3,577 matches
-
Geneva, 2009, citat în 01 noiembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http.//www.who.int/whosis/whostat/2009/en/index.html. ***World Health Organization, Infertility: a tabulation of available data on prevalence of primary and secondary infertility. Geneva programme on maternal and child health and family planning. Division of family health. Geneva, 1991, citat în 15 octombrie 2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
The Double ABCX Modelof Family Stress and Adaptation: An Empirical Test by Analysis of Structural Equations and Latent Variables", în Journal of Marriage and the Family, 1985, vol. 42, nr. 4, pp. 811-825. 309 Lynna Y. Littleton și Joan Engebretson, Maternal, Neonatal and Women's Health Nursing, Delmar Cengage Learning, New York, 2002. 310 Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson, 1983, op. cit. 311 Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson, 1982, op. cit. 312 Operaționalizarea acestor concepte și măsurarea variabilelor se regăsesc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Veevers, Voluntary Childlessness: A Neglected Area of Family Study, în The Family Coordinator, 1973, vol. 22, nr. 2, p. 199. 358 ***World Health Organization, Infertility: a tabulation of available data on prevalence of primary and secondary infertility. Geneva programme on maternal and child health and family planning. Division of family health. Geneva, 1991, citat în 15 octombrie 2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. 359 Florina Șerbănescu, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în fața Curții Europene a Drepturilor Omului 15. În contextul unor litigii prezentate spre soluționare, sunt discutate drepturile persoanelor din familii legalizate față de ale celor din familii nelegalizate, ale părinților naturali față de cei sociali (am în vedere, pentru România, situația asistentului maternal, iar pentru cazurile discutate mă refer la părinții adoptivi). Analizând problematica drepturilor părinților naturali, am observat o subordonare a relațiilor parentale față de cele maritale; în fapt, părinții se bucură de toate prerogativele dacă se află în relații legalizate și întâmpină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publice le-au adoptat. Astfel, pot fi enumerate, la un nivel general, beneficiile de asigurări sociale universale și cele bazate pe testarea mijloacelor contributive și noncontributive; apoi, unele măsuri cu incidență directă: alocațiile familiale, protecția maternității, crearea profesiei de „asistent maternal”. În aceste condiții (existența unor modele tradițional patriarhale de abordare a familiei, precauții privind încurajarea fenomenului și susținerea lui nejustificată din fondurile publice, existența unor reglementări de protecție a maternității și a copiilor, pe de-o parte, și a celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mic aduce în atenție recunoașterea socială a muncii desfășurate în favoarea persoanelor dependente. Prin aceasta, se deschide posibilitatea valorizării muncii domestice. O modalitate aparte de protecție a copiilor care nu se bucură de ocrotire din partea părinților naturali se realizează prin intermediul asistentului maternal profesionist 34. Aceasta este simultan și o formă de instituire a unor relații de tip parental și un mijloc pentru anumite persoane de a deveni părinți în altă formă decât cea naturală. Modalitatea care permite asumarea statutului de părinte este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parental și un mijloc pentru anumite persoane de a deveni părinți în altă formă decât cea naturală. Modalitatea care permite asumarea statutului de părinte este una legală, reglementată în consecință. Conform art. 1, Hotărârea de Guvern nr. 217/1998: Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată în condițiile prezentei hotărâri, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea, îngrijirea și educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament sau încredințare. Persoana care prestează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a obligațiilor pe care și le asumă ca părinte. Cine optează pentru această profesie răspunde, în prealabil, solicitărilor asistentului social și ale psihologului, printr-un interviu prin care sunt determinate: profilul psihologic al solicitantului, motivația acestuia de a deveni asistent maternal profesionist, precum și atitudinea persoanelor cu care acesta locuiește față de implicațiile desfășurate de creșterea unui copil. Apoi, persoanele aflate în perioada de probă sunt obligate să urmeze cursuri de formare 35 cu o durată de minim 60 de ore și cuprinzând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
