14,670 matches
-
sub un jargon special. Legătura ei cu lumea este indirectă, ea este în bună măsură autoreferențială, deoarece construiește arhitectura spiritului uman. Se poate vedea acest lucru în matematica predată în școală? Valoarea culturală a matematicii este potențial prezentă și în matematica școlară, dar nu se oferă de la sine, ci pretinde un efort orientat în acest sens. Un efort care de multe ori lipsește. De exemplu, modul matematic de gândire (combinator, inductiv, deductiv, abductiv, generalizator, analogic, metaforic, metonimic, algoritmic, probabilistic și, înainte de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
multe ori lipsește. De exemplu, modul matematic de gândire (combinator, inductiv, deductiv, abductiv, generalizator, analogic, metaforic, metonimic, algoritmic, probabilistic și, înainte de orice, procedând în etape riguros ordonate, în care fiecare etapă valorifică explicit etapele anterioare) este important nu numai în matematică, ci și în celelalte domenii ale culturii și chiar în viața de fiecare zi, dar el nu este pus în evidență cu atenția cuvenita și în acest fel se ratează principala valoare culturală a matematicii. Dar probabil că și unele
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
este important nu numai în matematică, ci și în celelalte domenii ale culturii și chiar în viața de fiecare zi, dar el nu este pus în evidență cu atenția cuvenita și în acest fel se ratează principala valoare culturală a matematicii. Dar probabil că și unele noțiuni și teoreme matematice au relevanță culturală și chiar practică. În ultimă instanță, am putea trăi fără matematică? Nu am putea. De exemplu, întreaga civilizație a omenirii ar fi de neconceput fără teorema lui Pitagora
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
este pus în evidență cu atenția cuvenita și în acest fel se ratează principala valoare culturală a matematicii. Dar probabil că și unele noțiuni și teoreme matematice au relevanță culturală și chiar practică. În ultimă instanță, am putea trăi fără matematică? Nu am putea. De exemplu, întreaga civilizație a omenirii ar fi de neconceput fără teorema lui Pitagora, care face posibilă matematica necesară în inginerie. Diferite tipuri de numere, ca natural, întreg, rațional, irațional, real, algebric, transcendent complex nu pot lipsi
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
și unele noțiuni și teoreme matematice au relevanță culturală și chiar practică. În ultimă instanță, am putea trăi fără matematică? Nu am putea. De exemplu, întreaga civilizație a omenirii ar fi de neconceput fără teorema lui Pitagora, care face posibilă matematica necesară în inginerie. Diferite tipuri de numere, ca natural, întreg, rațional, irațional, real, algebric, transcendent complex nu pot lipsi din cultura unui om care se consideră instruit, indiferent de domeniul său de activitate. Mulți sunt cei care cred că au
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
se consideră instruit, indiferent de domeniul său de activitate. Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei pregătiți să le acorde atenție ținând seama de întreaga experiență pe care ați acumulat-o în activitatea Dv în matematică și informatică, pe de o parte, și ca cercetător în domeniul lingvistic, semiotic și literar, pe de altă parte, a cui parte o țineți în recenta dispută privind standardele academice? Mă aflu într-o situație privilegiată în această privință, deoarece
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
cercetător în domeniul lingvistic, semiotic și literar, pe de altă parte, a cui parte o țineți în recenta dispută privind standardele academice? Mă aflu într-o situație privilegiată în această privință, deoarece am publicat multe articole în reviste internaționale de matematică sau de informatică, pe de o parte, dar și în reviste internaționale umaniste (de lingvistică, poetică, semiotică), pe de altă parte. Am cunoscut încă din anii '50 ce înseamnă să trimiți un articol la o revistă internațională, să aștepți câteva
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm aici. (va urma)
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
a lui Alfred Jarry, Tristan Tzara, Boris Vian sau Eugen Ionescu - simte că acest absurd e diferit de structura minții sale obsedată de modele, de pattern-uri. Astfel că ajunge în apropierea unui alt absurd, anume cel derivat din paradoxurile matematicii și ale limbajului. Admirația sa pentru tradiția engleză a nonsensului va da naștere unor capodopere (Nonsense Madrigals) inspirate de stilul absurd-fantastic al lui Lewis Carroll. Sub forma unor poezioare, jocuri de cuvinte, Ligeti realizează adevărate opere în miniatură, precum acel
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
era vorba de Jockey, în care caz n-ar mai fi păstrat discreția. De câte dificultăți se lega primirea într-un club privat aflasem încă de pe băncile primului an de liceu - clasa cincea de astăzi - când, sătul de exercițiile de matematică, cu care presimțeam că aveam, într-un viitor previzibil, să mă aflu în raporturi precare, citeam ultima fasciculă apărută din serialul intitulat Excentric-Club. Un întreprid tânăr, atletic și inteligent, chiar dotat cu calități neobișnuite, ceruse să fie primit în clubul
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
Militare și al Facultății de Științe Politice a Universității București), își începe pledoaria prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea mai deșănțată ataraxie", cultivându-și când e treaz vocația de saltimbanc grațios și sentimental (,intens viu"). Cititorul trebuie să fie precaut în privința calificativelor cu care se împroașcă naratorul, de la maniac, nevropat până la amoral, teribilist-psihedelic. Important
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
Jean-Yves Chevalier (sax tenor) și Nicolas Woillard (sax bariton) reprezintă interfața dintre trecut și prezent, iar Bertrand Peigne (sax sopran) și Laurent Blanchard (sax alto) constituie noile fișiere ce întregesc un soft fiabil și competitiv. O formulă, i-aș spune, matematică prin voluptatea cu care particularizează dialectic orice abordare intepretativă ori prin voința statornică de a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă Hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că Emphasis-ul
