoase. Conform datelor din literatură (Prokopová et al., 1998, Haviarová et al., 2002, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007), mastocitele sunt localizate predominant în adventice, frecvent în vecinătatea vasa vasorum, rar fiind prezente în partea externă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cantitative au confirmat că trăsăturile histologice ale incompetenței valvulare sunt în mod clar asociate cu prezența mastocitelor în peretele venelor varicoase. Conform datelor din literatură (Prokopová et al., 1998, Haviarová et al., 2002, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007), mastocitele sunt localizate predominant în adventice, frecvent în vecinătatea vasa vasorum, rar fiind prezente în partea externă a tunicii medii. Există diferențe (semnificative sau nu, din punct de vedere statistic) între numărul mastocitelor din venele varicoase și venele normale, identificate deopotrivă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2002, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007), mastocitele sunt localizate predominant în adventice, frecvent în vecinătatea vasa vasorum, rar fiind prezente în partea externă a tunicii medii. Există diferențe (semnificative sau nu, din punct de vedere statistic) între numărul mastocitelor din venele varicoase și venele normale, identificate deopotrivă la persoane tinere și la vârstnici. Rezultatele relativ diferite în raport cu semnificația statistică a diferențelor numerice înregistrate pot fi explicate prin detaliile legate de eșantionare - trebuie menționat faptul că se recomandă ca numărul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
explicate prin detaliile legate de eșantionare - trebuie menționat faptul că se recomandă ca numărul de eșantioane (fragmente) venoase și numărul de secțiuni pentru fiecare eșantion trebuie să fie mare (Haviarová et al., 2002), pentru a putea cuantifica numărul real al mastocitelor prezente și, consecutiv, a putea demonstra implicarea lor în patogenie. Pornind de la asocierea mastocite - chimaze - TGF beta 1 studiată la nivel dermic în boala varicoasă, un studiu recent (Pascual et al., 2007) a analizat expresia TGF-beta 1 în vene, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de eșantioane (fragmente) venoase și numărul de secțiuni pentru fiecare eșantion trebuie să fie mare (Haviarová et al., 2002), pentru a putea cuantifica numărul real al mastocitelor prezente și, consecutiv, a putea demonstra implicarea lor în patogenie. Pornind de la asocierea mastocite - chimaze - TGF beta 1 studiată la nivel dermic în boala varicoasă, un studiu recent (Pascual et al., 2007) a analizat expresia TGF-beta 1 în vene, în relație cu mastocitele. Mastocitele au fost detectate în arii localizate aproape de sau în jurul vasa
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
consecutiv, a putea demonstra implicarea lor în patogenie. Pornind de la asocierea mastocite - chimaze - TGF beta 1 studiată la nivel dermic în boala varicoasă, un studiu recent (Pascual et al., 2007) a analizat expresia TGF-beta 1 în vene, în relație cu mastocitele. Mastocitele au fost detectate în arii localizate aproape de sau în jurul vasa vasorum ale adventicei, în corespondență cu ariile care au arătat nivele de expresie ridicată a formei mature a TGF-beta 1. Rezultatele noastre susțin rolul mastocitelor în inițierea răspunsului inflamator
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a putea demonstra implicarea lor în patogenie. Pornind de la asocierea mastocite - chimaze - TGF beta 1 studiată la nivel dermic în boala varicoasă, un studiu recent (Pascual et al., 2007) a analizat expresia TGF-beta 1 în vene, în relație cu mastocitele. Mastocitele au fost detectate în arii localizate aproape de sau în jurul vasa vasorum ale adventicei, în corespondență cu ariile care au arătat nivele de expresie ridicată a formei mature a TGF-beta 1. Rezultatele noastre susțin rolul mastocitelor în inițierea răspunsului inflamator, prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vene, în relație cu mastocitele. Mastocitele au fost detectate în arii localizate aproape de sau în jurul vasa vasorum ale adventicei, în corespondență cu ariile care au arătat nivele de expresie ridicată a formei mature a TGF-beta 1. Rezultatele noastre susțin rolul mastocitelor în inițierea răspunsului inflamator, prin eliberarea de substanțe vasoactive. În mod concret, deși modalitatea de cuantificare a fost diferită, valorile obținute sunt relativ comparabile cu raportările din literatură (valoare medie 9 mastocite/5,5 mm2 în venele normale, 24 mastocite
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mature a TGF-beta 1. Rezultatele noastre susțin rolul mastocitelor în inițierea răspunsului inflamator, prin eliberarea de substanțe vasoactive. În mod concret, deși modalitatea de cuantificare a fost diferită, valorile obținute sunt relativ comparabile cu raportările din literatură (valoare medie 9 mastocite/5,5 mm2 în venele normale, 24 mastocite/5,5 mm2 în venele varicoase (Sayer, Smith, 2004), densitatea medie 0,86 mastocite/mm2 în venele varicoase, 1,23 mastocite/mm2 în venele normale (Haviarová et al., 2002)). Considerăm că demonstrarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mastocitelor în inițierea răspunsului inflamator, prin eliberarea de substanțe vasoactive. În mod concret, deși modalitatea de cuantificare a fost diferită, valorile obținute