60 de ore și cuprinzând următoarele domenii: • cadrul juridic și administrativ al protecției drepturilor omului; • dezvoltarea copilului, îngrijirea copilului sănătos și a celui bolnav, psihologia copilului, puericultură, pedagogie socială; • problematica specifică unui copil aflat în dificultate; • drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist. Asistenții maternali profesioniști au următoarele obligații referitoare la copiii primiți în plasament sau încredințare 36: • „să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase - fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și cuprinzând următoarele domenii: • cadrul juridic și administrativ al protecției drepturilor omului; • dezvoltarea copilului, îngrijirea copilului sănătos și a celui bolnav, psihologia copilului, puericultură, pedagogie socială; • problematica specifică unui copil aflat în dificultate; • drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist. Asistenții maternali profesioniști au următoarele obligații referitoare la copiii primiți în plasament sau încredințare 36: • „să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase - fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în familia lor, aplicându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asigurării unei dezvoltări armonioase - fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în familia lor, aplicându-le un tratament egal cu ceilalți membri ai familiei; • să asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin instituirea profesiei de asistent maternal 37, se realizează ocrotirea temporară a copiilor aflați în dificultate, se oferă o posibilitate de reconversie profesională și de ieșire din șomaj. Numărul copiilor protejați prin intermediul unui asistent maternal profesionist este în creștere (de la 479 în 1998, la 5 157
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin instituirea profesiei de asistent maternal 37, se realizează ocrotirea temporară a copiilor aflați în dificultate, se oferă o posibilitate de reconversie profesională și de ieșire din șomaj. Numărul copiilor protejați prin intermediul unui asistent maternal profesionist este în creștere (de la 479 în 1998, la 5 157 în 2000, respectiv la 16 360 în 2005, conform Strategiei Naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, 2006-2010, http://www.copii.ro). Sunt de semnalat câteva aspecte contradictorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
respectiv la 16 360 în 2005, conform Strategiei Naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, 2006-2010, http://www.copii.ro). Sunt de semnalat câteva aspecte contradictorii: la nivel de limbaj, nu se realizează acordul de gen (titulatura este „asistent maternal”, iar starea de fapt arată că preponderent femeile adoptă o astfel de meserie); prevederile legale sunt profund discriminatorii: impun diferențe între mamele naturale și cele sociale (ultimele fiind obligate să urmeze cursuri de formare și să primească o acreditare; sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
asistent parental”); tratează inegal persoanele angajate față de cele neangajate pe piața muncii 38; operează discriminări între drepturile părinților naturali (care pot desfășura o activitate salarizată și pot avea copii, conform liberei lor alegeri) și părinții adoptivi, care, ca și asistenții maternali, sunt supuși unor proceduri speciale. În alte sisteme de protecție (englez și american) este cunoscută așa-numita „îngrijire de tip matern”: foster care39. Familia instituită prin relația dintre asistentul maternal și copil/copii poate fi considerată ca un tip special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
liberei lor alegeri) și părinții adoptivi, care, ca și asistenții maternali, sunt supuși unor proceduri speciale. În alte sisteme de protecție (englez și american) este cunoscută așa-numita „îngrijire de tip matern”: foster care39. Familia instituită prin relația dintre asistentul maternal și copil/copii poate fi considerată ca un tip special de familie monoparentală (prin prezența unui singur părinte și a asumării de către acesta a obligațiilor privind creșterea și educarea copiilor). Asistentul maternal primește sprijin pentru a fi un cât mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
foster care39. Familia instituită prin relația dintre asistentul maternal și copil/copii poate fi considerată ca un tip special de familie monoparentală (prin prezența unui singur părinte și a asumării de către acesta a obligațiilor privind creșterea și educarea copiilor). Asistentul maternal primește sprijin pentru a fi un cât mai bun părinte: pregătire teoretică, consiliere, serviciile sale sunt remunerate, beneficiază de asigurări sociale, inclusiv de pensie. Situația în care se află este una asupra căreia a decis conștient și voluntar. În mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
