332 matches
-
oameni din guvern. Brunetti se opuse, la rândul lui, tentației de-a Întreba când nu se Întâmpla asta și, În schimb, Întrebă: — Ce știi despre viața lui personală? — Are o soție și doi copii aici. Ea-i un fel de matroană a Cavalerilor Maltezi - știi, baluri de caritate și vizite la spitale. Și-o amantă În Verona; cred că e vorba de Verona. Oricum, un loc departe de tine. — Ai spus că e arogant. — Da. Câțiva dintre cei cu care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
antice. 1Tinere prietene (fr.-n.red.). 2Poți rămâne indiferent la o asemenea frumusețe? (fr.-n.red.). 3Nu te sfii... (fr. - n.red.). - Papa! reproșă Georgeta în glumă. - Zic virtuți, corectă generalul, în sensul de perfecțiune. Efemeia perfectă, totală, nu o matroană, pentru Dumnezeu! - Va să zică, noi suntem matroane, bietele femei măritate! crezu Olimpia că trebuie să obiecteze, pentru întreținerea convorbirii. - Oh, madam, deloc. N-avem dreptul să calomniemfemeile înainte de a le cunoaște posibilitățile. Georgeta fu cam îngrijorată de această conversație, ce putea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
2Poți rămâne indiferent la o asemenea frumusețe? (fr.-n.red.). 3Nu te sfii... (fr. - n.red.). - Papa! reproșă Georgeta în glumă. - Zic virtuți, corectă generalul, în sensul de perfecțiune. Efemeia perfectă, totală, nu o matroană, pentru Dumnezeu! - Va să zică, noi suntem matroane, bietele femei măritate! crezu Olimpia că trebuie să obiecteze, pentru întreținerea convorbirii. - Oh, madam, deloc. N-avem dreptul să calomniemfemeile înainte de a le cunoaște posibilitățile. Georgeta fu cam îngrijorată de această conversație, ce putea degenera în altercații cu o femeie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ai plâns unde - am lipsit atâta vreme, de-aceea oare să nu mai fiu al tău? Poesis, această patrie va fi a mea, ca și a inimicilor noștri; atunci tu vei fi femeia mea, frumoasa mea femeie, zâna grădinioarei mele, matroana vetrei mele părințești, mama copiilor mei! O, ce frumoasă ești tu... ce mult o să te iubim noi... eu și cu tatăl meu cel bătrân, pietrarul! Tu vei scutura praful de pe cărțile mele, a lucrătorului cu spiritul, tu vei netezi cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fost odată un om tânăr și că acest om a fost nebun și că acela ești tu... Adio, copilul meu! Mai vrei o guriță?... - Ș-o mie, Rodope!... O, perdelele! Câte ascund ele... - Va să zică de azi înainte sunt o bătrână matroană de patru mii de ani... o respectabilă mumie, zise ea ridicîndu-se și făcând o mutră întunecoasă. Adio... Apoi sări ușoară ca o gazelă și se pierdu în zgomotul societății. "Ciudată copilă", gândi Angelo. Dar a definit foarte bine iubirea noastră
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
refăcând șabIonul (mîna proptită în obraz, ca la dagherotip, păr negru și împărțit pe creștet printr-o cărare, bonet de dantelă), introdusese figura unei femei mai în vârstă cu nas grecesc și mai pronunțat și cu un aer general de matroană, încărcată de bijuteriile de zestre. Modelul nu avea o expresie spirituală, era un specimen de femeie orientală. De unde o anume impresie decorativă. Dar, în sfârșit, se simțea mâna maestrului. Și Saferian, și Nacu păreau foarte mulțumiți, cu deosebire că acesta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a ne trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță. Exemplificăm prin cazul unei digresiuni narative rupte din contextul desfășurării evenimențiale, de genul povestirii despre matroana din Efes; aici, formula tradusă în limba română drept "a început cam așa să grăiască", în originial sic orsus est, amintește de începutul cărții a doua din Eneida, unde apare toro pater Aeneas sic orsus ab alto163. Formule precum cea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Acesta este motivul pentru care am dorit adesea să fie aduse completări tuturor operelor de ficțiune încheiate brusc, în maniera descrisă și astfel să putem afla și noi ce i s-a mai întâmplat sobrului soț ca și pătimașului burlac, matroanei ca și îmbujoratei domnișoare"282. Astfel înțelegea să-și oficializeze poziția literară și, implicit, statutul auctorial o voce literară cunoscută în principal datorită carierei pe care a făcut-o (în numeroase traduceri și reeditări) Bâlciul deșertăciunilor. Declarația sa de "independență