sunt relativ comparabile cu raportările din literatură (valoare medie 9 mastocite/5,5 mm2 în venele normale, 24 mastocite/5,5 mm2 în venele varicoase (Sayer, Smith, 2004), densitatea medie 0,86 mastocite/mm2 în venele varicoase, 1,23 mastocite/mm2 în venele normale (Haviarová et al., 2002)). Considerăm că demonstrarea diferențelor cantitative semnificative statistic, între stadiile evolutive ale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modalitatea de cuantificare a fost diferită, valorile obținute sunt relativ comparabile cu raportările din literatură (valoare medie 9 mastocite/5,5 mm2 în venele normale, 24 mastocite/5,5 mm2 în venele varicoase (Sayer, Smith, 2004), densitatea medie 0,86 mastocite/mm2 în venele varicoase, 1,23 mastocite/mm2 în venele normale (Haviarová et al., 2002)). Considerăm că demonstrarea diferențelor cantitative semnificative statistic, între stadiile evolutive ale bolii varicoase, constituie un element de originalitate al studiului doctoral, cu valoare la dezvoltarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
obținute sunt relativ comparabile cu raportările din literatură (valoare medie 9 mastocite/5,5 mm2 în venele normale, 24 mastocite/5,5 mm2 în venele varicoase (Sayer, Smith, 2004), densitatea medie 0,86 mastocite/mm2 în venele varicoase, 1,23 mastocite/mm2 în venele normale (Haviarová et al., 2002)). Considerăm că demonstrarea diferențelor cantitative semnificative statistic, între stadiile evolutive ale bolii varicoase, constituie un element de originalitate al studiului doctoral, cu valoare la dezvoltarea stadiului actual al cunoașterii pentru insuficiența venoasă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul peretelui venos afectat este implicată intervenția MMP9, dar nu și a MMP2. Activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, procesul de moarte celulară programată în boala varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere. 2. Inflamația și modularea ei. a) Mediatori - preformați și neoformați. ... b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele). ... c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. ... d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. ... D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cobalaminei. ● Metabolismul energetic. ● Structura și funcția hemoglobinei. ● Membrana eritrocitară. ● Eritrokinetica. ● Metode de investigare a eritrocitelor. 3. Seria granulocitară: ● Granulocitul neutrofil. - Structura și funcție. - Kinetica. - Anomalii cantitative și calitative. ● Granulocitul eozinofil. - Structură și funcție. - Kinetica. - Eozinopenia și eozinofilia. ● Granulocitul bazofil și mastocitul. - Structură și funcție. - Kinetica. - Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza. 4. Seria monocito-macrofagică: ● Structura și funcția monocitelor și macrofagelor. ● Kinetica monocitelor și macrofagelor. ● Anomalii ale monocitelor și macrofagelor: - Monocitopenia și monocitoza. - Tezaurismozele. - Histiocitele. 5. Seria limfoidă: ● Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică. C. Modularea răspunsului imun. 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere. 2. Inflamația și modularea ei. a) Mediatori - preformați și neoformați. ... b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele). ... c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. ... d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. ... D. Imunitatea mucoaselor. 1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală. 2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
expunere ulterioară la acest alergen; 3. alergie - reacție de hipersensibilitate imediată, ce apare în cazul în care imunoglobulina E (IgE) este produsă ca răspuns la un antigen inofensiv, precum o celulă bacteriană nepatogenă sau neviabilă. Eliberarea unor mediatori imunologici de către mastocitele sensibilizate de prezența IgE produce o reacție inflamatorie acută cu simptome de tipul astmului, eczemelor sau rinitelor; 4. antigen - orice moleculă ce induce producerea de către limfocitele B a unui anticorp specific. O moleculă ce poate fi recunoscută în mod specific
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
expunere ulterioară la acest alergen; 3. alergie - reacție de hipersensibilitate imediată, ce apare în cazul în care imunoglobulina E (IgE) este produsă ca răspuns la un antigen inofensiv, precum o celulă bacteriană nepatogenă sau neviabilă. Eliberarea unor mediatori imunologici de către mastocitele sensibilizate de prezența IgE produce o reacție inflamatorie acută cu simptome de tipul astmului, eczemelor sau rinitelor; 4. antigen - orice moleculă ce induce producerea de către limfocitele B a unui anticorp specific. O moleculă ce poate fi recunoscută în mod specific
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
de fază tardivă. ... g) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance. ... a) Celulele "natural killer". ... b) Celulele killer activate de limfokine. ... c) Bazofile activate. ... a) Mediatori - preformați și neoformați. ... b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele). ... c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF. ... d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori. 1. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate și cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza
ORDIN nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218963_a_220292]