face în susținerea propriului copil, nu urmează cursuri de abilitare privind îngrijirea copiilor, nu beneficiază de asigurări sociale (numai din considerentul că este părinte); în general vorbind, nu este susținut prin măsuri speciale de către societate. Asimetria de tratament între asistentul maternal și părintele natural este una dintre diferențele sesizabile privind statutul de părinte. Mai sunt însă multe altele care pot fi surprinse încă din modul în care se desfășoară educația în școală. Modelul pe care elevii îl întâlnesc prioritar în manuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perspectivă se ține cont de faptul că indivizii sunt angajați în diferite relații, drepturile acestora trebuie gândite astfel încât să se țină cont de inegalitățile și dependențele existente în rândul membrilor familiei. Drepturi specifice relațiilor de familie (dreptul la divorț, drepturile maternale și paternale, drepturile la custodie, vizite și întreținerea oferită copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale asupra persoanei decât orice altă relație familială (C.M. Crăciunescu, 2000, p. 3)13. Există două poziții mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mamei față de copil, într-un mod propriu pentru vechea paradigmă patriarhală: determinant pentru femei este să dea curs funcției de mamă, pentru că numai așa copiii vor crește frumos și armonios. Se poate face deci distincție între carența afectivă și carența maternală, constatându-se că îngrijirea plină de afecțiune a copiilor de către alte persoane decât mamele lor poate să le satisfacă acestora nevoile afective în mod corespunzător și să le confere premise bune pentru o dezvoltare armonioasă. Îngrijirea copilului poate fi realizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
afecțiune copilului și intenționează să facă acest lucru în condițiile prevăzute de lege (îi este rudă naturală, de sânge, adoptă copilul, îl are în plasament sau în încredințare, îi e tutore ori prestează față de copil o îngrijire de tipul asistenței maternale). În mod analog, se poate vorbi de carență paternală 104 când e vorba despre absența din planul afectiv a tatălui sau despre o carență parentală, atunci când copilul nu se bucură de dragostea părinților săi. Părintele adoptiv, asistentul maternal, tutorele pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tipul asistenței maternale). În mod analog, se poate vorbi de carență paternală 104 când e vorba despre absența din planul afectiv a tatălui sau despre o carență parentală, atunci când copilul nu se bucură de dragostea părinților săi. Părintele adoptiv, asistentul maternal, tutorele pot avea față de copil o grijă de tip matern. Aceasta ar presupune o apropiere caldă față de copil, un atașament constant într-o relație continuă care să-i ofere siguranță, interacțiuni stimulative, toate realizate într-un mediu securizant, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mediu până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 2002. Bourdieu, Pierre, La Domination masculine, Seuil, Paris, 1998 (ed. rom.: Dominația masculină, traducere de Bogdan Victor Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003). Bourdieu, Pierre, Simțul practic, Editura Institutul European, Iași, 2000. Bowlby, John, „Maternal Care and Mental Health”, Bulletin de l’Organisation Mondiale de la Santé, nr. 355, 543, Geneva, 1952. Brădean, Adina; Dragomir, Otilia; Frumușani-Rovența, Daniela; Surugiu, Romina, Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2002. Bruckner, Pascal; Finkielkraut, Alain, Noua dezordine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Institutul European, Iași, 1998. Rosinski, Herbert, Commentaire de Mahan, Economica/ISC, Paris, 1996. Rossi, Alice S., Essays on Sex Equality, University of Chicago Press, Chicago, 1970. Rowbotham, Sheila, Woman’s Consciousness, Man’s World, Penguin Books, Harmondsworth, 1973. Ruddick, Sara, „Maternal Thinking”, în J. Trebilcot; R. Allanheld (coord.), Mothering: Essays in Feminist Theory, Rowman & Allanheld, Totowa, New Jersey, 1983. Ruddick, Sara, Maternal Thinking: Toward a Politics of Peace, Beacon Press, Boston, 1989. Rutter, Michael, „Sex differences in children’s response to
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
of Chicago Press, Chicago, 1970. Rowbotham, Sheila, Woman’s Consciousness, Man’s World, Penguin Books, Harmondsworth, 1973. Ruddick, Sara, „Maternal Thinking”, în J. Trebilcot; R. Allanheld (coord.), Mothering: Essays in Feminist Theory, Rowman & Allanheld, Totowa, New Jersey, 1983. Ruddick, Sara, Maternal Thinking: Toward a Politics of Peace, Beacon Press, Boston, 1989. Rutter, Michael, „Sex differences in children’s response to family stress”, în E.J. Anthony, C. Koupernik (coord.), The Child in His Family, John Wiley, New York, 1970. Rutter, Michael, „Parent-child separation
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dat altădată în ani de sărutări... și mai știu că fiecare mângâiere va fi foarte prețioasă, intimă și tăcută, dezinteresată, plină de disperare, de dragoste și de tandrețe. Miere. Că am să dau, fără să cer nimic în schimb... Suav, maternal, ocrotitor, erotic, fierbinte... Știu ce puțin timp am să te tot caut și să te găsesc, să trăiesc visul atingerii calde, pline de iubire, să te simt, da, să-ți simt gustul, aroma, căldura, să te simt real și adevărat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]