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Scrisoarea către Filipeni (60 p.Chr.) unde ni se spune că exista un nucleu de convertiți chiar și la curtea lui Nero. Printre acești convertiți unii erau: a) sclavi, liberți, funcționari civili, militari și poate vreun personaj important, precum nobila matroană Pomponia Graecina care, acuzată de superstiții noi și vătămătoare, puțin mai târziu după uciderea rudeniei sale Iulia datorită intrigilor Mesalinei, s-a retras pentru o viață privată ducându-și zilele în plâns și întristare; b) tinerii Claudius Ephebus și Valerius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
moravurilor, dar, în același timp, „bordelul este o închisoare”. Iar Doamna Irma se străduiește să salveze această ambivalență, acordând toate facilitățile și, simultan, veghind la ordinea stabilimentului. Astfel, distribuitorul pedepselor din edificiul lui Bentham se vede înlocuit, la Genet, de către matroana plăcerilor. Misiunile lor diferă, dar nu și maniera de a supraveghea. Fața și reversul aceluiași rol. Genet desemnează oglinda drept instrument privilegiat al Doamnei Irma. Ea se servește de aceasta spre a-și spori autoritatea și a și-o extinde
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Parisului. Cei câțiva ani care despart cele două personaje feminine le diferențiază pe toate planurile. Ibrăileanu face unele comentarii cu privire la vârsta celor două femei, arătând că Veta este de fapt mai tânără. Dar soția lui Dumitrache e în postura de matroană. Romantismul la care aspiră și care îi este îngăduit se reduce la adulterul cu omul de încredere al soțului. Deși divorțată, Zița își poate poetiza iubirile cu schimburi prelungite de priviri, bilețele, versuri și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
artistul trebuie să procedeze astfel încât, printr-o intuiție deosebită, numele să semene cu personajele. Aplicând acest principiu la opera lui Caragiale, Ibrăileanu afirmă că numele proprii la Caragiale samănă, prin ele însele, cu personajele. Numele de Veta e potrivit cu o matroană, Zița cu o femeiușcă sprințară. Caragiale recurge la sugestie pentru realizarea acestui principiu. Astfel, un Trahanache sugerează senilitatea și decrepitudinea, cuplul Farfuride Brânzovenescu dă ideea de inferioritate, vulgaritate și lichelism; Nae Ipingescu profesii lucrative, inferioare, imbecilitate; Cațavencu demagogie; Agamiță Dandanache
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
superficialitatea ei, la fel cum hainele simple, dar elegante ale lui Marianne sunt o marcă a bunului gust. În scenă balului din Londra, fiecare din cele 100 de cadre are o caracterizare distinctă, de la soldați și avocați, până la filfizoni și matroane. Trecerea de la marele parc Norland la umilul Barton Cottage arată destul de clar amploarea declinului social, iar costumele și locațiile au un rol important în conturarea clasei și poziției sociale în acest film. Dar adevăratul succes al ecranizării vine din faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
premisele riturilor funerare... Braconierii, vânătorii de fildeș masacrează, de obicei, elefanții bătrâni, din cauza dimensiunii la care ajung colții lor de apărare. Printre aceștia se numără, din nefericire, și unii indivizi care își amintesc de perioadele de secetă. În special femelele, matroanele, au această capacitate; în ce privește metodele de supraviețuire, se pare că ele au acumulat cele mai multe cunoștințe. Adesea, în perioadele de secetă mare, o femelă preia conducerea și le indică celorlalți direcția corectă; ea va conduce întreaga turmă în căutarea unui ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să-ți mai schimbi "genul" din când în când, chiar despre Cezar s-a aflat (deși nu scrie-n cartea de istorie) că era "bărbat cu toate femeile și femeie cu toți bărbații" și asta-l făcea mai atractiv pentru matroanele romane. 4. Raporturi textuale Moment în care care, asemenea lui Diogene cunoscut ca "Cynophile"aaaaa, povestea noastră ne arată că poți lua o zburătoare jumulită drept biped (liber)cugetător Georges Sokol-Nique se trezi din ciudatul vis. Ațipise citind niște numere