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
aproape toată filosofia continentală modernă pune sub semnul întrebării cuvântul ,,lucru’’), are și o alta conotație total diferită de utilizarea lui întâmplătoare de către un fiștecine, ca la începutul alfabetizării. Cât despre ,,Infinit’’, după știință noastră, oricum inițiată și în ale matematicii, omenirea, până în prezent, încă nu i-a găsit subtilitatea nici în microși nici în macrocosmos. Din acest motiv, dar și pentru a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fost însă cu mine a fost în îndrumarea studiilor, desi aș fi dorit și eu să mă bucur de poziția și respectul de care se bucură el. Ani dearândul doream să mă fac măcar avocat. Ca atare interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea. Pe când învățăm la cel care este astăzi Colegiul Național Samuil Vulcan din Beiuș, am atras atenția unui profesor de matematici, doctorul Ștefan Musta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
interesul meu față de matematici era practic nul și abia așteptăm să ajung în clasa VII-a literară ca să scap de ea. Pe când învățăm la cel care este astăzi Colegiul Național Samuil Vulcan din Beiuș, am atras atenția unui profesor de matematici, doctorul Ștefan Musta, a doua persoană care mi-a influențat viața. (Am mai vorbit despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc matematică, la aflarea veștii am fost consternat. Mi-a propus însă un aranjament avantajos conform căruia el nu apărea că mă protejează, iar eu nu trebuia să învăț ceea îmi displace. Cum în ante-penultima clasa de liceu începeam trigonometria, îmi dădea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în monumentala Principia Mathematica (apărută la editură Universității din Cambridge, între anii 1910 și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Hamming la potcoava lui Smale și apoi la șirurile aleatoare - purtat prin acest labirint matematic, înclinația sinceră a umanistului ar fi să-și spună: Ce univers încîntător aș fi putut cunoaște dacă m-aș fi apucat la timp de studiat matematica!" Din păcate, prilejul fiind pierdut, tărîmul minunilor matematice ne este cel mai adesea refuzat, și nu atît din lipsa unor cunoștințe pe măsură, ci dintr-o inapetență constituțională față de lumea calculului matematic. Ceva s-a atrofiat iremediabil în ființa și
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
s-a atrofiat iremediabil în ființa și fibra noastră, iar atrofia o resimțim la fel ca atunci cînd, pierzînd de tot un simț, o dată cu el dispare și felia de existență pe care o percepeai cu ajutorul lui. Pentru majoritatea dintre noi, matematica seamănă cu celălalt tărîm, tărîmul de dincolo, un tărîm inaccesibil ce îți dă fiori prin neputința de a-i intui rosturile, un tărîm rece și neprimitor, a cărui atotoputernicie rămîne neclintită în fața ignoranței noastre. E zona umbrelor, a mirajelor numerice
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
să le înțeleagă, dovadă fiind chiar cuvintele pe care autorul le citează din Semiotica lui Louis H. Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă în materie de chestiuni algebrice și simbolice. Există prejudecata destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există o neîncredere în ideea că matematica ar putea fi utilizată ca un limbaj metaforic sau simbolic, pentru a facilita gîndirea. Dar matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p.
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Kauffman: "Trăim într-o societate cam analfabetă în materie de chestiuni algebrice și simbolice. Există prejudecata destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există o neîncredere în ideea că matematica ar putea fi utilizată ca un limbaj metaforic sau simbolic, pentru a facilita gîndirea. Dar matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p. 83) Să încercăm să spunem în alt fel ceea ce fragmentul spune deja: matematicianul nu calculează, ci gîndește
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
destul de generală după care, dacă cineva folosește matematica, atunci în mod inevitabil el trebuie să facă niște calcule. Există o neîncredere în ideea că matematica ar putea fi utilizată ca un limbaj metaforic sau simbolic, pentru a facilita gîndirea. Dar matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p. 83) Să încercăm să spunem în alt fel ceea ce fragmentul spune deja: matematicianul nu calculează, ci gîndește, dar, întrucît gîndește, el este silit să calculeze. Calculul nu este o manie contabilicească a conțopiștilor
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
cărora s-a scurs orice urmă de umanitate, calculul este mijlocul cel mai eficient de a lega structura minții umane de structura universului nonuman în care trăim. Ceea ce este cu adevărat suprinzător în fragmentul de mai sus e gîndul că matematica face uz de un limbaj metaforic. Altfel spus, metafora nu e unealta exclusivă a literaților, nu e perla stilistică a unei retorici ce-și face din elocvența artistică (deci neștiințifică) un merit exclusiv, ci metafora este o condiție esențială a
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
face uz de un limbaj metaforic. Altfel spus, metafora nu e unealta exclusivă a literaților, nu e perla stilistică a unei retorici ce-și face din elocvența artistică (deci neștiințifică) un merit exclusiv, ci metafora este o condiție esențială a matematicii. Cu marea deosebire însă că acolo unde cuvintele se dovedesc neputincioase, acolo simbolurile sînt menite a prelua conținutul intuitiv al gîndirii noastre. Un artist ale cărui metafore nu ia niciodată chipul cuvîntului, cam așa s-ar putea defini în zilele
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine cunoscut. Așa se explică faptul că Valeriu Bologa îl consultă pe teme de istoria medicinei, iar Petre Sergescu îi relatează succesele sale în susținerea unor conferințe de istoria matematicii. Multitudinea domeniilor din viața universitară clujeană în care Nicolae Iorga este implicat sau solicitat nu este o surpriză. Pentru că în volum avem numai scrisorile care îi sunt adresate, nu și eventualele răspunsuri, avem impresia că de la Cluj o mulțime de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]