334,063 matches
-
În fine, cine voia să studieze dialoguri reale era obligat să le înregistreze și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă face fără un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima vreme, datorită unor proiecte de cercetare de la Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere din București, între care au existat contacte și schimburi de informații, s-au publicat două eșantioane reprezentative: Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
în limba română actuală. Corpus ( selectiv), Schiță de tipologie, Editura Universității din București, 2002 ( colaboratori: Andra Șerbănescu, Andreea Ghiță, Laurenția Dascălu Jinga, Iuliana Madeleine Lazăr, Diana Stănciulescu-Ghido, Răzvan Săftoiu, Ioana Cristina Pîrvu, Marioara Ion, Mirela Gheorghiu). Ambele volume cuprind un material autentic, de vorbire spontană din ultimul deceniu ( înregistrările Laurenției Dascălu încep din 1993). Ambele au în vedere româna de uz mediu: paradoxal, cea mai neglijată varietate a limbii, tocmai pentru că este nemarcată. Dincolo de unele diferențe în modul de organizare ( tipologia
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
fantezii și pornografie"? Eliade suferă evident de "daltonism estetic" și, asemenea lui N. Iorga, nu găsește suficient spațiu de rezonanță pentru lirismul arghezian. Nici apariția Cuvintelor potrivite nu-i afectează diagnosticul, ci, din contra, este un excelent prilej și un material de exercițiu pentru arta malițioasă a citatului. Aceste neașteptate erori - care se găsesc totuși în recuzita oricărui mare critic - nu-i pot eclipsa meritele. Nimic protocronist în afirmația că în articole ca Medelenii și "medelenismul" sau Contemporanii - "Jean" Minulescu, Eliade
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
componența Consiliului Dirigent". În timp ce Petru Groza scria aceste cuvinte nedemne social-democrații români erau torturați în lagărele de exterminare organizate de comuniști cu complicitatea sa. Dezamăgit de situația din țară, Petru Groza caută soluții și este cucerit în final de marxism-leninism. Materiale de doctrină i-au fost furnizate de membri ai "avangardei proletariatului". El se declară solidar cu partidul comuniștilor încă din acea vreme. Din nefericire, memorialistul nu oferă nici un amănunt despre formarea și activitatea partidului. Oare nu știa că bătrânul Constantin
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai greu e să studiezi numele date animalelor, situațiile fiind în acest caz mult mai complicate și instabile
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
în unele sate din Ardeal se pare că existau cîini numiți Lenin și Troțchi (op. cit., p. 155).Din inventarul alcătuit de Pașca, putem aminti cîinii Brătianu, Friț, Mircea, bivolii Carol și Petru, taurii Dumitru și Victor etc. Dacă examinăm doar materialul întîmplător și sistematic pe care ni-l furnizează azi presa și forumurile de discuții despre animale, trăsătura cea mai izbitoare pare a fi atribuirea prin contrast a numelor populare, neaoșe, sau foarte pretențioase. Animalele exotice primesc de preferință nume de
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
genearția '80, prin relația cu forma și cu materia, dar, mai ales, prin înțelegerea artei ca pe o ieșire din cotidian, din accidental și din tranzitoriu, opțiunea sa poate fi asociată mai degrabă unei conștiințe clasice. Interesat cu predilecție de materialele consacrate, piatra și bronzul în special, însoțite de tehnicile corespunzătoare - cioplirea și modelajul -, sculptorul și-a propus implicit păstrarea unui echilibru stabil între datele intrinseci ale materiei și personalizarea intențiilor formale. Și, din această pricină, mai evidentă decît voința imperativă
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
acestei ambițioase instalații. Care nu e doar opera unui artist, ci și utopia unui raționalist fantast care mai crede în forța exorcizatoare a artei, în semnul apotropaic și în locul bun. Dinu Câmpeanu a reușit să atingă performanța de a suspenda materialului, cu predilecție lemnului, orice speranță de autoexprimare. Asociat, în multe dintre lucrările sale, cu bronzul patinat sau lustruit, lemnul își pierde nu numai relevanța, ci și identitatea. Acoperit cu foiță de aur sau doar integrat în structuri calofile și aseptice
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
bronzul patinat sau lustruit, lemnul își pierde nu numai relevanța, ci și identitatea. Acoperit cu foiță de aur sau doar integrat în structuri calofile și aseptice, el se topește cu desăvîrșire în concepte plastice și își uită definitiv natura. Din material activ, cu o viață autonomă și cu o enormă predispoziție pentru așezarea autoritară în formă, el devine simplu suport pentru expresii grațioase și pentru proiecții ornamentale. Dacă în alte viziuni artistice el este forma însăși sau, oricum, indispensabil în procesul
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
expresii grațioase și pentru proiecții ornamentale. Dacă în alte viziuni artistice el este forma însăși sau, oricum, indispensabil în procesul demonstrației, pentru Câmpeanu lemnul nici măcar nu mai este cu adevărat util. La rigoare, el poate fi înlocuit cu orice alt material fără ca expresia și semnificația lucrării să aibă cîtuși de puțin de suferit. Lipsit complet de prejudecăți, dar și de inhibiții în fața diverselor mituri pe care genurile artistice le-au tot perpetuat, sculptorul Maxim Dumitraș trece de la o expresie la alta
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
al unei curiozități intelectuale neobosite, el îmbrățișează cu o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
plastic și un program mental. Evitînd atît crispările metafizice, cît și expresivitățile grotești, sculptorul le împacă oarecum pe amîndouă prin aducerea în prim-planul percepției a unei umanități sumare, tragice și diforme. De cele mai multe ori bronzul este asociat cu alte materiale, în special piatra și marmura, care îmbogățesc ansamblul imaginii cu expresii noi și creează, totodată, surse imprevizibile de tensiune și de dialog. Ceea ce, în mod obișnuit, ar trece drept soclu este realizat cu o grijă specială și se înscrie într-