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
artistică, era singura hotă rîre înțeleaptă ce putea fi luată în situația aceea, pentru a evita ca durerea să se întindă ca o pecingine în sînul celorlalte familii din sat și să fragilizeze construcția societală în ansamblul ei. În plus, matroana Ebeise considera că în felul acesta, fiind silite să trăiască împreună, dar departe de clan, cele zece mame nefericite aveau să se consoleze reciproc și să se ajute întru reclădirea unei existențe coerente. Și totuși, nu acesta e sfîrșitul. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cuvenită, cu începere de la Sfântul Dumitru anul curent”. În general, aceste cereri primeau aprobările necesare, având în vedere, în special, taxele ce urmau să fie vărsate la bugetul local - pe lângă taxele percepute de la prostituate, mai erau și obligațiile financiare ale matroanelor (taxa lunară pentru condica fiecărui bordel - 10 lei, o taxă suplimentară de 6 lei de practicantă ș.a.) . Totuși, fluxul încasărilor provenite din taxele pentru moravuri ușoare a fost neregulat, deoarece multe dintre prostituate nu stăteau în oraș mai mult de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmare a influenței școlii latiniste și a curentului latinizant care edificase un adevărat mit sub stindardul formulei Noi suntem urmașii Romei! În Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model "Ulpiu Traian", distinsa matroană română din Bacalaureat are trei fii numiți Virgil, Horațiu și Ovidiu, junele Mișu Guvidi (Cele trei zeițe) e protejat de Juno, mamița lui, Minerva sora mai mare a mamiții, Venus sora ei mai mică, în Cronica de joi se propun
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
coregrafice de duminică, precum și consumării unei cantități infinite de pipe și de halbe de bere. Merg acolo o mulțime de blonde fiice ale Germaniei, de unguroaice brune cu purtări energice, de românce cu umeri generoși. Nimeni nu rămâne acasă, afară de matroane și de bătrâni. Balul începe în plină zi și se termină la miezul nopții; diversitatea costumelor le dă acestor reuniuni câmpenești o notă originală; tinerele fete își poartă părul împletit și separat în două cozi care se reunesc în coroană
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Fata cuminte, din aristocratice pensioane mucegăite, mări tată cu un bărbat vârstnic, afemeiat, cu diplomă la modă. Acum, patru persoane în două camere ! Inclusiv coana mare, firește ! Două camere mici unde maică-sa, fosta mare madam Misir, continuă gesticulația de matroană, ca și cum n-ar accepta nici una dintre schimbările care i-au negat existența, acrind-o și pe a celor care o suportă între ei. Își amintește planșa neterminată. Nu știa s-o continue, va trebui să se umilească, să recurgă la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zis că e ceva În neregulă de când sărea Mirciulică precum mingea, pe scena aia, și pupa icoana. Cum să sari pârleazul dacă nu ai siguranța datelor certe? S-a lansat, a zis și Iliescu - și Iliescu e cutră bătrână, e matroană politică - că ar fi fost nevoie de răbdare... S-a lansat și aș spune că s-a cam făcut de cacao. Păi bine, mă, ai o alianță de-asta În spate și te bate marinaru’? O fi scoru’ strâns, că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dulce din cântări de dimineață. Pierde gustul de mâncare, scormolește, de ți-i milă, În pământ ca să găsească chipul cel dorit într-una 15Sau se primblă visătoare, noaptea căutând în lună A lui umbră luminoasă - melancolica copilă! O găină-mbătrînită, venerabilă matroană, Ce de mult e schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce de mult era iertată, Ce de mult se disvățase de plăcerile d-iubire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu viață immorală De chilia solitară a puicuței, ce își spală A trecutului păcate prin asceza cea obscură. Ea căta societatea părințelului Chirilă, A claponului lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]