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
la exasperare din zona psihologiei, psihiatriei, psihopharmatologiei; după aceea intram în normal. Marian Ilea: Am întrebat pentru că, pe de o parte, exista o cotă de risc, la un moment dat, ca un mare scriitor ajuns în manuale să intre ca material la un examen de bacalaureat, de exemplu Animale bolnave sau Vocile nopții, copiii ăia să obțină câte-un 4 și să-l înjure pe Breban sau pe Buzura că, din cauza lui, n-au obținut examenul de bacalaureat; iar pe fondul
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
se adunau pe bănci, la drumul țării - în jurul lor roiau oamenii, și ăia tot povesteau. Erau oamenii ăia scriitori în stare embrionară, erau așa-numiții "povestași" ai literaturii sud-americane sau puteau să fie la un moment dat un foarte bun material pentru un potențial scriitor? Nicolae Breban: Nu, nu are nici o legătură. E cazul multor români inteligenți care, vorbind excelent, cred că ar fi buni scriitori, de obicei scriu foarte prost oamenii ăștia, iar bunii scriitori se exprimă prost însă sunt
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
conferințe de presă, protocoale, ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut. În fine, toată noaptea de dinaintea deschiderii primei ediții a Festivalului de teatru tînăr profesionist, cum se numea atunci, am stat cinci prieteni și am umplut niște mape cu niște materiale pe care le credeam utile. Peste tot hîrtii, emoții, disperări. Toată noaptea, Virgil Flonda ne-a spus bancuri cu Ceaușescu, ne-a povestit turneele lor prin țară, bîlbele lor, cum a făcut el teatru la Petroșani, după repartiție, împreună cu cîțiva
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
a fost dus până la capăt. Am avut canalul Dunăre-Marea Neagră, nu și canal București-Marea Neagră, am avut metrou, nu și cosmodrom, am avut arme chimice, nu și arma atomică. Am avut turnători adolescenți, nu și turnători bebeluși. Totuși, ce bogat material informativ ar fi putut oferi aceștia, unui sistem bine și modern utilat. în pătuțul de la maternitate, la sânul matern, câmpul de observație al bebelușilor este vast și divers. Iar naturalețea impresiilor, copleșitoare. Cât despre modalitățile de comunicare ale nounăscutului, ele
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
cercetător-analist la postul de radio pe care îl diabolizase cu năduf în discuțiile cu Merce. Interviul a fost publicat abia în 2004, sub titlul Teroarea iluziei, la Editura Polirom. Inițial, el fusese folosit, conform prefeței scrise de doamna Ștefănescu, drept material informativ de uz intern pentru "Europa Liberă". Ce concluzie s-ar putea trage de aici? Dacă am intra în lumea conspirativă a lui il consigliere A. B., am putea avansa - de ce nu? - ipoteza că episodul münchenez a fost o manevră
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
avansa - de ce nu? - ipoteza că episodul münchenez a fost o manevră de a pregăti, pentru România postceaușistă, identitatea de dizident a personajului. La o adică, oamenii de la "Europa Liberă" ar fi putut depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
Sfântul Mucenic Varlaam, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 490) „Au fost băgați în ocne, unde trebuiau să sape ca să scoată arama, ei, care erau mai de preț și decât aurul cel material, și decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a 125-a către episcopul Chiriac, aflat și el în surghiun, în vol. Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane, Edit. I.B.M.B.O.R., p. 210-211) Rugăciuni ale martirilor înainte de moarte „Au fost puse în jur toate materialele necesare pentru rug, iar când a fost vorba să fie Țintuit, el le-a zis: lăsați-mă așa, căci Cel ce-mi dă tăria să îndur focul, Acela îmi va da și puterea să rabd nemișcat pe rug chiar și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința îi era mai înflăcărată, întrecea în strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scânteia mai tare decât cărbunii. Că ardea înlăuntrul lui focul cel duhovnicesc, care-i cu mult mai înflăcărat decât focul acesta material. De asta mucenicul nu simțea văpaia aceasta din afară, pentru că înlăuntrul lui ardea focul cel tare arzător și cu vâlvătăi al dragostei de Hristos”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, III, în vol. Predici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumitraș a spart barierele, a împăcat contrariile și a remodelat limbajele. Toate reperele culturii tradiționale mai mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc., se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc., se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale gata constituite, ceramica, porțelanul, mediile electronice, în special foto și video, sudura, asamblarea, polisarea, intervenția etc., avem deja enunțul unei alte realități artistice și un nou cadru pentru
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
și curator. El manipulează, cu o maximă dexteritate, toate limbajele consacrate, construiește, prin absorbția textului în imagine, cărți halucinante, concepe și dezvoltă acțiuni, creează instalații, intervine în spații publice, folosește camera foto și video, adaptează cele mai vechi și banale materiale și tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
materiei de masă pînă la atingerea imponderabilității. Cel mai recent ciclu al lui Dumitraș, acela în care intră temele Adam și Eva, Treceri, Pasărea, Arcul, Melcul, este, prin esențializarea maximă, prin disoluția materiei, prin substituția substanței cu lumina, prin negarea materialului și tranformarea lui în conturul grafic al unui spațiu gol, în ipostaza perceptibilă a spațiului în sine, echivalentul păsării în văzduh a lui Constantin Brâncuși. Numai că în vreme ce Brâncuși desubstanțializează obiectul spre a-i păstra calitatea absolută și a-i
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]